3,811 matches
-
și asta, mai aplecată de șale ca anul trecut, cu privirea în toate părțile, tăceau. Se numărau în gând. Mai lipsea Tinca. Și până să vină și ea, Chirița întreba tare: - Dar din morcovii ăia buni mai ai, coană Marghioalo? Morcovi ca la muierea lui Mială nu mâncase nimeni în Cuțarida. Acum, că venea primăvara și se isprăviseră cartofii, babele știau ce le trebuie sufletelor: ceva dulce și proaspăt, să meargă la inimă. Marghioala se lăsa rugată: că, să vedeți, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
le trebuie sufletelor: ceva dulce și proaspăt, să meargă la inimă. Marghioala se lăsa rugată: că, să vedeți, că i-am terminat, că nu mai am. Lixandra se ridica în picioare. - Ce zice? Ce zice? - Zice că nu mai are morcovi! Surda râdea ușurel, scoțând un fel de behăit, se uita drept în ochii văduvei cu mânie și făcea câțiva pași, rezemată în baston. - Să nu caut eu, auzi tu, Marghioalo, să nu caut!... Și cât se dondăneau, hop și Tinca
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Tinca, cea mai tânără dintre ele, care nici nu mai bătea la ușă, știind sorocul primăverii. - V-adunarăți? - Ne-adunarăm. - Cald afară! -Cald. Se foia ce se foia Tinca, și când nu mai putea, întreba: 346 ' - Coană Marghioalo, da cîte-un morcov nu ne dai? N-avea ce le mai face. Se scula, alunga mițele rămase prin casă, că nu ținea una, două, ținea vreo cinci, și trecea pragul într-o odaie, dincolo, întunecată, cu tavanul scund, unde păstra murăturile, butoiul cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
luminare dacă n-ai fi cunoscut, dar văduva cunoștea. Pe podeaua de lut amestecat cu bălegar stătea aruncat un strat mai mărișor de nisip. Mirosea stricat, pentru că în el se mai ușurau motanii babei, dar dedesubt, în răceala lui, stăteau morcovii, niște cotolani roșii, înverziți, buboși și tari, numai buni de mâncat la vremea asta, verzitură de împrospătat sângele. Marghioala se lăsa pe vine, scormonea unde știa și-și umplea poala. Dincolo, babelor li se umplea gura de apă. - Ce faci
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
scormonea unde știa și-și umplea poala. Dincolo, babelor li se umplea gura de apă. - Ce faci, coană Marghioalo? întreba Chirița nerăbdătoare. - Ce zice? Ce zice? - Zice că ce face dincolo coana Marghioala... - Îi alege, parcă nu știu eu?! Alege morcovii, să nu care cumva să ne dea ceva mai bun... Văduva, cu poala plină, trecea pragul, potolindu-le: - Ho, nesătulelor, ho, că v-am adus... Și le împărțea morcovii reci și proaspeți. Tinca se uita la al ei, glumea cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
face dincolo coana Marghioala... - Îi alege, parcă nu știu eu?! Alege morcovii, să nu care cumva să ne dea ceva mai bun... Văduva, cu poala plină, trecea pragul, potolindu-le: - Ho, nesătulelor, ho, că v-am adus... Și le împărțea morcovii reci și proaspeți. Tinca se uita la al ei, glumea cu celelalte, ca între bătrâni, despre sculele bărbaților morți și se apuca să ronțăie. Îi da mâna, că mai avea câțiva dinți, dar ce te faci cu celelalte, știrbe toate
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
apuca să ronțăie. Îi da mâna, că mai avea câțiva dinți, dar ce te faci cu celelalte, știrbe toate! Mița cerea un cuțit și se apuca să-și curețe bucățica ei. Tăia solzii umezi, aripile verzi-albicioase care înfloreau în capul morcovului, și când lepăda într-o hârtie, să nu facă murdărie, mătreața murdară, de pe deasupra, sta multă vreme tăcută, dîftd alteia cuțitul. Baba Lixandra morfolea ce morfolea, o dureau gingiile, spunea tare: - Nu mai sânt morcovii de anul trecut! Ăia parcă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dureau gingiile, spunea tare: - Nu mai sânt morcovii de anul trecut! Ăia parcă erau mai proaspeți... - Da de unde, se lăuda Chirița, al meu parcă-i argăsit. - Ce zice? Ce zice? întreba Lixandra. - Ce să zică? Zice că nu-i bun morcovul... - Să nu mai ude nisipul ăla, că s-a învechit, se amesteca și Tinca. Marghioala o dată se supăra. - După ce vă dă omul, nici nu vă place! Acum nu mai e bun nisipul! Domn' primar să trăiască, mai face el alegeri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Marghioala a lui Mială s-a gândit ce s-a gândit, s-a sfătuit și cu Chirița: - Soro, ce-ar fi să luăm și noi câte un lighean din nisipul primarului? E bun. Roșu. Nisip de temelie. Punem la iarnă morcovii în el, cum dă primăvara îți mai îndulcești sufletul. Prospătură... Baba Chirița, femeie cu frica lui Dumnezeu: - Nu se poate, coană Marghioalo. Face statul stradă, cum să ne atingem? - Ce stradă? se mirase văduva. Lasă, că-i știu eu pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cum să ne atingem? - Ce stradă? se mirase văduva. Lasă, că-i știu eu pe mincinoșii ăștia. Or să paveze Cutarida când mi-oi vedea eu ceafa. Hai mai bine să luăm câte un lighean, să avem în ce pune morcovii... Chirița da din colț în colț: - Eu nu mă ating. Dacă ne prinde? - Cum o să ne prindă? Luăm noaptea, când nu e nimeni. Ce, parcă a pus sergent lângă el? Nu se băgase Chirița. Marghioala a întrebat-o și pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
