1,093 matches
-
exclude însă o anumită metaforică, desigur mai întunecată, mai tușantă, mai agresivă chiar, în ton cu agresivitatea universului diurn pe care ochiul nemilos, uneori de-a dreptul dezgustat, al poetei îl contemplă. O astfel de metaforică servește perfect finalității apăsat moralizatoare a discursului imbricat despre imposibila metamorfoză a "Prostului satului național" în omidă, pseudoepopee la care asistă, neputincios, "Îngerul Prostului singurul spectator de altfel și de neevitat al metamorfozei" eșuate. În grupajul următor de poeme din blanc, intitulat lapidar și sugestiv
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aș fi primul însemn înlumit", "gândind Însinele", "un vultur pe ochi îmi paște/ troia însângerată" etc. Cea de-a doua modalitate de raportare a poetului "troienit de gânduri" la univers este justificată adesea prin apelul, implicit sau explicit, la tâlcul moralizator al discursului. "Angajat organic în fața vieții, poetul închide o zguduitoare experiență morală", observa AL. Husar, referindu-se la primul op al lui Vasile Popa-Homiceanu. Nevoia de proiecție a tuturor experiențelor, inclusiv a celor pronunțat senzoriale, în cerebralul care să le
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în special, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, trăsăturile Parizienei au fost fixate în diferite fiziologii. La o privire mai profundă, se observă imediat că prestigiul subiectului Parizienei a fost exploatat de o literatura de circulație largă (istorii moralizatoare, exerciții practice de naturalism etc.) cu denumiri care intrigă: Leș Parisiennes fatales (Edouard Cavailhon, 1889), Celles qui osent (René Maizeroy, 1883), Une femme fin du siècle (Henri Datin,1893) și altele. Ca personaj artistic, Pariziana nu a devenit subiect de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
pe care poeta le "împrumută" de la Generația sa, reușind, astfel, împreună, să aducă "dimensiuni si modulații noi lirismului"76. Acestei dominante de factură tematică, a Generației '60, se alătură cea "a descoperirii trăirii și rostirii cu subtext etic, (dar deloc moralizator, ca înainte!)"77, în care o regăsim pe Ana Blandiana: Nu în ultimul rând, sunt vizibile, în poemele Anei Blandiana, o atitudine etică asumată, comună Generației, o solidaritate cu idealul poeziei. Acest semn este descifrat de Gheorghe Grigurcu, într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
sunt tocmai cei la care te-ai aștepta mai puțin: Înșiși oamenii de afaceri, bănuiți ab initio de a nu fi ființe tocmai morale. O elementară prudență te Îndeamnă să te Întrebi: de ce? Nu oare, sub Învelișul unor discursuri moralizatoare, se ascund intenții prea puțin morale? Nu cumva proiecte declarat generoase, aducătoare de noi locuri de muncă, potențatoare ale infrastructurii - Într-un cuvânt: purtătoare ale progresului În beneficiul Întregii comunități - se relevă a fi doar „inginerii financiare” menite a asigura
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
pe ideea că paradigma parentală funcționează nu numai la nivel familial ci și În spațiul comunitar. Este discursul care evidențiază posibilitățile „tătucului” protector de a se Însărcina cu rezolvarea problemelor cetățeanului „din leagăn și până În mormânt”. Inevitabil discursul acesta este moralizator, adesea constituindu-se În veritabile „lecții de viață”, adresate unui public nerespectat din punctul de vedere al capacităților de Înțelegere a sensurilor vieții politice, dar față de care grija și afecțiunea actorului politic este explicit manifestată. Este tipul de discurs normativ
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
o parte din seminarii să completeze cursul. După plecarea la pensie a profesorului Lăudat, am reprofilat complet viziunea asupra literaturii române vechi. M-am ocupat în primul rând de narațiune, mai ales de ceea ce narațiunea a realizat în domeniul epicii moralizatoare. Nota fundamentală a vechilor texte cărturărești este morala. Le și spuneam studenților că noi suntem mari moraliști, fără să fim un popor foarte moral. Studenții gustau jocurile acestea... În orice caz, demonstram că întreaga literatură română, nu doar cea veche
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cele picarești, ori pastorale (mai ales germane), gotice ori baroce. Pentru autorii respectivelor scrieri (Madeleine de Scudéry, Philippe von Zesen, Gauthier de la Calprenéde, Thomas Leland, Horace Walpole, Ann Radcliffe etc.) istoria este un pretext al aventurii exotice, de senzație, lugubre, moralizatoare sau fantastice, lipsind cu desăvârșire interesul pentru redarea veridicului întrețesut argumentat pe canavaua istoriei. Se poate afirma că, până la începutul secolului al XIX-lea, prelucrarea stilistică a expresiei supuse diferenței temporale dintre universul redat și cel contemporan autorului era un
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
