2,283 matches
-
de deasupra biroului său aduse însă repede o nuanță profană în dezlănțuirea sălbatică în care se amestecau strigăte și zăngănit de ferestre, sunete de pași grei și scârțâitul grinzilor de lemn. Cutremur. ― Cutremur! auzi Abatele strigătul lui Aloim pe coridor. Mormăind o rugăciune, Radoslav se adăposti sub arcada de piatră cenușie care despărțea formal biroul său în două încăperi perfect egale. Privi cu atenție la ușă gîndindu-se că, pentru cineva ceva mai naiv decât el, fața primului om care avea să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
la ceea ce părea ținta goanei lor. Era un perete ca oricare altul, care înfățișa un basorelief bizar. Trei bărbați erau răstigniți pe trei cruci, în timp ce o mulțime eterogenă părea să aplaude de undeva de la poalele unui gorgan. ― Iisus? Creștinul? Abatele mormăi aprobator și apoi puse două degete la gura Mariei, arătîndu-i că trebuie să tacă. Ascultară o vreme liniștea. Nimic nu părea să se miște în catacombele de sub bibliotecă. ― În nomine Augustini, in nomine Dei, rosti deodată Abatele și Maria auzi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
trei generații. Când femeia întrebă însă ce sens putea avea evenimentul acela tocmai în momentele în care întreg Universul părea să se schimbe în jurul lor, Radoslav o concedie cu un gest scurt. Abia când ajunse în pragul ușii îl auzi mormăind ceva despre faptul că îi spusese deja că era ferm convins că se apropia Armaghedonul și că acum nu ajungea să fii necredincios ca să nu vezi semnele, trebuie să fi fost și orb. Dumnezeu își întîlnea undeva propria-I nemărginire
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
în compania surorii mele și apoi, ca din senin, să intru în încăpere în locul ei. Mi-am atins ca din întîmplare un sân de brațul lui. A tresărit de parcă l-aș fi ars cu acid. ― Și eu aș fi tresărit, mormăi Aloim privind cu oarecare dezgust la sânii femeii, care se zbăteau liber pe sub tunică, lăsând să se ghicească o formă nu foarte frumoasă. ― O fi fiind el un soldat fenomenal, poate că se mișcă într-adevăr foarte repede, poate că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
și atunci vom fi atât de mulți și de depărtați unul de altul că nu vom mai avea un singur stat, un singur împărat, o singură limbă și, de ce nu, un singur Dumnezeu! Lui Isidor îi căzuse capul în piept. Mormăia ceva în barbă. ― Te rogi? ― Da. ― Foarte bine faci, fiindcă în fața ordinului tău s-a stârnit cea mai mare furtună din Univers. Primul meu adversar este Abația. Dumnezeul vostru o să mă privească în ochi și o să vadă acolo un loc
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
care să o facă să se simtă cu adevărat împlinită, ieși din coliba lui Stin cu conștiința faptului că închidea ușa aceea pentru ultima oară. Nepăsătoare la ochii pe care-i simțea în preajmă, femeia ridică un pumn spre cer, mormăind un blestem. Timpul o aruncase în cea mai crudă dintre înfruntările istoriei, iar ea nu era nici măcar o ființă întreagă. Era doar o jumătate de femeie, blestemată să aibă sufletul întreg. 38. De parcă în mintea lui ar mai fi existat
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
îl sărute pe frunte. - Ai fost nemaipomenit! exclamă femeia care purta o uniformă simplă, lipsită de însemne, care îi scotea în evidență trupul atletic. A ieșit chiar mai bine decât mă așteptam. - Te-ar fi putut descoperi în spatele ușii aceleia, mormăi Barna. Atunci ar fi trebuit să fiu mult mai ager de mână decât cu nefericitul acela de Alterna. - De ce îi spui așa? S-a sacrificat ca un erou, pentru o cauză... - Pentru o cauza pe care eu unul doar cu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
dezlănțuite ale Kyrallului cum camuflează și apoi sigilează intrarea, lăsând ca semn al prezenței lor doar cei doi arbori negri, încă firavi. Arbori negri de Kyrall, caiși albi de pe Vechea Terra... Nimic nu e cu adevărat nou niciodată. - Acum știi, mormăi Radoslav în barbă. Nu mi-e rușine să o recunosc. Nu mi-am pierdut credința. Și cercul ne-a eliberat! Kasser îl privi cu ochi plini de milă. Cei doi quinți, care se postaseră lângă ușă, păstrau o căutătură neutră
