20,850 matches
-
la capătul lumii un roman de bună calitate literară. (A.R.) În primăvara aceea, părinții noștri au dat o petrecere pentru a sărbători reîntoarcerea soarelui. Fusese o iarnă lungă și posomorîtă și, acum, primele margarete sălbatice își împingeau căpșoarele printre mormintele din cimitirul de lîngă casa noastră. Sindrofiile părinților noștri erau reuniuni de oameni stilați. Prietenii lor, profesori cu toții, aduceau sticle de vin. Oameni cu carte din Ohio. Deși trudeau la slujbe și se luptau cu ipotecile, se considerau spirite independente
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
stat el. De partea cealaltă a șanțului, acum prefăcut într-un rîu de zăpadă topită, cimitirul sclipește ca o metropolă pierdută. E lună plină. O să zăbovesc pe acolo, așa cum, probabil, a zăbovit Carlton, hipnotizat de lucirea agintie a pietrelor de mormînt, de îngerul alb care-și înalță brațele deasupra rîului din șanț. Potrivit spuselor părinților noștri, misterul constă în cauza care l-a făcut pe Carlton să vină înapoi acasă în mare goană. Probabil că l-a speriat ceva din cimitir
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
unde, de acum înainte se va văita și se va lamenta pe vecie. O simt trecînd prin mine. Trupul ei acoperă trupul lui Carlton. În jurul casei noastre, noaptea de Ohio freamătă și zumzăie. Piatra îngustă, ca un deget cenușiu, de pe mormîntul lui Carlton, se sumețește printre celelalte morminte, sub ochii albi, inexpresivi ai îngerului de marmură. Deasupra capetelor noastre licăresc avioanele și sateliții. Oamenii continuă să zboare la New York sau în California în căutarea unor vieți de riscuri și de senzații
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
și se va lamenta pe vecie. O simt trecînd prin mine. Trupul ei acoperă trupul lui Carlton. În jurul casei noastre, noaptea de Ohio freamătă și zumzăie. Piatra îngustă, ca un deget cenușiu, de pe mormîntul lui Carlton, se sumețește printre celelalte morminte, sub ochii albi, inexpresivi ai îngerului de marmură. Deasupra capetelor noastre licăresc avioanele și sateliții. Oamenii continuă să zboare la New York sau în California în căutarea unor vieți de riscuri și de senzații noi.
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
efort! El: vreau să spun, numele tău l-am îngropat în mine, să zicem, aproape de micile comori ascunse în mine. Nu așa multe, știi. E aici înăuntru, ghemuit în sufletul meu. O comoară ascunsă trebuie să rămână îngropată, nu? Bum! Mormântul meu, iată ce a devenit Fred. Iată că mă îngroapă în el, ei! nici chiar așa. Poftim, ar trebui să-i spun mormântul meu de fiecare dată când el îmi zice nevastă-mea. Eu îngropată în el alături de câteva obiecte
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
știi. E aici înăuntru, ghemuit în sufletul meu. O comoară ascunsă trebuie să rămână îngropată, nu? Bum! Mormântul meu, iată ce a devenit Fred. Iată că mă îngroapă în el, ei! nici chiar așa. Poftim, ar trebui să-i spun mormântul meu de fiecare dată când el îmi zice nevastă-mea. Eu îngropată în el alături de câteva obiecte prețioase, și mai ce? îngropată de vie. O idee fixă, înmormântarea. Chiar și cu mama lui, și-a băgat în cap că trebuie
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
în joc occidentul și libertatea! i s-a spus. Hop, uite-l că se întoarce. într-un sicriu. Cu picioarele înainte. Tâmpitul. Nu, n-o să povestesc întâmplarea asta. Ba da, poate. Nu, nu și gata. Ba nu, s-a enervat mormântul meu, nu înțelegi, nu tu, numele tău e îngropat în mine, el: Laure, nu tu, înțelegi? Numai că Laure sunt eu, i-am răspuns, și dacă o înmormântezi pe Laure, pe mine mă faci să dispar. Și pe urmă, de ce
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
ce vă ocupați?, turbez. Nu, dar de ce se amestecă? Atunci, ca să mă apăr, răspund ce-mi trece prin cap, și sunt când polițist, când măcelar, când librar... O minciună, i-am zis, ca să priceapă. Nu, literatură, a răspuns el. Buum! Mormântul meu și-a dat cărțile pe față, cum se spune. Cărțile sunt pe masă. între noi, când suntem singuri, trăim viața reală, în timp ce în exterior domnește literatura. Plouă? Literatură. Sună telefonul? La fel. Că ce se întâmplă e aproape sau
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
Intrând, parola aterizează pe cuier și punct final acestui capitol. Două universuri paralele, pe scurt? Din cauza cuierului și a ce este agățat pe el. Și din cauza ușilor. Cum așa, din cauza ușilor? aș vrea să știu. Sunt uși peste tot, spune mormântul meu. Acolo, în fața noastră, la dreapta, la stânga, peste tot. Buum! în fiecare moment ficțiunea amenință să irupă în viața adevărată și viceversa. Așa încât frontiera dintre cele două e vagă și tocmai asta face totul atât de dificil. Când facem dragoste
