1,969 matches
-
se Întâmple În viața fiicei mele Ă să știe să lucreze pe calculator Ă s-a Întâmplat. Dar nu pentru că am vrut eu, ci pentru că ea a avut motivele ei. Mitul nr. 3: Banii sunt cel mai des Întâlnit factor motivațional din lumea afacerilor. Mulți manageri cred că, dacă le oferă mulți bani, angajații vor face orice Ă și le va și plăcea! Îmi aduc aminte că vorbeam cu un manager care se plângea că un angajat bun al lui Își
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
pare doar dumneavoastră că are sens. Dacă un angajat pare să fie mai motivat de recunoaștere decât de bani, nu lăsați părerea personală despre opțiunea lui să Împiedice satisfacerea acelei nevoi. 4. Nu uitați că nevoile satisfăcute nu sunt factori motivaționali. Dacă ceva ce părea odată să-l motiveze pe un angajat nu o mai face, Întoarceți-vă la Început și identificați o altă nevoie neîmplinită. Fiți sigur că ea există. 5. Nu uitați că recunoașterea și laudele, informațiile, respectul, timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
sărăcia omului. Săptămâna viitoare, vreau să tai În carne vie și vei continua s-o faci până ce-or Învăța și oamenii ăștia să iubească clientul”. E de prisos să mai adaug că știam că mă așteaptă necazuri mari. Drept instrument motivațional, omul din fața mea avea o abordare care semăna bine cu strategia clasică de tipul: „Vom continua să tragem până ce se ridică moralul trupelor!”. Cele zece seminare de câte jumătate de zi (am vrut grupuri mai mici) au Început luni dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
tot felul de povești năstrușnice, dar ceea ce Îmi spusese ea le Întrecea pe toate! Lipsa de respect Evaluările performanțelor au fost desconsiderate ani la rând. Mulți manageri și supervizori consideră această sarcină drept un rău necesar, și nu o oportunitate motivațională nemaipomenită, așa cum este de fapt. Evaluarea performanțelor poate fi cel mai important moment Ă singurul Ă pe care managerul Îl petrece cu subalternii În decursul unui an de zile. În primul rând, ar putea fi prima oară când angajatul se
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
subalternii neinformați și care nu se implică reprezintă un mare pericol. O astfel de cultură nu numai că periclitează manevrabilitatea companiei, ci reprezintă și unul dintre factorii cei mai importanți care conduc la demoralizarea personalului. Managerii care nu conștientizează impactul motivațional al delegării creează o dependență a personalului care duce la paralizie organizațională. Puține responsabilități ale unui manager sunt mai Încărcate emoțional decât delegarea. Împuterniciți-i efectiv și vă vor Înconjura subalterni care cred În ei și În capacitatea lor de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
auditorului vine În sprijinul principalului prin certificarea informațiilor financiare oferite de agenți, contribuind semnificativ la reducerea asimetriei informaționale. Unele opinii afirmă Însă că necesitatea de servicii de audit financiar se poate explica numai prin prisma a doar trei teorii: teoria motivațională, teoria agenției și teoria asigurării (Dănescu, 2007a, pp. 44-46ă. Suplimentar, teoria motivațională susține necesitatea auditului financiar prin comportamentul superior al celor care răspund de Întocmirea situațiilor financiare și care vor presta o muncă de mai bună calitate, deoarece se cunoaște
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
contribuind semnificativ la reducerea asimetriei informaționale. Unele opinii afirmă Însă că necesitatea de servicii de audit financiar se poate explica numai prin prisma a doar trei teorii: teoria motivațională, teoria agenției și teoria asigurării (Dănescu, 2007a, pp. 44-46ă. Suplimentar, teoria motivațională susține necesitatea auditului financiar prin comportamentul superior al celor care răspund de Întocmirea situațiilor financiare și care vor presta o muncă de mai bună calitate, deoarece se cunoaște faptul că aceste situații sunt supuse auditării. În acest sens, auditul financiar
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
care vor presta o muncă de mai bună calitate, deoarece se cunoaște faptul că aceste situații sunt supuse auditării. În acest sens, auditul financiar sporește credibilitatea situațiilor financiare și adaugă valoare informațiilor din situațiile financiare datorită acestor considerente de ordin motivațional (Dănescu, 2007a, pp. 44-46ă. Teoria asigurării explică necesitatea auditului financiar prin prisma principiului asigurării, care presupune că auditorul furnizează persoanelor care se bazează pe informația auditată un anumit grad de asigurare, și principiului informației, potrivit căruia informațiile auditate sunt credibile
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
pentru detectarea fraudelor financiare și evaluarea riscului de fraudă, pe baza principalelor scheme și indicatori-semnal, auditorii trebuie să țină cont și de anumiți factori de ordin social, cultural, psihologic sau religios care pot aduce un plus informațional În identificarea elementelor motivaționale și de disimulare a fraudei (Bernardi, 2009, pp. 4-21ă. 4.2. Scheme de fraudă și indicatori-semnal privind furtul de active Dintre fraudele Întâlnite la nivel corporativ, cele reprezentate de furtul de active sunt printre cele mai numeroase (ACFE, 2010, p.