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se transforma într-un șobolan. Recunoscuse pașii femeilor încă de când intraseră pe coridor. Acestea erau simțuri de om care stătuse prea mult timp întemnițat. - Mă bucur să vă văd împreună, dar mi-e teamă de ceea ce aveți a-mi spune, mormăi Abatele mai mult pentru sine. Femeile nu mai erau identice. Chipul desfigurat al lui Airam contrasta izbitor cu tinerețea pe care o dovedea corpul ei, în timp ce Maria acceptase bătrânețea cu umilință, trădând o oboseală izvorâtă parcă din toate nenorocirile care
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lui. O întrebase. Și încă de mai multe ori. Dar nu primise niciodată vreun răspuns. Știa doar că el nu o putea căuta niciodată, că legătura dintre ei funcționa doar într-o singura direcție. Xtyn auzi o bătaie în ușa. Mormăi ceva și, în cămăruța lui, intrară Insa și Lonis, un bărbat cu umeri firavi, cu ochi spălăciți și părul rar. Alăturarea celor doi nu îl uimi. În timpul luptei, Lonis fusese acela care se dăduse de gol în vocea ly că
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pseudopode. Vietățile astea au capacitatea de a crea formațiuni lenticulare de aer, mult deasupra adversarilor lor, în care aerul are altă temperatură. Ca urmare, ele se comportă ca o lupă așezată în plin soare. Sunt foarte periculoase... - Tot nu înțeleg, mormăi Johansson. - Noi nu putem face așa ceva. Iar colegii mei au râs mai degrabă fiindcă, dacă ar fi fost capabili să stârnească în jurul ambarcațiunii dumneavoastră un asemenea câmp psi și ar fi vrut într-adevăr să vă ucidă, atunci ar fi
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
avem nimic mai bun de făcut decât cele ce am sugerat eu. - Și de unde știi asta? Familia mea a cucerit aproape toată galaxia și apoi a avut o superioritate incontestabilă... - Până când clonele au spulberat superioritatea asta în doar trei ani... mormăi Maestrul quinților, fără să ia în seamă gestul nervos care, în mintea împăratului, s-ar fi dorit o culme a amenințării. Bărbații tăcură și nici nu întoarseră capul atunci când cei doi quinți, Allin Perse și Heyyn Tars, pătrunseră în cameră
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
lor, navele clonelor accelerară și ele pentru a se angaja în luptă și îi atacară pe zeți cu proiectile explozive. Tactica dădu rezultate și doi dintre vânători dispărură de pe imaginile transmise de sonde. - Asta nu e bine! Nu mă așteptam, mormăi N'Gai Loon. Din păcate, Zuul nu e aici. Chiar, unde e arătarea când ai nevoie de ea? se miră bătrânul. - E cu trupele noastre și pregătește apărarea la sol, răspunse Bella. - Bravo! strigă N'Gai Loon părând că nu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
că ți se apropie moartea. Râseră amândoi ca de o glumă. Kasser se trase lângă Abate, făcând ca genunchii lor aproape să se atingă. - Nu te-am înțeles niciodată pe deplin. - Nu e nimic care să merite să fie înțeles..., mormăi Abatele. - Ba cum să nu, spuse însuflețit Kasser. Cum se poate ca o inteligență ca a ta să se fi așezat de bună voie în slujba unor dogme? - Nu e nimic de înțeles în alunecarea unei bile de-a lungul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
hohoti Brna. Uite, la asta nu ne-am gândit. Să sperăm că sfinții au o altă temperatură de descompunere a ADN-ului sau că Dumnezeu știe altfel de chimie decât mine... Johansson îl privi cu reproș. - Degeaba te uiți așa... mormăi Barna. - Nu vreau australul vostru, zise într-un târziu bătrânul, care nu înțelegea mare lucru din cimiliturile pe care le schimbau cei doi. Ajutoarele sale începuseră și ele să se trezească și Johansson se văzu nevoit să le lipească gurile
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cuvinte? Par mai degrabă religioase. Poate că aveau legătură cu Abația. - Nu cred. Din câte știu eu, țelul Abației și prima ei poruncă sunau altfel, clătină din cap gânditor Heyyn Tars. Parcă era ceva cu Dumnezeu și nemărginirea. - Ai dreptate, mormăi împăratul. Și-atunci care să fi fost scopul? - Cine știe? Ne pierdem vremea făcând presupuneri despre intențiile unui om care a trăit acum o mie cinci sute de ani, hotărî ferm Allin Perse. E limpede însă ce-a vrut Assan
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