face cu "Nașterea textului narativ": "Cronicile sunt primele creații asumate individual..., fiecare text e un tot unitar în intenții, idei, stil, particulare, ceea ce le delimitează propriul regim de referință. Un fascicul propriu de invariante de structură, limbă, mentalitate și discurs moralizator adună aceste proze istorice într-o clasă aparte"42 (p. 29). Aceste cronici reprezintă, de altfel, punctul de plecare al închegărilor prozei artistice din secolul al XIX-lea românesc: "Cronicarul fură pietre din ruinele istoriei, romanticul, oricare ar fi el
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
psihicul uman se supune unor reguli și că cunoașterea acestora este un prim pas spre o mai mică supunere față de aceste programe. Capitolul care urmează oferă o listă de sfaturi în acest sens. Nu este exhaustiv și nu se vrea moralizator. Pentru că, înainte de a blama societatea de consum, e mai bine să ne întrebăm dacă nu aduce partea ei de fericire și dacă nu cumva cea mai bună strategie ar fi, oarecum, să ne lăsăm manipulați... cu măsură. 30. De ce cumpărați
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
acest aparat critic pentru a putea surprinde și celelalte aspecte care îi scapă interpretării. Baudrillard observă această impregnare a postulatelor tradiției în însăși gândirea lui Marx, care, de pildă, reține conceptul de "Natură" din ideologia Iluminismului: "el rămâne în fantasma moralizatoare a unei Naturi care trebuie cucerită"404. În aceeași măsură, și alte presupoziții ale teoriei marxiste își pot regăsi rădăcinile în acest tip de raționalism, astfel încât, deși "radicală în analizele logice ale capitalului, teoria marxistă menține un consens antropologic cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și sugestivă a unei terori în accepțiunea contemporană a termenului, ci doar cu exemple de acțiuni stranii sau supranaturale, care nu sunt orientate asupra generării unei anxietăți rafinate în psihicul lectorului. Scrierile menționate au, fără excepție, alt scop: unul religios, moralizator sau chiar de encomion eroic 18. De aceea mie mi se pare mai prudent a identifica germenii terorii moderne abia în perioada elisabetană 19, în dramaturgia lui Thomas Kyd și, câțiva ani mai târziu, în cea a lui William Shakespeare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
textului și al muzicei, nu numai executantul”. Conform informațiilor oferite de Ițic Kara, în acea perioadă la mare căutare erau badchenii Lipe Meier Rudich (Lipa Rodescu) și Elias Margulies, „doi evrei din Bacău, (...) care au încântat, prin cântecele serioase și moralizatoare sau satirice și vesele, (...) chiar pe mulți învățați și oameni cu gusturi alese”. Foarte adesea, în special în perioada interbelică, aceste petreceri au luat forma balurilor mascate. Pe 28 februarie 1924, de exemplu, a fost organizat de către Epitropia comunității israelite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în acord cu Înaltul Comandament Aliat (Sovietic)”. Prin extensie, rușii mai impuseseră și „epurarea” bibliotecilor publice și a librăriilor în scopul înlăturării așa ziselor cărți „subversive”, adică ce nu conveneau „moralei bolșevice” (dacă bolșevismul va fi având vreodată vreun scop moralizator!). Tot atunci, a fost interzisă afișarea hărților geografice cu conturul României Mari, sub amenințarea cu ani grei de pușcărie a celor considerați vinovați. O uriașă contribuție la aplicarea acestui umilitor articol, a avut (după 6 martie 1945) guvernul doctorului Petru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
amănunte legate de spiritualitate și morală, constatându-se o creștere semnificativă a românilor preocupați de aspectul spiritual al vieții 9. Societatea ideală în care mass-media în general și televiziunea în special pot avea demers comun cu Biserica și valorile ei moralizatoare rămâne departe de realitate. Și asta pentru că, așa cum aminteam pe parcursul celor scrise, industria media se ghidează după sistemul pieței de consum și primul impuls este să consumăm mai ales ceea ce distruge spiritul. Astăzi, cea mai importantă publicație cu discurs religios
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
reprezentanți ai statului sînt condiții sine qua non ale unei vieți fără Fundamente politice sau etico-filosofice. Oricine respinge societatea civilă ca ideal sau ca realizare practică va cădea din nou, conștient sau nu, în capcana fundaționalismului și în credința sa moralizatoare în Adevăr și Etică sau, dacă nu, se va cufunda într-un relativism cinic și autocontradictoriu, care insistă că nu există linii conducătoare sigure și preferabile în viață, demonstrînd prin aceasta aceeași confuzie logică și politică a cretanului Epimenides, cel
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
apariția unui lumpenproletariat fără de lege, grevele muncitorilor din sectorul public toate aceste tendințe amenință să submineze societățile civile și le afundă în grosolănie, nepolitețe și violență 1. Obiecții numeroase pot și trebuie aduse împotriva acestei orientări a discuțiilor. Tonul său moralizator, chiar autoritar, ascunde cu greu faptul că ea reprezintă o tautologie elaborată ce amintește de concepția premodernă asupra societății civile, privită ca o comunitate politică legiuită și ordonată. Shils și alți critici conservatori ai societății civile scot totuși în evidență