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
2) Definirea categoriilor de conținut. Categoriile sunt niște teme sau perspective care traversează subtextul selectat, oferind un mijloc de clasificare a elementelor sale. Ele pot fi cuvinte, fraze sau grupuri de fraze. Categoriile pot fi predefinite de o teorie. Teoria motivațională a lui Maslow (1954), de exemplu, poate direcționa cercetătorul spre căutarea evidențelor textuale privind diferite nevoi. Într-o manieră similară, teoria dezvoltării a lui Erikson poate fi folosită pentru identificarea diferitelor etape și a dilemelor tipice fiecăreia (Stewart, Franz și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
însă realist problematica istorică, este de datoria noastră să-l menționăm printre cei preocupați de fenomenele anterioare și pe Makarenko, pedagogul rus care avea să răstoarne în mod neașteptat echilibrul și dinamica grupului prin perspectiva „bucuriei zilei de mâine”. Ancora motivațională foarte eficientă, teoria anterioară, nu poate fi neglijată. 1.2.4. Argumente sociologicetc " 1.2.4. Argumente sociologice" Jean Piaget arată, în Problèmes de la Psychologie de l’enfance (apud G.Gurvitch, Traité de sociologie, vol. II, PUF, Paris, 1963): „Problemele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
Owens, raport referitor la mediul clasei în care erau integrați; - 1981, Rentoul & Fraser, schimbări în preferințele profesorilor pentru individualizare în clasă; - 1982, Rentoul & Fraser, nivelul intelectual și afectiv al clasei de elevi; - 1983, Lawrenz & Welch, sexul profesorului; - 1983, Greene, nivelurile motivaționale normale, dar și cele maladive; - 1983, Harty & Hassan, ideologia de control a atitudinilor profesorului; - 1983, Good & Brophy, climatul sociorelațional în clasa de elevi; - 1983, Collier, grupuri și subgrupuri în clasa de elevi; - 1983, Roy, metodele de studiu ale claselor de
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
factori: a. nivelul dezvoltării biopsihosociale, angajat la nivelul investigației psihologice în studiile lui Piaget; b. starea de pregătire la nivel de abilități, cunoștințe în raport cu un conținut predeterminat, este apreciată în cercetările lui Gagne ca element de experiență cognitivă. c. componenta motivațională asimilată cu atenția și interesul pentru studiu și susținută cu argumente știintifice clare și de Ausubel. Puncte de vedere apropiate cu privire la capacitatea de învățare a elevilor sunt prezente și în concepția autorului Florea Voiculescu, care, în lucrarea Ghidul directorului (1997
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
pozitive și corectarea celor negative. Un postulat al consolidării atitudinilor morale ale copiilor este și acela al extensiei lor progresive, plecând de la obiectivele și fenomenele lumii interioare și imediate ale copilului, până la limita contactului direct cu lumea reală. Structural, elementul motivațional, care coaguleză întreaga teorie privitoare la fundamentarea psihologică a competențelor sociorelaționale, este convingerea, ca element psihologic complex, cognitiv, afectiv și volițional. Dacă primele două elemente sunt clare și cunoscute mai îndeaproape cadrelor didactice, cel de-al treilea, voința, reprezintă în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
acela de a forma o personalitate complexă și de a conecta voința la evoluția pozitivă a caracterului. Acesta exprimă relația omului cu realitatea și se manifestă în comportament și în conduită, formându-se printr-un sistem de expansiune relațională și motivațională. 3.3. Dimensiunea socialtc "3.3. Dimensiunea social\" Analiza clasei de elevi din perspectivă sociologică reprezintă asocierea dintre clasa de elevi și grupul social. Investigații și cercetări aprofundate au fost făcute în acest domeniu atât în țară, cât și în
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
5.1. Proceduri și strategii de intervenție ale cadrului didactictc " 3.5.1. Proceduri [i strategii de interven]ie ale cadrului didactic" Instrumentarul tradițional de intervenție recomandă, în asemenea cazuri, focalizarea pe varierea eficientă a raportului recompensă/sancțiune, ca forme motivaționale posesoare de resurse educaționale nelimitate. Câteva constatări teoretice cu privire la aceste metode atât de controversate sunt sintetizate de Oury în lucrarea Spre o pedagogie instituțională: „clasa nu se va putea lipsi de sancțiuni și de pedepse”. În ceea ce privește pedeapsa, au fost date
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
colegii) care-și desfășoară activitatea în apropierea noastră; colegii de bancă și colegii aflați în vecinătate au posibilitatea de a se integra în interacțiuni puternice. 2. Similaritatea: presupune alegerea persoanelor care ne seamănă foarte mult în plan aptitudinal, valoric și motivațional; similaritatea structurilor psihologice facilitează comunicarea; Andrews (1966) arată că similaritatea în planul clasei de elevi este identificabilă prin intermediul următoarelor elemente: - orientarea față de aceeași dezvoltare personală; - motivația comună; - stilul de abordare; - experiența școlară; - roluri școlare apropiate. Toate acestea presupun o bună
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
