18,875 matches
-
oase urcă stalagmite/ (...) Trec singur și trudit și duc în sân/ amarul plâns al unei nopți polare/ pe care zeii lutului păgân/ de-un car de ani o tâlhăresc de soare.// Și ninge sur ca peste-un cimitir/ din care morții au ieșit în gloate/ și-acum se duc pe câte cinci în șir,/ cu crucile mormintelor în spate... („Hibernare”, Andrei Ciurunga, pp. 202-203); Lăsați-mi brațul de fantomă/ Să rupă de pe crengi un măr,/ Mușcând, m-ar umple de aromă
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
poeziei, dată fiind cantitatea uriașă de astfel de mărturii lirice. Pe de altă parte, citarea este de multe ori un act de impietate, știrbind frumusețea textului ca întreg. Spre exemplu, ar trebui citate integral poeme ca „As-noapte, Iisus...”, „Avem atâția morți”, „Ne vom întoarce într-o zi”, „Foamea”, „Lanțuri”, „Blestemul Aiudului”, „Imn morților”, „Cimitir de deținuți”, „Vorbitor”, „N-ai dezmierda”, „Metanie”, „Vizita” etc. - scrise de Radu Gyr. Numai dacă ne referim la poezia acestuia ar putea fi realizat un studiu amplu
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
și-atâtor păcate... atât de cumplite au/ fost suferințele,/ atât de satanică a fost urgia,/ că mulți din noi în noaptea aceea și-au pierdut/ mințile,/ iar alții și-au pierdut veșnicia.// Din cei ce au trecut pe acolo, numai morții trăiesc,/ asemenea lui, așijderea ție;/ iată de pildă eu, umblu, vorbesc,/ dar viața mea, nu-i, prietene, decât o moarte vie (Sergiu Aurel Mandinescu, „Amin”, p. 513). În multe dintre poezii observăm apariția unui alt motiv, al unei lumi a
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
așterne peste munți de zgură Liniștea, iertarea și seninul! (Corneliu Coposu, „Rugă”, p. 596) Deschide, Părinte, ale cerului porți Să intre cohorta de îngeri și sfinți Schingiuiți și flămânzi, umiliți și cuminți, Cu ochi mari de lumini în orbite de morți, Cu fețele supte, cu oasele rupte, Cu urme de cizme pe piepturi strivite, Sub asprele zeghi cenușii, zdrențuite. Deschide-le, Doamne, și ultima ușă. În prag lepăda-vor trupul lor de cenușă Și vor intra ca un abur cu un
O EPOPEE A SUFERINŢEI ŞI A SALVĂRII ROMÂNEŞTI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/O_epopee_a_suferin_ei_i_a_salv_rii_rom_ne_ti.html [Corola-blog/BlogPost/360774_a_362103]
-
Clepsidra nefolositoare. Suntem total inconștienți, Încă de la primii pași prin viață, Nici când ajungem pacienți, Ai doctorului Timp nu încetăm, Să dăm tributul ne măsurii. Strig la tine suflet care porți, Un trup dintr-un gaz inert, Ești sortit aceleași morți, Pe care toți o așteptăm, Pe care și eu o aștept! Referință Bibliografică: Nu suntem nemuritori / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 496, Anul II, 10 mai 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate
NU SUNTEM NEMURITORI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Nu_suntem_nemuritori_mihai_leonte_1336709397.html [Corola-blog/BlogPost/358633_a_359962]
-
arcuri să te prindă strigi râzi și plângi în piatră lemnul să te cuprindă să uiți de dorul firii de-a fi om când iubești de-a fi otravă punctul în care s-a oprit coșmarul unei simple și complicate morți pe crucea libertății trăiești mereu în porți primești și bucurie și-amar deopotrivă te-ntâmpli fir de iarbă-ntr-un vulcan al firii te-mpaci cu tine însuți și pleoapele cobori alergi cu visul clipa și gândul libertatea ești urma unui
BISERICĂ-N MIŞCARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 952 din 09 august 2013 by http://confluente.ro/Biserica_n_miscare_anne_marie_bejliu_1376029463.html [Corola-blog/BlogPost/365132_a_366461]
