5,397 matches
-
înaintate de Austria. Autorul acestei lucrări se silește a demonstra că aceste pretenții sânt condamnate prin Tractatul de la Berlin și că ele nu se pot realiza decât compromițîndu-se grav libertatea navigațiunii pe Dunărea de Jos în folosul unui fel de monopol austro-ungar în mai multe rânduri am examinat noi înșine situația legală consacrată prin diferitele tractate cari regulează materia aceasta, Tractatul de la 1856, Convenția din 1871, opera Congresului de la 1878, și am constatat că un singur principiu domină toate dispozițiunile luate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
agricole pe liniile drumurilor de fier din Austria și Ungaria; ea ar împiedica, prin scumpire, importul în Principate al productelor manufacturale ale Occidentului și ar asigura astfel o consumare răspândită productelor industriei proprie. Curând ar câștiga deci, cu chipul acesta, monopolul absolut pe Dunărea de Jos, pe care astăzi nu-l exercită încă. Acesta nu este însă deloc scopul ce și l-au propus puterile când au proclamat libertatea și neutralitatea fluviului. De-or fi întemeiate propunerile acestea asupra scopurilor Austriei
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
date pe mâna concurenței ce se exercită în contră-le din două părți ale teritoriului lor, și prin navigația fluvială a Austro-Ungariei, și prin cea maritimă europeană, această navigație va deveni, în privirea lor și contra lor, un fel de monopol, care în realitate va opri marina lor nu numai de-a se dezvolta, dar chiar de-a se naște; iar garanțiile pe cari Europa a voit să le dea libertății navigației vor fi pentru aceste Principate o cauză de opresiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rele ce ar decurge pentru România și celelalte state țărmurene din, admiterea anteproiectului austriac, prin ce anteproiectul e prejudițiabil suveranității țărilor dunărene și cum în fine, prin art. 2, 3 și 124 din anteproiect, Austria și-asigură preponderența ba chiar monopolul pe Dunăre. D. Ventura și-a încheiat expunerile cu următoarele cuvinte, pe cari le reproducem din "Vocea Covurluiului". Dunărea este singura noastră legătură cu Europa occidentală, singura garanție puternică a existenței noastre naționale. Comisiunea Europeană face din România un stat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rezultate așteptate, situații de formare, etc.; metodologia utilizată; formatorii calificare, experiență, nivel în ierarhia organizației, etc.; Adina Andrei s.a., op.cit, p. 172. atestarea sau acreditarea prin acte oficiale sau nu (procedură care, în foarte multe sisteme educaționale, este încă monopol de stat), precum și natura probelor/examenelor care conduc la obținerea lor; durata formării propuse: locul formării care poate fi un avantaj dar și un handicap. Prețul - trebuie luat în calcul chiar și în cazul în care produsul/serviciul respectiv este
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
Europei Centrale și Orientale; apropierea între Germania și Italia”. La rândul său, Gheorghe Tătărescu era de părere că Nicolae Titulescu acționa ineficient, „rupt” aproape complet de realitățile românești, neținând cont de faptul că politica externă a României nu putea deveni monopolul unei singure persoane, oricât de valoroasă și de bine intenționată ar fi fost aceasta. Cele mai puternice atacuri la adresa lui Titulescu au venit din partea legionarilor. Astfel Horia Sima îl prezenta pe ministrul român de externe ca fiind un agent „de mare
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
cu nevoile lor, boierii au putut să tragă toate foloasele posibile dintr-o astfel de situație. Ei au devenit, ca proprietari de vaduri, stăpânii unor puncte de trecere obligatorie pe căile de comunicație ale țării, asigurându-și, în felul acesta, monopolul beneficiilor rezultate din acest drept, care a fost consfințit prin lege. Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra podurilor și deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drept, care a fost consfințit prin lege. Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra podurilor și deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