aplecat la urechea nătângului, ca s-audă numai el înjurătura cumplită pe care-o trimitea primarului. Cât despre coana Marghioala a lui Mială, să nu le mai vadă pe celelalte babe, liniștită acum că nu pățise nimic. Și-a cumpărat morcovi, scutise doi poli cel puțin, prețul nisipului, putea să guste cum o da primăvara un morcov proaspăt, dospit o iarnă întreagă. Și-acum, la câtva timp de la întîmplarea aceasta, după ce le lăsa să dumice liniștite, ce apucau să roadă cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Cât despre coana Marghioala a lui Mială, să nu le mai vadă pe celelalte babe, liniștită acum că nu pățise nimic. Și-a cumpărat morcovi, scutise doi poli cel puțin, prețul nisipului, putea să guste cum o da primăvara un morcov proaspăt, dospit o iarnă întreagă. Și-acum, la câtva timp de la întîmplarea aceasta, după ce le lăsa să dumice liniștite, ce apucau să roadă cu gingiile lor tocite, văduva nu le ierta. - Cum e, Chirițo, morcovul? - Bun, cum să fie, coană
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cum o da primăvara un morcov proaspăt, dospit o iarnă întreagă. Și-acum, la câtva timp de la întîmplarea aceasta, după ce le lăsa să dumice liniștite, ce apucau să roadă cu gingiile lor tocite, văduva nu le ierta. - Cum e, Chirițo, morcovul? - Bun, cum să fie, coană Marghioalo. - Bun, ai? mârâia văduva supărată numai de față. - Ce zice? Ce zice? întreba Lixandra. - Zice că dacă-i bun morcovul? - Bun, cum să nu fie bun... Ehei... Să trăiască domn' primar, că fără el
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
apucau să roadă cu gingiile lor tocite, văduva nu le ierta. - Cum e, Chirițo, morcovul? - Bun, cum să fie, coană Marghioalo. - Bun, ai? mârâia văduva supărată numai de față. - Ce zice? Ce zice? întreba Lixandra. - Zice că dacă-i bun morcovul? - Bun, cum să nu fie bun... Ehei... Să trăiască domn' primar, că fără el nu mai mâncam noi prospătură, acum, în martie... Alături, Mița moțăia în scaun. O dovedea soarele moale, care intra prin ferestre, toată primăvara asta, care se
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dovedea soarele moale, care intra prin ferestre, toată primăvara asta, care se așeza în lucruri pe neștiute. Spre seară, una câte una, lipa-lipa, numa-n papuci, babele plecau spre casă. Chirița mai ținea încă sub fustă o bucată roșie de morcov, abia morfolită în margini. Mergea-mergea iute, s-ajungă mai repede acasă, și privea drumul desfundat, plin de bălți. Se gândea că bine ar fi fost să calce pe un trotuar sănătos, de bolovani, să nu-și murdărească ciubotele sparte-n
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Își aduse aminte că Marghioala o rugase să fure și ea un lighean de nisip și că nu îndrăznise. Uite, timpul trecuse și bine i-ar mai fi prins acum să nu mai bata atâta drum pentru o bucățică de morcov... Pentru că, orice ar fi spus fiecare, și Tinca, și Mița, și Lixandra, aveau ele ce aveau să-și spună, dar să nu fi fost morcovii... 351 Vânzarea Se duse vorba-n București că se ridicase un pungaș iutei și tânăr
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
ar mai fi prins acum să nu mai bata atâta drum pentru o bucățică de morcov... Pentru că, orice ar fi spus fiecare, și Tinca, și Mița, și Lixandra, aveau ele ce aveau să-și spună, dar să nu fi fost morcovii... 351 Vânzarea Se duse vorba-n București că se ridicase un pungaș iutei și tânăr peste tofi manglitorii, de-l tăiase pe starostele cel bătrân și se căznea să strângă tagma hoților la un loc. Umblau și presării după el
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
un om chipos și avea o barbă neagră și frumoasă, fără păreche în împărăția Sultanului. Se vorbea, zic. Ciufă nu era bogat, dar de neam (numirile noastre sunt pseudonime ), ceea ce era însă mai ciudat este că boierul Ciufă credea cumcă morcovul lui cel chel era de o arătoșie ș-o frumusețe rară. De la domnia Moldovei pân la împărăția pământului ce-i era unui om ca Ciufă - o jucărie, un nimic. Seriozitatea cu care-și desfășura planurile ar fi fost comică dacă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