-
savant...) Ai simțit vreodată cum sapă durerea-n tine pentru prietenul cel drag? Ei bine, Nichita a simțit-o. Pentru prietenul Aurel: „Am văzut cu ochii mei / pământul cum se sapă / cum se dă gaură în el pentru coșciug / când morții nimănuia fi-vor laolaltă / din milă putrezind, nearși pe rug...” Și avem a reține că seraficul NINI, ne oferă o mare lecție de viață, bineștiind că orice prietenie își are destinul ei, dar... pentru Aurel, Stela și Laura (familia Covaci
O RAZĂ STRĂLUCIND! NICHITA STĂNESCU by http://uzp.org.ro/o-raza-stralucind-nichita-stanescu/ [Corola-blog/BlogPost/94078_a_95370]
-
Curgeau lacrimile Maicii de-a Fiului durere, udând rădăcina crucii și cerând îndurare. Mercenarii au hotărât, când, și-a dat duh de viață, de pe cruce l-au coborât. Cu mulți străjeri de față. L-au pus într-o criptă de morți și i-au pus pază bună. Să nu deruteze pe toți, rătăcirea din urmă. Dar paznicii când au văzut mormântul gol, au strigat, cât puterile i-au ținut: Vai, Hristos a înviat! Iuda, de ciudă c-a trădat, arginții i-
PATIMILE LUI IISUS de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1428441010.html [Corola-blog/BlogPost/374978_a_376307]
-
voi, confrații mei creștini, Sunteți pătrunși de ai coroanei spini, Dar Azi urcăm din hăul decăderii Trăind Minunea Sfântă-a Învierii. Veniți, urcați spre înălțimi!, Nu vă-ndoiți și nu priviți în jos! S-aude-un cor de serafimi: “A Înviat din morți Iisus Hristos!”. Referință Bibliografică: AȘTEPT ÎN PRAG LUMINA ÎNVIERII / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1205, Anul IV, 19 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
AŞTEPT ÎN PRAG LUMINA ÎNVIERII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_parlea_1397914811.html [Corola-blog/BlogPost/383549_a_384878]
-
în fundul sufletului, suferința. Mă lovește pământul și-mi strigă .... hei, nu rătăci pe mine, pe lume, pe trecut, vis-a-vis e viața... mă ridic între cer și pământ. Ridic fruntea în fața firescului. Pentru prima dată, rog timpul să rămână cu mine. Morții s-au adunat în noi. Continuă să ocolești șarpele. Tu ești viață și atunci poți orice. Reinventează-mă. Respinge vidul, curba e o linie continuă. Pașii făcuți prin zăpadă lasă urme care se topesc. Pașii din iarbă se usucă, pașii
NU-S CIOBUL SCHILODIT PE FRUNTEA VIEŢII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_s_ciobul_schilodit_pe_fruntea_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/356671_a_358000]
-
Alde nea Ion nu-și pot stăpâni un soi de admirare, un fel de alt fel de lăcrămare când Alioșa murmură “Serile de la Moscova”, sau “Valurile Amurului”, sau “Kalinka”... Sigur că da!... Vine dimineața, vine echipa de sanitari și adună morții. Nici măcar nu-i mai numără. Nici pe cei vii. Numără doar lacrimile înghețate și le împarte la toți. Ne adunăm în jurul lui nea Ion și-l ascultăm. El stă pe prispa din lut și-și aduce aminte. Cât timp a
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
să ne atingem iubitele, nevestele, copiii, părinții...Vreau să vă spun că pe această țață neagră, în imensitatea albului răscolit de Crivăț, o vedeam în milioane de exemplare, apropiindu-se din toate părțile...(câte o moarte, sau chiar câte două morți, sau chiar câte mai multe morți pentru fiecare, nu?)...Încercam să ne îmbărbătăm, să ne luăm cu vorba...reușeam, uneori, să credem că moartea ne înțelege și ne mai dă speranțe de viață, de scăpare...Eu stăteam mai mult cu
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