doi proprietari diferiți, unul încasa taxa de la călătorii ce mergeau într-un sens, iar celălalt de la cei ce mergeau în sensul contrar. Ca proprietari ai malurilor, feudalii moldoveni construiau poduri, făceau iezături, instalau mori, asupra cărora ei aveau drept de monopol, îngreuind orice lucrări de navigabilizare. Ei aveau tot interesul, și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de capital, ceea ce explică faptul că inițiativa în acest domeniu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și acționau în consecință, pentru a împiedica știrbirea acestui privilegiu. O altă piedică în calea navigabilizării râurilor noastre o constituia lipsa de capital, ceea ce explică faptul că inițiativa în acest domeniu a aparținut reprezentanților capitalului străin. Suzeranitatea turcească, până la abolirea monopolului otoman asupra comerțului nostru exterior (1829), ridica primejdii luate întotdeauna în considerare. La 11 iunie 1798, de pildă, viceconsulul francez Parrant semnala posibilitatea navigabilizării unora din râurile noastre. El adăuga însă că domnitorul avea motive întemeiate de a se opune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și apoi a petrolului. Gismente de sare se aflau în Vrancea (așa-numitele slatine), la Grozești (Bacău) și mai ales la Tîrgul Ocna, despre care consulul francez Poujade spunea, în 1850, că au „un aspect impozant”. Exploatarea sării era un monopol al statului. Vrâncenilor li se îngăduia să extragă sare numai pentru nevoile lor proprii, fiindu-le interzisă desfacerea sării pe piața internă și externă. Zăcămintele de la Tîrgul Ocna au fost exploatate de către arendași ai statului până în 1860, când, printr-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
statului până în 1860, când, printr-o lege specială, s-a hotărât ca exploatarea salinelor să se facă numai în regia guvernului începând cu 1 ianuarie 1862. Prin Regulamentul provizoriu al salinelor Moldovei din 11 ianuarie 1862, se stabilea dreptul de monopol al statului asupra exploatării și desfacerii sării, punându-se în practică exploatarea salinelor în regia statului, menținându-se, totodată, dreptul locuitorilor țării de a extrage sare din fântânile de slatină numai pentru nevoile lor. La Tîrgul Ocna, principalul centru de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la cizmărie, cea de la Doftana era foarte grasă, din care cauză se folosea numai după ce în prealabil era amestecată cu petrol. În ceea ce privește aspectul social-juridic al exploatării păcurii, există unele particularități care se cuvin semnalate. Înainte de toate, păcura nu era un monopol al statului, extragerea ei fiind exceptată de la plata zeciuielii către stat și lăsată la bunul plac al proprietarului. Această stare de lucruri și-a lăsat amprenta asupra caracterului relațiilor de producție care s-au stabilit între proprietari și lucrători, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ele nu puteau să aibă decât un caracter feudal sau mixt (oamenii calificați, străini, erau plătiți), sunt înființate, cu o singură excepție (manufactura de la Vitejeni fondată de un negustor), de către domnitor (manufactura de la Chiperești) și de către mari boieri, care au monopolul producției în ramura în care au fondat întreprinderea și care folosesc munca clăcașilor. Neputând rezista concurenței străine și a meșteșugarilor din interiorul țării, ele au eșuat. Manufacturile înființate la începutul secolului al XIX-lea, până la intrarea în vigoare a Regulamentului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unguri și nemți, zalhanalele ce produceau său, cerviș etc. capătă tot mai mult un caracter mixt și chiar capitalist. În noile împrejurări, create prin aplicarea convenției de la Adrianopol și a Regulamentului Organic, ca urmare a libertății comerțului exterior, a abolirii monopolului otoman, a introducerii unui regim de ordine în interiorul țărilor române, a acumulărilor de bani, cu toată frânarea din partea întăririi clăcii, industriei i s-au creat noi posibilități de dezvoltare, mai favorabile decât în epoca precedentă. Spre deosebire de sfârșitul secolului al XVIII
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mijloacelor de comunicație, în condițiile conservării suzeranității turcești, care favoriza concurența străină, a favoritismului deșănțat pe care-l practicau domnitorii prin acordarea așa-ziselor privilegii exclusive întemeietorilor de întreprinderi industriale și care frânau inițiativa întreprinzătorilor neboieri, a exercitării dreptului de monopol de către unele instituții și persoane particulare etc., progresul industriei se desfășura anevoios. În septembrie 1860, zalhanaua lui Cerchez din Botoșani, de pildă, a fost închisă, deoarece eforia orășenească avea monopolul tăierii de vite în acel oraș. În târgurile proprietate particulară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și care frânau inițiativa întreprinzătorilor neboieri, a exercitării dreptului de monopol de către unele instituții și persoane particulare etc., progresul industriei se desfășura anevoios. În septembrie 1860, zalhanaua lui Cerchez din Botoșani, de pildă, a fost închisă, deoarece eforia orășenească avea monopolul tăierii de vite în acel oraș. În târgurile proprietate particulară, proprietarii dețineau monopolul desfacerii principalelor bunuri de larg consum. În aceste împrejurări, firește, nu se puteau fonda, fără încuviințarea și a proprietarului, nici un fel de întreprinderi industriale în acest domeniu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
