2,117 matches
-
Desigur, în terminologia stresului, se face disocierea între stresori (obiectele, relațiile, evenimentele care provoacă stresuri) tipici, comuni (nașterea unui copil, pensionarea, boala și moartea persoanelor în vârstă), adică evenimente curente și așteptate în viața oricărei familii, și stresori anormali (accident mortal al unui membru al familiei, pierderea definitivă a slujbei); între stresori pe termen scurt (șomaj temporar, neintrarea la facultate etc.) și stresori pe termen lung (boală gravă și îndelungată, pierderea locuinței etc.). Distincția este importantă pentru că, dacă în primul caz
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În Statele Unite ale Americii, aceasta a fost de patru ori mai mare sau aproape 6,26 la 100.000 de oameni 84. și mai Înspăimântător Încă, Centrul American pentru Controlul Bolilor (CDC) raportează că rata omuciderilor, sinuciderilor și a accidentelor mortale cauzate de arme de foc, printre copii, este mai mare decât pentru cele mai bogate douăzeci și cinci de națiuni din lume, incluzând cele mai bogate paisprezece națiuni europene. Rata omuciderii pentru copii În Statele Unite ale Americii a fost de cinci ori
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
antibiotice duce la apariția de specii de bacterii mai rezistente, făcând tratamentul cu antibioticele existente mai puțin eficient. În prezent, specia noastră este confruntată cu o problemă sanitară serioasă deoarece antibioticele actuale au o eficiență tipuri mai scăzută Împotriva bacteriilor mortale. Există acum noi tipuri de bacterii care sunt imune la aproape toate antibioticele cunoscute de pe piață, făcând pericolul unor pandemii globale foarte real. Noțiunea de conectivitate și implantare a tuturor formelor de viață devine foarte clară În cazul răspândirii bolilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
el. Nu toate animalele au dezvoltat însă asemenea mecanisme, ci doar acelea pentru care pericolul de distrugere conspecifică era mare. Etologii cred că, deoarece, înainte de a inventa armele, oamenii nu aveau un echipament natural capabil de frecvente răniri grave sau mortale, ei nu au ajuns nici la mecanisme care să controleze agresivitatea. Iată de ce, o dată cu inventarea armelor - și mai ales a acelora ce au capacitatea de a omorî la distanță, când adversarul nu poate induce milă și reținere -, la oameni a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se întîmplă în monahismul oriental și cum însuși Ieronim ne lasă să înțelegem din biografiile sfinților scrise de el. Lipsesc complet motivul luptei cu diavolul, ca și elementul pitoresc care, în concepția noastră, o caracterizează: urzelile dușmanilor, ispitele diavolului, pericolele mortale reprezentate de fiarele sălbatice. Așa cum am spus deja și cum credeau creștinii în mod obișnuit după Constantin cel Mare, călugărul este noul martir. Martiriul său este însă nesîngeros; ar fi putut fi deosebit de aspru și de dureros, ca în cazul
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a treia forță s-ar prefigura pe eșichier. Ea s-a născut în rândurile dreptei și ale noii democrații creștine, însă va avea un cuvânt de spus prin 2004. N-ar face-o, când nu s-ar rostogoli pe povârnișul mortal al unei curse ce pretinde pentru uzul obștesc mai tot ce câștigă. Ereditatea unor cumplite vremi când răul platnic era agățat cu capul în jos deasupra ligheanului cu mangal fumegând stăruie în genele noastre. A fi introdus o fiscalitate de
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
nuvela Sărmanul Dionis a lui M. Eminescu. Puntea de legătură dintre literatura și eseistica lui B. o formează experiența de viață a autorului. Eseul Thanatos își are originea într-o întâmplare care avea să-i schimbe cursul vieții: intoxicarea, aproape mortală, cu o substanță opiacee. Moartea, o problemă a celorlalți, devine o prezență directă, copleșitoare și, în răsturnarea de orizont survenită, a căuta un răspuns la problema morții echivalează cu a da vieții o noimă: scrierea cărții semnifică depășirea impasului. Thanatos
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
W.S., Tyconius : The Book of Rules, Atlanta, 1989. Badilita, C., L’Apocalypse de Jean et la littérature apocalyptique judéo-chrétienne București, 1998. Badilita, C., „L’Anticristo e l’Impero romano : Ireneo e Ippolito. Saggio sul «male katechontico»”, în Il Dio mortale. Teologie politiche tra antico e contemporaneo, P. Bettiolo et G. Filoramo (éd.), Brescia, 2002, pp. 135-161. Badilita, C., Manual de anticristologie. Studii, dosar bilic și traduceri, Iași, 2002. Barbuto, G.M., Il principe e l’Anticristo, Naples, 1944. Bardy, G., „Théodoret
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