aveau un succes prea mare sau nu păreau a fi prioritare: de regulă, sub „pălăria” drepturilor omului, a drepturilor animalelor, feministe extremiste etc. Mai grav este însă că instituțiile occidentale au deviat spre atitudini tipic paternalist-autoritare, utilizând o combinație de „morcov și băț”: împrumuturi și certificate de bună purtare condiționate de adoptarea unor decizii politice cu efecte foarte importante, amenințări cu blocarea accesului la structurile occidentale, critici adesea umilitoare. Suportul tranziției acordat de către actorii occidentali s-a transformat adesea în blocarea
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
Este o primă etapă care trebuie parcursă înainte de a merge mai departe. Deși toate fructele și legumele au proprietăți laxative, unele sunt mai eficiente decât altele din acest punct de vedere. Printre acestea se numără caisele, migdalele, vinetele, sfecla roșie, morcovul, cireșele, spanacul, smochinele, căpșunile, zmeura, lăptuca, pepenele galben, măslinele, portocalele, perele, piersicile, roșiile și, bineînțeles, nu puteau lipsi prunele naturale și cele uscate. Puteți beneficia de proprietățile laxative ale acestora, consumându-le sub diferite forme. Fie că le veți consuma
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
permițându-i să înlăture stratul de celule moarte. Nici un fruct și nici o legumă nu pot acționa ca o substanță drenantă cutanată. Totuși, multe dintre ele ajută la menținerea unei pieli sănătoase. Legumele preferate de piele sunt: varza, ridichea, castravetele, sparanghelul, morcovul și anghinarea. Printre fructele care mențin o piele sănătoasă se numără portocala, lămâia, migdalele, zmeura și căpșunile. Unele plante au și proprietăți sudorifice. Ele sunt considerate ca fiind bune substanțe drenante cutanate, dar și mai bune dacă în folosire le
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
acest sens. Consumând în mod regulat aceste sucuri și alimente, vă veți ajuta organismul să elimine toxinele. Usturoiul Depurativ, el purifică sângele și întregul organism prin eliminarea toxinelor prezente în corp. Anghinarea Purificator al sângelui. Sfecla roșie Diuretic și laxativ. Morcovul Diuretic și depurativ. Indicat în bolile hepatice. Țelina Folosită în bolile hepatice, ale aparatului urinar și ale rinichilor. Hasmațuchi Depurativ, diuretic, laxativ. Cireșele Diuretic și depurativ puternic. Lămâia Diuretic; ajută la dizolvarea impurităților din organism. Cresonul Diuretic, depurativ și laxativ
Sănătate și energie Sfaturi practice pentru eliminarea toxinelor din organism by Alicia Hart () [Corola-publishinghouse/Science/2220_a_3545]
-
apoi este stimulat printr-o primă (echivalentul cubulețului de hrană) de fiecare dată când vinde ceva sau când atinge un obiectiv (echivalentul țintei reprezentată de labirint). Dimpotrivă, stimulentele negative nu fac decât să reducă manifestările unui comportament nedorit. Este principiul morcovului și al bățului! Pentru mai multe detalii Fenouillet, F., La motivation, Dunod, Paris, 2003. Lieury, A.; Fenouillet, F., Motivation et réussite scolaire, Dunod, Paris, ediția a II-a 2006. Vallerand, R.J.; Thill, E., Introduction à la psychologie de la motivation, Vigot
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Usturoiul, Strugurele, Piperul, Ienibaharul, Chimenul, Molotrul, Cimbrul, Mărarul, Capera, Măslina, Ciuperca, MÎnăterca, Mazărea, Năutul, cuvioasa Linte, postnica Fasole, Castravetele, Agresele, surorile Coacăzele, ghebosul Roșcov, Smochina, Curmaua, Castana, Stafida, Ceapa cu douăsprezece haine de dimie, Ridichile, unchiul Nap, mătușa Sfecla, nepoții Morcovi și Pătrunjei, vărul Cartof, Loboda, Știrul, Dovleacul, Salata, Manila, Piersica, Pepinile, Urzica și, cu toate acestea, impresia este de abstracțiune pentru că simțul liric este covîrșit de simțul moral. Lipsește implicarea În materie, lipsește acea spaimă obscură față de anumite elemente și
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lumină bolnăvicioasă, ce mirosea a ou clocit, venind dintr-un bec chior, atârnat de două fire verzi, împletite. Duhoarea se îngălbenea pe măsură ce te apropiai de casa scărilor ; undeva, în subsol, vremurile vechi putrezeau în stive amestecate, de cartofi și de morcovi, pe care nimeni nu le mai răscolea, să le aerisească. Simți ceva mișcându-i-se printre glezne, surceaua îmblănită mieună și țâșni spre pragul primei uși deschise de la parter, întregind tabloul. Doi țânci în haine desperecheate și lălâi, rași în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]