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
frontiera dintre cele două e vagă și tocmai asta face totul atât de dificil. Când facem dragoste mă întreb dacă nu cumva o ușă se deschide încet și că se regulează cu ideea pe care și-o face despre mine mormântul meu. Nu cu mine, cu ideea. Cu măcelăreasa, la o adică, când și-a băgat în cap că e măcelar. Sau în chip necrofil cu comoara cadavrului lui Laure, înmormântat în el, nu, e prea de tot. Nu spun că
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
cuțitoaie, raclete, firize, bărzi, pe scurt tot arsenalul unui meșter măcelar, cum nu se poate mai real. Fără toate astea, un măcelar n-ar fi un adevărat măcelar, nici unul fals. Fără astfel de instrumente, nici vorbă de măcelar. Deci. Numai mormântul meu distonează printre ustensilele lui. El, devenit literatură printre obiecte apărute nu știu de unde. Sau, ele literatură, iar el, nu știu ce. Mai ales când își pune șorțul alb pătat de sânge artificial ca să facă să pară mai adevărat decât adevărul. Din
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
totul o să ia o întorsătură urâtă, e programat. E de ajuns ca ficțiunea să irupă în locul nepotrivit sau în momentul nepotrivit, sau în amândouă, degetul real apăsând pe trăgaciul real, cu țeava reală îndreptată spre ficțiune și iată-l pe mormântul meu dând de bucluc. Real. Și eu o dată cu el, dacă din întâmplare în acel moment sunt acea ficțiune pe care o ochește pușcociul real. De altfel, când i-am cumpărat copilului două pistoale de doi bani, vreau să zic când
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
desigur, din motive diferite). Cel mai recent număr al revistei (2/ 2005) aduce din nou în atenția opiniei publice sacrilegiul săvârșit de persoane influente (și insensibile cultural) din partea locului prin construirea unei prozaice hale de metal în imediata vecinătate a mormântului lui Lucian Blaga. Textul, aparținând de data aceasta lui Andi Laslău, este patetic și mai mult decât convingător: "Peste vechiul cimitir din Lacrăm s-a așternut zăpada, iar Râpile Roșii au fost și ele cuprinse de albul imaculat care a
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
mai sus să se materializeze până la capăt. Nu mai insist. Pe cât de generos e pretextul epic al cărții, pe atât de surprinzătoare e evoluția narațiunii în sine. Un cimitir aflat pe un deal care se surpă obligă autoritățile la dezhumarea mormintelor, proces care se face cu ajutorul unor deținuți de drept comun. Rudele morților sunt chemate pentru recuperarea osemintelor și mutarea lor într-un cimitir nou. "Proprietarii" morților (expresia are simbolistica ei) sunt cazați într-un hotel, interacționând în virtutea unor vagi și
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
de flori, când le împart la măicuța și bunici. Priviri înlăcrimate de dorul celor duși în lumea sortită la veșnică tăcere, ard ca făclia lumânărilor de pe cruci. Când vibrează-n lacrimi, dorul de revedere. Cu fiori de spaimă îngenunchez la mormânt, le mângâi amintirea și irișii din flori. Spre pace și odihnă mă rog la Tatăl Sfânt. Mă-nchin și le sărut pozele ce-mi dau fiori. La casă părintească duc plumb în picioare că, bucuria revederii-i amintire. În ceața
PE LOC SFINȚIT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382694_a_384023]
-
martie 2015 Toate Articolele Autorului Rugă-minte-mă! eu mă rog la Tine Doamne poate îmi trece de foame. trimite-mi un coltuc de pâine ca să mă mai rog si mâine. nu pot să mai stau flămând dă-mi Doamne si un mormânt. poate așa voi fi sătul c-am răbdat aici destul. Referință Bibliografică: Rugă-minte-mă! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1526, Anul V, 06 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
RUGĂ-MINTE-MĂ! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382707_a_384036]
-
dansând pe sârmă zâmbind Sfidând gravitația zboară sub cupola albastră Până în speranțe, până în clipa în alb levitând Până în emoția inimii și în privirea noastră. ABATERE DE LA FIRESC Un verb ce-a încăput într-un Cuvânt Se roagă în silabe la mormântul unui sfânt Și o rimă rebelă ieșită din lege Se-așează rubin pe coroana unui rege; Iese icoana din cerul unei rostiri- Fraza încheie clipa din sfințiri. Poetul-verbul unei abateri de la firesc Poartă sub aripi visul îngeresc, El este și
CONTEMPORAN CU DUMNEZEU (POEME) de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382731_a_384060]