489. Veronica Tamaș, loc. cit. 490. Noemi Bomher, Cartea emblemelor din vise. Dicționar literar de vise, Editura Universitas XXI, Iași, 2004, p. 83. 491. Alte categorii: vise diavolești (oniricul fiind terenul pe care diavolul combate de preferință contra lui Dumnezeu), mortale, înșelătoare, profetice, salvatoare. 492. Artemidoros, Carte de tălmăcire a viselor, traducere de Mariana Băluță-Skultéty, Editura Polirom, Iași, 2001, p. 50. 493. Artemidoros, op. cit. [vers. rom.], pp. 57-58. 494. Ibidem, p. 64. 495. Ibidem, p. 99. 496. Jean Chevalier, Alain Gheerbrant
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trăiește (În planul conștiinței saleă propria sa moarte”. Filosofiile de obediență existențialistă se recunosc În gândirea lui S. Kierkegaard, care transformă și concentrează tema morții În grija pentru viață și sentimentul de angoasă. Viața devine, În felul acesta, „o boală mortală” (S. Kierkegaardă. Un ultim aspect referitor la atitudinea omului față de moarte este cel de ordin medical. Medicina transferă atenția asupra trupului carnal, făcând din acesta câmpul acțiunilor practice, având ca obiectiv combaterea morții (transplantul sau grefele de organeă, „prelungirea vieții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de starea de sănătate, pe când moartea ține de starea de boală. Acest punct de vedere deplasează tema din sfera sufletului, În cea a trupului. Orice boală este un serios semnal de alarmă. Ea perturbă viața, funcțiile vitale, putând aduce complicații mortale. În cazul acesta, medicina va prelua sarcinile care erau, anterior acestui moment de gândire, de domeniul moralei și religiei. Trebuie să vedem În medicină nu numai un punct de vedere, o atitudine teoretică, ci și o altă manieră practică de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
știu că poți cita din Înțelepciunea Vechilor zile, de o anume considerație, Ca să arăți eroarea Regulii pe care vreau S-o dau, privind tutunul. II Otrăvurile (precum arsenicul sau opiul) pot, prin folosire, Să-și piardă mult din puterea lor mortală, intrinsecă; Totuși, sunt Încă otrăvuri: astfel abuzul De buruieni dăunătoare (peste care a căzut Blamul marilor bărbați - fie ca suc, Ori frunze, ori praf) ce la această oră Mulți o cred nevinovată; dar să știi că Pentru sănătate e vătămătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
central care asigură starea de sănătate mintală rămâne experiența personală de viață. Absența acesteia sau conflictele duc la o alterare a Eului, care va genera anxietatea. Sentimentul de aneantizare prin angoasă duce la apariția impresiei că „viața este o boală mortală” (S. Kierkegaard). Se instalează deci boala psihică. Bolnavul psihic este un om nefericit. El simte și trăiește această stare de disconfort atât în interiorul său, cât și în relațiile cu societatea. Pentru E. Fromm, acest umanism care stă la baza igienei
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nu se pedepsește pentru cutezanța lui, și în altă elegie, a opta, una din cele mai frumoase, creează o țară nouă, Hiperboreea, locuită de ideile pure și uriașe, un fel de peșteră platoniciană unde sunt primiți și poeții: „Hiperboreea, zonă mortală / a mai-marilor minții / șoc al nașterilor de copii de piatră / din care sculptați sînt doar sfinții”. Elegia oului, a noua, aceea ce nu figurează în prima ediție, aduce imaginea barbiană a oului și a sinelui care locuiește în el. Lupta
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
sănătate Omenirea a făcut progrese remarcabile în secolul XX (foarte evidente pentru țările dezvoltate) în privința dezvoltării economice în primul rând, dar și a dezvoltării tehnologiei (inclusiv medicale), a descoperirii fără precedent a unor noi medicamente, a eradicării unor boli înainte mortale, a informării populației cu privire la prevenție/tratament, ceea ce a dus pe parcursul ultimelor șase decenii la o creștere spectaculoasă a speranței de viață și a calității vieții în țările dezvoltate. În ciuda acestor progrese din partea dezvoltată al lumii, în cazul țărilor sărace (sau
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de sănătate; procentajul șomerilor care nu primesc ajutor de șomaj; procentajul populației SUA peste 65 de ani sub pragul sărăciei procentajul din venitul celor de 65 de ani cheltuit pe sănătate; omucideri la 100 000 de locuitori; accidente de circulație mortale cauzate de alcool; proporția populației locuind sub nivelul de sărăcie care nu primește ajutoare alimentare; diferența dintre veniturile medii ale celei mai bogate și ale celei mai sărace cincimi din familiile cu copii; costul locuirii ca procent din venit pentru
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
putea reacționa în alt fel. 4) Funcția ordalică: în această situație suicidul apare ca o probă, ca o mărturie, un test particular pe care persoană respectivă îl face în fața semenilor săi pentru a-i convinge cu acest ultim argument (gestul mortal) de justețea ideilor sale. Remarcăm aici o nota de histrionism. 5) Funcția catastrofică: suicidul apare, în acest caz ca un tip de reacție de inadaptare la situațiile vieții, o lipsă de voință, panică, angoasă, o erupție emoțională care scapă controlului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