se împletește - ca la Matei al Mirelor - cu diatriba vehementă: „Beția pe mulți a sărăcit, pe mulți îi lasă goi, și fir pe capul lor nu crește. Ochii lor îi întoarce și-i roșește. Și tremură capul lor, iar ei mormăie mereu. Le tremură și corpul întreg, le tremură și mâinile. Ei se cred vii, dar femeile lor se cred văduve. De aceea îți zic: niciodată să nu te îmbeți, Doamne prealuminate...” 4) depășesc arareori categoria celor ce se aflau în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu îndemânare materialul didactic pus la dispoziție pe parcursul activității. Strategii didactice: Metode și procedee: explicația, conversația, lectura, exercițiul, problematizarea; Mijloace și materiale didactice: planșe logopedice, fișe de lucru; FIȘA 1 „Oamenii s-au adunat în pădure. Urșii s-au auzit mormăind. Unii s-au speriat. Mai mergem sau ne întoarcem către case? Câțiva s-au urcat în copaci. Ei s-au uitat în lungul drumului. Și dacă se vor întoarce din nou la junicile noastre? Sau dacă se vor repezi la
Logopedie : modele de proiecte didactice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/475_a_1323]
-
eu cred că nu trebuie să ne temem de muma pădurii. Aici îs locuri curate. Sfânta Miercuri stă aproape. Știi de ce mă tem eu? De ce te temi? De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău. N-are decât să vie, mormăi cu dispreț Patrocle: am eu ac de cojocul lui. “ (Mihail Sadoveanu Dumbrava Minunată) 2. Formuleză ideea principală a textului 3. Scrie substantivele proprii din text: 4. Alcătuiți propoziții în care cuvântul vie să fie: Substantiv, Verb, Adjectiv. 5. Găsește cuvinte
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
a) în primul an de viață: - la 4 luni nu imită sunete pe care le scot părinții; - la 6 luni nu râde; - la 8‑9 luni nu folosește sunete ca să vă atragă atenția; - la 9 luni nu a început să „mormăie”; - la 9‑10 luni nu poate să‑și exprime bucuria sau supărarea; - la 10 luni nu răspunde când este strigat pe nume; b) de la 12 la 18 luni: - nu poate să răspundă la comenzi simple, cum ar fi: „hai la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
îi are deloc la inimă pe „surtucari”, fie ei politicieni, judecători, finanțiști, care își bat joc de norod („Ptiuuuu! trăsni-i-ar Cel-de-sus!”). Altfel, cârtitorul nu-și acoperă privirea când ceva îi atrage atenția. Stă și cercetează „cu de-amănuntul”, mormăind mulțumit: „Bun, tată, bun de tot!”. Fără să vrea, are și haz. Văzând „bustul lui Duca”, îl căinează că e cu ochii scoși; Heliade cel de bronz i se pare că e gata-gata să-l otânjească pe careva („când te-
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
mă întorc ia subiectul nostru, adică la biftecul ăsta. Dar mai întîi, cîți ani ai, bucătare? Ă Ce legătura are asta cu biftecul? replică bătrînul negru, ou arțag. Ă Gura! Cîți ani ai, bucătare? Ă Lumea zice că vreo nouăzeci, mormăi el, morocănos. Ă Vasăzică, ai trăit pe lumea asta aproape o sută de ani și nu știi, bucătare, cum se prepară un biftec de balenă? Și, înghițind repede încă o bucată de balenă, încît dumicatul părea o prelungire a întrebării
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bucătarul. Ă Nu, n-ai zis, dar uite unde vreau s-ajung eu. Trebuie să te întorci la tine-acasă și să te naști înc-o dată: încă nu știi să prepari un biftec de balenă! Ă Zău dacă mai gătesc vreunul! mormăi bucătarul, cu supărare în glas, întorcîndu-se să plece. Ă Vino înapoi, bucătare... așa... dă-mi vătraiul! Acum, ia bucățica asta de carne și spune-mi dacă ți se pare că biftecu-i bine făcut? Hai, ia-l odată! Ia-l și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vorbele preotului care se adresa enoriașilor săi, numindu-i „dragi semeni“, nu-i așa, bucătare? Și totuși vii la mine și-mi spui o asemenea minciună îngrozitoare! Unde crezi c-ai să nimerești, bucătare? Ă în pat, cît mai curînd, mormăi negrul, răsucindu-se pe călcîie. Ă Stai! Fă-te-ncoa! Te întrebam, unde crezi c-ai să nimerești după moarte? E o întrebare serioasă. Care-i răspunsul tău? Ă Cînd moare negru bătrîn, el nu se duce nicăieri, ci vine
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dată! Stop! La micul dejun, chiftele de balenă, nu uita! Ă Zău c-aș dori mai degrabă să-l mănînce balena pe el decît el pe balenă! Al naibii să fiu dacă nu-i mai rechin decît jupîn Rechin însuși, mormăi bătrînul, depărtîndu-se șontîc-șontîc. Și, cu această exclamație înțeleaptă, merse drept la hamacul său. Capitolul LXIV BALENA CA ALIMENT A te hrăni tocmai cu făptura care-ți furnizează uleiul pentru lampă, ba chiar a face asta, aidoma lui Stubb, la însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]