părinții...Vreau să vă spun că pe această țață neagră, în imensitatea albului răscolit de Crivăț, o vedeam în milioane de exemplare, apropiindu-se din toate părțile...(câte o moarte, sau chiar câte două morți, sau chiar câte mai multe morți pentru fiecare, nu?)...Încercam să ne îmbărbătăm, să ne luăm cu vorba...reușeam, uneori, să credem că moartea ne înțelege și ne mai dă speranțe de viață, de scăpare...Eu stăteam mai mult cu bădia Ion Mihai din Zimbru și
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
tren al morții. Pe drum, după două zile insuportabile, Aaron moare subit, proptit de soție și, după el, de disperare, tristețe și neputință, moare și ea, sub ochii îngroziți de spaimă ai fiicei lor. La una din opririle de pe traseu, morții au fost aruncați din vagoane, ușile închise, trenul pus iar în mișcare, în aceeași direcție necunoscută de nefericitele ființe sortite să trăiască iadul pe pământ. Maia, la numai 16 ani, rămasă singură pe lume, rezistă până la o altă oprire. Într-
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
în aceeași direcție necunoscută de nefericitele ființe sortite să trăiască iadul pe pământ. Maia, la numai 16 ani, rămasă singură pe lume, rezistă până la o altă oprire. Într-o gară necunoscută, profită de neatenția poate voită a celor care scoteau morții din vagoane și coborî. Furișându-se pe sub tren, trecu printre mai multe garnituri staționate și ajunse la peron. Pe o tablă imensă, prinsă la vedere pe peretele clădirii, citi numele gării: CIULNIȚA. Auzise de această gară, dar nu-și aducea
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
sete și foame. Trebuia să bea apă și să mănânce ceva. De unde și ce? Pe cine să întrebe și cui să-i ceară bani, că nu avea măcar un leu să-și cumpere un covrig? Trenul din care coborâse, după ce morții fuseseră aruncați din vagoane, se pusese din nou în mișcare și plecase din gară. Unde?... Poate tot înainte, în altă direcție, sau înapoi, ca să-i deruteze pe cei cărora, încă în agonie, le mai pâlpâia în inimi un licăr de
(II) ?' IAȘI, IUNIE, 1941 de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495208302.html [Corola-blog/BlogPost/372134_a_373463]
-
aștepte câteva ore, mormăi Măcăială. Ca o vijelie intră și Ghiță Repezitu: Ce, bă, moș Ioane, plecași? Și nu-mi spuseși cum dai culoare la țuică!.. Spune, mă, amărâtule: Dumnezeu să-l ierte! Că așa se spune când intri la mort! îl repezi Rada indignată. Numai la băutură vă e gândul, nu v-ar mai răbda Cel de Sus! Ce știi, tu, Radă, continuă Ghiță. Făcea nea Ion o țuică...Corcodușa era corcodușă...pruna era prună...para era pară. Și te
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Radă, dacă n-aveți cu ce, vă dau cotiga cu măgarii mei să-l duceți la groapă! Nea Ioane, să trăiești o mie de ani! Ce să trăiască, bă, nu-l vezi că e mort? strigă după el Florea Târâială. Mort ești tu, îl repezi Ghiță, ce dacă trăiești! El trăiește, bă, ce dacă e mort! Sufletul lui moș Ion era tot mai mâhnit și-i părea atât de rău că plecase fără să-l ajute pe Măcăială cu aragazul și
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Florea Târâială. Am vorbit cu părintele Bărbuță. Mâine îl înmormântăm. Nu mai așteptăm rudele că e cald și se împute. Nu se poate! A sărit și o babă știrbă. Așa e obiceiul. Rudele trebuie să-și ia rămas bun de la mort și moș Ion nu e un mort oarecare. A fost un om de seamă. Copiii și nepoții lui, toți au ajuns înstăriți. Trebuie să-i facă o înmormântare pe măsură. Băă, n-aujici? A sărit și Paliul, Toci au treabă, sunt