necredincioasă, Craiova, 1991; Mimmo Morina, Kuma. Oracol despre cuvântul revelat, Craiova, 1991; Antonino Contiliano, Exilul utopiei, Craiova, 1991; Cartea tibetană a morților, Craiova, 1992; Giovanni Verga, O păcătoasă, Craiova, 1994; Leonardo Sciascia, Cu orice risc, Craiova, l995; Sören Kierkegaard, Maladia mortală, pref. trad., Craiova, 1997; Umberto Eco, Cinci scrieri morale, Constanța, 1997, Cum se face o teză de licență, Constanța, 2000, Supraomul de masă, Constanța, 2003; Maria Corti, Pentru o enciclopedie a comunicării literare, Constanța, 2000 (în colaborare cu Ștefania Mincu
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
Chabert, confruntat cu răceala morții. Unii psihiatri englezi au sugerat chiar, recent, că bătălia de la Waterloo a fost pierdută deoarece mareșalul Ney, care suferea de stres post-traumatic, a lansat dezorganizat și într-o manieră impulsivă cavaleria franceză într-o capcană mortală întinsă de Perfidul Albion. Intr-un mod mai științific, stresul post-traumatic a fost descris de către psihiatria sfârșitului secolului XIX. Trebuie să subliniem rolul de prim plan jucat de către Pierre Janet (1989) care, cu mult înainte de Freud, a propus o teorie
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cărui son profund, cu rezonanțe existențial-vizionare, „închide” sensurile lirismului plutonic. „Fenomenul originar” al tuturor proiecțiilor mitice eminesciene constă, așadar, în „plânsul lăuntric al cosmosului”, dar un cosmos nestructurat integral, rămas încă într-o stare de somnolență haotică, marcat de „paloarea mortală” a neantului. Dintr-o asemenea „demonie cosmotică” se desprind niște figuri emblematice sau arhetipuri prin care se constituie mitologia poetică. Ele sunt Odin, Orfeu, cel „sălbăticit de suferință”, și regele Somn, iar la alt nivel, Călugărul, Poetul și Monarhul - acestea
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
cauzale. Aceasta trebuie inclusă ori de câte ori este posibil. Constanta atc "Constanta a" Coeficientul a indică valoarea lui Y atunci când valoarea lui X este zero. Să ne imaginăm o relație cauzală ipotetică pozitivă între viteza medie pe autostradă și numărul de accidente mortale din trafic. Viteza zero nu va conduce la nici un accident sau deces; de aceea, în acest caz, coeficientul a trebuie să fie tot zero. Prin contrast, să ne imaginăm o relație cauzală ipotetică pozitivă între procentul de studenți proveniți din
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
modelul de regresie liniară dezvoltat în Cursul 10. Ipoteza de testare este aceea că volumul de cheltuieli pentru autostrăzi, suportat de către statele din Statele Unite, calculat ca parte a produsului intern al statului respectiv, covariază sistematic cu numărul total de accidente mortale și determină reduceri direcționale ale acestuia în fiecare stat în parte. Ipoteza nulă este aceea că numărul de accidentele mortale de la nivelul statelor este complet independent de cheltuielile pentru autostrăzi ale statelor respective. Astfel, afirmația noastră este aceea că ⎧p
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
de către statele din Statele Unite, calculat ca parte a produsului intern al statului respectiv, covariază sistematic cu numărul total de accidente mortale și determină reduceri direcționale ale acestuia în fiecare stat în parte. Ipoteza nulă este aceea că numărul de accidentele mortale de la nivelul statelor este complet independent de cheltuielile pentru autostrăzi ale statelor respective. Astfel, afirmația noastră este aceea că ⎧p ne oferă o caracterizare a realității mai corectă decât media Yp. Pentru ca acest lucru să fie adevărat, panta coeficientului b
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
reprezintă o descriere a realității mai corectă, decât dacă l-am considera pe Y cu o variație independentă. Provizoriu, putem trage concluzia că un volum mai mare de cheltuieli ale statului pentru autostrăzi pare a reduce numărul total de accidente mortale. Testarea semnificației folosind t se bazează pe compararea tendințelor centrale și necesită variabile constituite din valori continue. Acest fapt ne sugerează că ar trebui să existe și alte forme de testare a semnificației la dispoziția cercetătorilor. De exemplu, distribuția F
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
posibilitatea unui control statistic, în locul celui experimental, împotriva inferenței iluzorii. Aceasta ne sugerează faptul că un test bivariat cvasi-experimental nu este aproape niciodată suficient de convingător.1 Să analizăm din nou exemplul cu cheltuielile statelor pentru autostrăzi și numărul accidentelor mortale din Statele Unite. Numărul de accidente mortale este afectat de mai mulți factori cauzali posibili. Densitatea populației, de exemplu, ar trebui să aibă o influență. Statele cu mai mulți locuitori ar trebui să aibă și mașini mai multe și trafic mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]