-
ghiocei în păr și tristeți ascunde-n zâmbet. Numai cugetu-i rămâne curat, ca cel de fecioară. Să se dăruie-n destine, cu simbol de primăvară. Dar sentimente materne cu nostalgii de părinte, se pierd în noapte eternă, printre ronduri de morminte. Obicei să nu dispară din tradiții populare, vin în orice primăvară, simbolice mărțișoare. De 1 Martie, din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: SIMBOLUL MĂRȚOȘORULUI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516
SIMBOLUL MĂRȚOȘORULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382727_a_384056]
-
și să diferențieze momentele de suferință, alternându-le cu cele de fericire copleșitoare, dar, pare-se, iluzorie, greu de diferențiat, ele însele, de durerea extremă (vizita la cimitirul Bellu, unde Corina duce flori, dedicate lui Tudor, dar depuse, simbolic, la mormântul lui Eminescu; aparițiile lui Tudor, în delir, în vise, cu versuri, cu mesaje, cu săruturi; extraordinara scenă a torturii fizice din mașină, după nașterea fetiței Maya (iluzia) - Nathalie etc. etc.). În ce privește aceste intervenții ale lui Tudor, trebuie subliniat că ele
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
Funar de guler și să-l duci la sediul poliției, dacă nu faci și pașii logici următori, absolut legali. Nu e decât vorbăraie să-l dezavuezi pe Ion Antonescu dar să nu observi că nu mareșalul s-a întors din mormânt să-și înalțe propriul cult al personalității, ci oameni în carne și oase - și mai ales în surplus de grăsime! Există toate mecanismele democratice pentru a-l pune pe vecie cu botul pe labe pe gureșul șef al unuia din
Antonescu, rezerva lui Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16045_a_17370]
-
și avocatu ei ecografii 3d și 4d maical gexan în română nod normal de pescuit simona tache zoso simona tache mircea badea tricouri cocalar e bine să te dai cu bere pe chelie filmuleț cu datu chiloților jos cum arata mormântul lui michael jackson polecra lui lizuca nr telefon simona tache bâțâita la fundul gol reguli de joc tabinet trezitu de dimineață te piși pa ține de ris dividiu cu lacrim de iubire cea mai urâtă pisică din lume secsu la
E bine să dea Păunescu câte-o limbă pe chelie? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19620_a_20945]
-
povestea asta cu violența în fotbal. Nu există să se-ntâlnească două galerii și să nu se ia la omor. Să nu-și spargă reciproc dinții și geamurile de la autocare, să nu se scuipe, să nu-și invoce morții din morminte și să nu-și violeze mamele încă vii... Cred că asta e principala problemă a fotbalului românesc: violența. Care vine dintr-o acută lipsă de comunicare și nu mai poate fi rezolvată, după părerea mea, decât cu intervenția unor specialiști
Cu galeriile la psiholog by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19859_a_21184]
-
ca-n scenele de amor din filmele indiene, doar că nu pe după pomi, ci pe după rafturi. Dac-ar avea câine, pun pariu că l-ar pune să-ți miroasă o șosetă, după care l-ar asmuți să te urmărească până-n mormânt. Dacă ciordești vreo bucățică de leucoplast de pe raftul de reduceri, după care fugi să te îngropi împreună cu ea? Sau vreo aspirină și ți-o ascunzi în nas? Dacă intri în vreun magazin de, să zicem, articole sportive și ai un
Românul s-a născut suspect by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19915_a_21240]
-
mulți. Suntem noi, tot poporul tău. Și am da orice să nu îți mai vedem figura scârboasă. Dacă ai crăpa mâine, am primi știrea cu ochii uscați. Poate chiar cu zâmbet. Nu ar fi exclus nici să ți se umple mormântul de scuipați. Cum? A sunat prea dur ce am spus? Ți se pare prea mult? Dar nu e decât adevărul, dragul nostru politician, indiferent cum te-ar chema. Și tu ȘTII că așa e. Cum poți trăi ȘTIIND cât de
Dragul nostru politician, te urâm! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20070_a_21395]
-
fi cetățile de la Histria, Tropaeum Traiani și Callatis, templele romane din Augusta Sarmizegetusa Ulpia Traiana Dacica, Palatul Augustalilor și Amfiteatrul din aceeași localitate antică. Filmul acordă o importanță deosebită arheologiei creștine prin prezentarea martirilor de pe teritoriul dobrogean, martirionul din Niculițel, mormântul pictat din Tomis și mormântul princiar din vecinătatea cetății Callatis. Filmul este prima încercare a documentarului românesc de a realiza o istorie a credințelor de pe teritoriul României, sub consilierea științifică a acad. pr. Mircea Păcurariu, consilier coordonator fiind prof. Mircea
Agenda2003-15-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280892_a_282221]