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
Mâine îl înmormântăm. Nu mai așteptăm rudele că e cald și se împute. Nu se poate! A sărit și o babă știrbă. Așa e obiceiul. Rudele trebuie să-și ia rămas bun de la mort și moș Ion nu e un mort oarecare. A fost un om de seamă. Copiii și nepoții lui, toți au ajuns înstăriți. Trebuie să-i facă o înmormântare pe măsură. Băă, n-aujici? A sărit și Paliul, Toci au treabă, sunt ocupaci. Înainte șă moară, a vorbit cu
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1476788670.html [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
nodul Khayi. Fu Khaya ce blestemul din chingile arșiței l-a-nnourat spre voalul de nuntă al Domniței. Adus a fost zugravul, sfânt mag dintr-o pecerskă, cel știutor legării gurii de lup în frescă și-a tot ce-i vremuire, chiar morții sub danteluri, că se-mblânzea vecia-n descântec de boieluri. „Cum să spălăm blestemul crescut pe noi, din pântec?” „Cărarea cea mai scurtă? Iubiți și veți fi cântec!” „Deci știi a șterge morții pecetea cu penelul?” „Cel ce iubește poartă
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
de târgoveți, de gospodine în costume de lucru; vânzătorii în fața tarabelor își strigau marfa, lăudând-o, ucenicii zăbovesc pe străzi cu gurile căscate la te miri ce, pierde-vară care-și încearcă norocul, copii dănțuind, cerșetori bătuți de soartă, șchiopi, zdrențăroși, morți de foame cu mâinile întinse după pomană... erau două tabere, deci, cei dedați plăcerilor și pleava, scursura... Din prima categorie apare călare pe o butie, cu o frigare în mână, înfiptă într-un cap de purceluș, acel personaj rubicond care
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1398262530.html [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
bărbați Kiocec, numai pentru femei Konia și dansuri mixte, probabil în secolul XX, Ghiobek, Urdek -ler Înmormântarea. Conform prescripțiilor religioase musulmane morții nu se înmormântează îmbrăcați , ci înveliți într-un cearșaf. Până este dus la groapă, în trecut pe insulă, mortul stătea într-o cutie, acoperit complet cu un cearșaf, iar apoi fiind adus la groapă era scos și pus direct pe pământ, în învelitoarea de pânză. Din pământ a fost făcut omul , în pământ trebuie să se transforme . Deci nu
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
îngreunează procesul de descompunere. Cu timpul, prin contaminare cu populația creștină din jur și turcii de pe Ada Kaleh s-au înmormântat în sicriu pe care îl comandau special să aibă fundul perforat cu găuri .( pentru ca descompunerea să fie înlesnită ) La morți se mănâncă o mâncare rituală halva similar colivei de la românii creștini .Dimitrie Cantemir o numește Mâncarea zile celei de pe urmă , așir ași , denumire care pe insulă nu era utilizată 4/ Se face dintr-un rântaș de făină sirop de zahăr
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 by http://confluente.ro/Despre_ocupatiile_obiceiuril_varvara_magdalena_maneanu_1370861699.html [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
a spus său l-a simțit, dar pe care îl știu de la Cenaclul Literar, din clasa a V-a, cred)...primul lucru la care m-am gandit au fost cuvintele lui Jules Laforgue (cred că lui îi aparțin): “Que la mort ne nous ait qu’ivres morts ne nous memes”. Așa că...îți doresc un concediu că la balamuc ( așa îmi place mie să numesc uneori lucrurile și oamenii care îmi plac la nebunie)!!! Am însă o întrebare: care au fost acele
Partir c’est mourir un peu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82900_a_84225]