RPP și, bineînțeles, o priză pentru un fenomen din realitatea școlară care este studiat, analizat, penetrat. După o impregnare informațională tributară nivelului psihopedagogic de cunoștințe și experiențe, pe acest fond mental sunt solicitate mecanismele afective care susțin procesele volitive și motivaționale. În consecință, structura lor rămâne în continuare fluidă, până la solidificarea acestora prin intermediul accentului pus de voință. CPP facilitează interacțiunea planului ideatic cu cel comportamental, astfel încât o persoană (cadru didactic) ce are o credință se distinge prin clarviziune, siguranță și constanță
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
și rolurile manageriale debază); - o pregătire managerială specifică, ce presupune adaptarea principiilor generale și a funcțiilor manageriale la particularitățile domeniului condus (clasa de elevi și procesul instructiv-educativ). Dacă toate procesele și domeniile de conducere cuprind elemente cu caracter informațional, decizional, motivațional, ponderea și semnificația lor diferă de la un domeniu la altul. Ceea ce este însă specific funcțiilor sau rolurilor manageriale de bază ale cadrului didactic în învățământ sunt amplitudinile diferite pe care le capătă acestea și continuitatea și simultaneitatea lor. Nici unul dintre
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
culturi participative în planul personalității elevilor. C. Aplicarea deciziei și urmărirea îndeplinirii O decizie, oricât de bună ar fi, nu poate să conducă de la sine, prin ea însăși, la atingerea obiectivelor propuse, fiind necesară o succesiune de activități organizatorice și motivaționale. Aplicarea vizează: - comunicarea deciziei; - explicarea și motivarea ei în fața elevilor; - organizarea acțiunii practice; - controlul îndeplinirii deciziei; - reglarea optimală a acțiunii; - adoptarea unor decizii de corecție a deciziei inițiale; - evaluarea rezultatelor finale. 1. Comunicarea deciziei La nivelul acestei subetape se urmărește
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
insuficienta înțelegere a conținutului deciziei sau o eventuală obtuzitate ori rea-voință a elevilor-„problemă”. Din acest punct de vedere, participarea directă a cadrului didactic la control (preventiv sau corectiv) este definitorie. 5. Reglarea optimală a acțiunii se realizează prin suporturi motivaționale repetate, exercitate de către managerul școlar (sprijin, încurajări). Aceste metode trebuie folosite și epuizate înainte de a folosi constrângerea. 6. Deciziile de corectare a acțiunii reprezintă calitatea intrinsecă a oricărei decizii eficiente (cu atât este mai perfomantă o decizie, cu cât lasă
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
perspectiva managementului clasei de elevi, deoarece starea de monotonie și supraîncărcarea, ca factori determinanți ai „oboselii de tip managerial”, rezultă în urma unor disfuncții organizatorice ale activității din clasa de elevi: - activități și sarcini repetitive, monotone; - absența conexiunii inverse reale; - perspectivele motivaționale limitate; - durata și intensitatea inadecvate ale activităților de tip educațional; - interesul scăzut al elevilor pentru activități instructiv-educative, conduse inoportun de către cadrul didactic. Astfel, conceptele de interes ale managementului clasei de elevi, în ceea ce privește oboseala, sunt: oboseala obiectivă și oboseala subiectivă. Întrucât
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de la descoperirile lui Thorndike, nu mai pot fi enunțate unele concepte precum creștere, dezvoltare, învățare fără a lua în considerare motivația. Elementele clasice care privesc motivația în sala de clasă sunt: - motivația intrinsecă/motivația extrinsecă; - motivația cognitivă/motivația afectivă; - autocontrolul motivațional. Asupra acestui aspect vom stărui în paginile care vor urma. Studiile asupraperformanțelor individuale ale învățării atestă faptul că peste 93% dintre elevii cu rezultate foarte bune au realizat ceea ce au realizat datorită propriilor demersuri de studiu individual, însoțite și sprijnite
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
învățării atestă faptul că peste 93% dintre elevii cu rezultate foarte bune au realizat ceea ce au realizat datorită propriilor demersuri de studiu individual, însoțite și sprijnite de motivație. Bandura (1989) introduce termenul de „autostimulare”, atunci când se referă la autocontrolul proceselor motivaționale. Cadrul didactic, în calitate de manager, trebuie să fie în permanență preocupat de transferul motivelor dinspre produs către proces (cu referire la învățare) și de construcția la nivel individual a unor strategii metacognitive de susținere a actului în sine (Zimmerman, 1991). Iată
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
timpul orei permit observarea de către profesor a modului de gândire a elevilor și împărtășirea acestuia la nivelul clasei de elevi. Acest fapt permite profesorului să cunoască comportamanetul elevului și modul său de a gândi, din punct de vedere socio-interacțional și motivațional. 4. Copiii pot și trebuie să învețe strategii ce implică colaborarea și participarea activă. Prin participarea lor crescută la deciziile educaționale, elevii pot să-și dezvolte propria motivație și să dobândească un exercițiu efectiv de relaționare socială. Învățarea reciprocă solicită
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]