instituții și persoane particulare etc., progresul industriei se desfășura anevoios. În septembrie 1860, zalhanaua lui Cerchez din Botoșani, de pildă, a fost închisă, deoarece eforia orășenească avea monopolul tăierii de vite în acel oraș. În târgurile proprietate particulară, proprietarii dețineau monopolul desfacerii principalelor bunuri de larg consum. În aceste împrejurări, firește, nu se puteau fonda, fără încuviințarea și a proprietarului, nici un fel de întreprinderi industriale în acest domeniu în târgurile respective. La împrejurările de mai sus, se adaugă și alte cauze
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în alte ramuri ale industriei, și în domeniul morăritului înființarea morilor cu vapori era permisă după obținerea de către întreprinzători a unui hrisov domnesc. Prin acest hrisov, dat fiind că moara sistematică era o noutate tehnică, întreprinzătorului i se acorda inițial monopolul măcinării pe întreg cuprinsul țării. Excepție făceau, firește, târgurile, proprietate particulară. Această stare de lucruri a durat până în martie 1856, când, datorită numeroaselor cereri pentru înființarea de mori mecanice, Consiliul administrativ a constatat că „condiția privilegiului în acest caz se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mori mecanice, Consiliul administrativ a constatat că „condiția privilegiului în acest caz se cunoaște vătămătoare slobodei lucrări a industriei și nu se poate primi”. Bazat pe aceste considerente, Consiliul administrativ, cu aprobarea domnitorului, a desființat în martie 1856 dreptul de monopol asupra producerii de făină prin mori mecanice, inaugurând libera concurență în una din cele mai importante ramuri industriale ale Moldovei. Zece ani mai târziu de la introducerea primei mori cu vapori (1846), cererile de fondare de mori sistematice erau atât de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vapori (1846), cererile de fondare de mori sistematice erau atât de numeroase, iar presiunea categoriilor sociale interesate în înlăturarea îngrădirilor feudale atât de mare, încât guvernul a fost nevoit să renunțe la una din practicile feudale dăunătoare economiei: dreptul de monopol asupra morăritului mecanic în târgurile libere. Prima moară cu aburi în Moldova a fost înființată la Iași, în Păcurari, la 1846, de către o societate franceză. La 30 septembrie 1846, francezul Felix Barberot a primit un privilegiu exclusiv, adică monopolul producerii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de monopol asupra morăritului mecanic în târgurile libere. Prima moară cu aburi în Moldova a fost înființată la Iași, în Păcurari, la 1846, de către o societate franceză. La 30 septembrie 1846, francezul Felix Barberot a primit un privilegiu exclusiv, adică monopolul producerii de făină prin folosirea forței aburului pe timp de 25 de ani. Dreptul său de monopol se extindea asupra localităților unde el ar fi fondat astfel de mori, cu excepția localităților proprietate particulară. El a luat cu bezmăn de la mănăstirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Iași, în Păcurari, la 1846, de către o societate franceză. La 30 septembrie 1846, francezul Felix Barberot a primit un privilegiu exclusiv, adică monopolul producerii de făină prin folosirea forței aburului pe timp de 25 de ani. Dreptul său de monopol se extindea asupra localităților unde el ar fi fondat astfel de mori, cu excepția localităților proprietate particulară. El a luat cu bezmăn de la mănăstirea Trei Ierarhi un loc în Păcurari, după care s-a reîntors la Paris, unde a constituit o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în 1854 și 70 lei stânjenul în 1855. Prețul de cost al lemnului, după cum se vede, era foarte ridicat și fără îndoială că el sporea mult prețul făinii. În afară de acest neajuns, gerantul societății întîmpina multe greutăți. Deși guvernul, atunci când desființase monopolul măcinării cerealelor prin morile cu vapori, făcuse o excepție pentru moara din Iași, căreia i se menținea monopolul asupra producerii mecanice a făinii în orașul Iași, acest privilegiu era încălcat de către alți întreprinzători, ca de pildă arhitectul Niciman, care înființase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ridicat și fără îndoială că el sporea mult prețul făinii. În afară de acest neajuns, gerantul societății întîmpina multe greutăți. Deși guvernul, atunci când desființase monopolul măcinării cerealelor prin morile cu vapori, făcuse o excepție pentru moara din Iași, căreia i se menținea monopolul asupra producerii mecanice a făinii în orașul Iași, acest privilegiu era încălcat de către alți întreprinzători, ca de pildă arhitectul Niciman, care înființase o moară cu vapori pe lângă fabrica sa de arpacaș. De asemenea, contractele încheiate cu furnizorii de lemne nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]