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
nu perfecte din punct de vedere artistic, unele poezii au rezistat trecerii timpului și curentelor literare mai mult prin faptul că au evocat chipul matern și au evidențiat rolul decisiv al mamei în viața oricărui om, iar această latură didactică, moralizatoare este una din funcțiile literaturii ce nu trebuie ignorată. Iată două astfel de exemple: „Copilul ascultă, tace, Lângă mama se ascunde Și încet apoi șoptește: «îngerul iar mă păzește?» Dar copile lângă tine Dragostea mamei veghează, Nu e păzitor mai
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
frază concentrează excelent ideea pregătită de un capitol întreg: Slavici e, fără urmă de îndoială "psiholog și, s-ar putea zice, psihanalist născut, iar nu făcut"34. Și în egală măsură "etnograf-beletrist", a cărei operă are un caracter "moralistic, nu moralizator", un iluminist înnăscut (așa cum, tipologic, omenirea iscă periodic asemenea naturi)". Studiul lui George Munteanu ar fi strălucit, dacă stilul ar fi fost mai puțin alambicat. Dincolo de acest defect, frumusețea ideilor îl impresionează pe cititorul convins la sfârșitul lecturii că a
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
echivalentul romanesc al corului, și totodată cu el, personajul trialogic"47. Reușind să schițeze un sistem de antropologie literară și de naratologie, Vasile Popovici descoperă prin intermediul acestuia că "pe acest temei, Slavici nu poate fi, cu nici un chip, învinuit ca moralizator. Dimpotrivă [...] Slavici nu își condamnă personajele pentru că au încălcat un precept moral. Nu le condamnă, nu le aprobă. Preceptul moral nu aparține scriitorului, ci personajului. Chinul, căderea și salvarea sunt ale personajului el luptă cu sine, fiind simultan inculpat, victimă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
soție Zoițica, periplul existențial e unul similar în pofida diferențelor dintre ei. Slavici a căutat parcă, în această perioadă în care a elaborat textele sus-numite, să contureze doar destine cuprinse de duhul nemulțumirii și să le urmărească declinul. Nimic memorabil, doar moralizator. Pare departe vremea când scriitorul îi dădea lui Ghiță libertatea de a-și decide soarta și îi lăsa cititorului analiza riguroasă a alambicatului său parcurs emoțional. Nu credem că eroul din Moara cu noroc e unul tragic, dar modul în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Slavici, că piesa e proastă, dar îmi pare bine c-am scris-o numai de plăcerea ce o am văzând-te râzând cu atâta poftă. Această fire norocită și expansivă, mai târziu, prin puterea împrejurărilor, s-a-nchis, rămânând un moralizator supărător pentru oamenii prea încrezuți în capacitatea lor"237 (s.a). Dincolo de ironia subtilă, rândurile descoperă suferința celei care i-a stat alături scriitorului patru decenii și a fost martoră a momentelor de fericire, dar mai ales a acelora de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ne prindă milă. Ambele opere suferă de lipsa unității concepției, a unității estetice și chiar a unității tehnice. Cerințele estetice, de exemplu, parte nu sunt împlinite, parte sunt chiar nesocotite. Tânărul Slavici nu poate fi, cu niciun chip, învinuit ca moralizator. Dimpotrivă, scriitorul anilor 1875-1895 nu își condamnă personajele pentru că au încălcat un precept moral. Nu le condamnă, nu le aprobă. Preceptul moral nu aparține scriitorului, ci personajului. Chinul, căderea și salvarea sunt ale personajului, de aceea la început Slavici le
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
restabilit definitiv pulsul precipitat. Așa cum se exprimă ele la sfirșitul secolul al XVIII-lea și la începutul secolului următor, amintirea grandioasă a Romei republicane și evocarea nostalgică a vechiului creștinism medieval par a se întîlni în planul unei aceleiași exigențe moralizatoare. Nici una nici cealaltă nu se afirmă însă fără a recupera o a treia dimensiune a imaginarului politic: visul satelor, Arcadia, Pămîntul văzut ca sursă regăsită a adevărului și a renașterii. În literatura franceză de ficțiune, reprezentarea vieții țărănești vine, în
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
ridica la rangul celui de origine; p. 225, r. 15 : „e lumea a dracului” - obiceiul societății de a critica defectele prin intermediul cuvintelor acide sau a gesturilor, toate încărcate 75 de ironie ascuțită; de multe ori, această ironie s-a dovedit moralizatoare; VOL. II POVESTE p. 9, r. 9 11 : „nevasta lui (...) era cam proastă; dar nici soacră-sa nu era tocmai hâtră” ironizarea transmiterii pe cale genetică a unor trăsături nu tocmai lăudabile, dar și a necazului omului ce s-a pricopsit
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]