3,805 matches
-
pe coloana în care se încadrează. B.3. Starea de sănătate a copilului/copiilor: clinic sănătos cu nevoi speciale. Precizați tipul deficientei și gradul de handicap: Tip deficiență Gradul de handicap Ușor Mediu Accentuat Grav sau infestat HIV-SIDA Fizice Psihice Motorii Obs: Vă rugăm marcați cu "x" toate variantele care se aplică. B.4. Religia copilului/copiilor Obs: Se va specifica religia/religiile preferate sau se va menționa "nespecificată" dacă nu există cerințe speciale. B.5. Etnia copilului/copiilor: Română Rromă
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
lor și momentul când apar pot toate afecta performanța și Învățarea. Nu multe din variabilele studiate până acum au aceeași putere de influență și majoritatea scriitorilor consideră că aceste informații sunt variabilele cele mai importante (bineînțeles, cu excepția exersării) pentru Învățarea motorie. Aceste informații de obicei sunt sub controlul profesorului sau experimentatorului și poate fi considerată ca una din variabilele care comprimă condițiile exersării (de fapt, acest capitol ar trebui, Într-adevăr să fie considerat ca o extensie a capitolului anterior). Înțelegerea
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
Înțelegerea modului În care „funcționează” aceste informații despre performanță stă la baza deciziilor modului de organizare a procesului de predare și Învățare sau asimilare. Studiul informațiilor de feedback este important și pentru Învățarea teoretică. Orice variabilă care afectează grav Învățarea motorie trebuie Înțeleasă atâta timp cât trebuie Înțeles procesul de Învățare. Multe teorii ale Învățării se bazează mult pe cunoștințele despre cum sunt folosite asemenea informații de sistemul motoriu și o parte mică din acest capitol tratează partea teoretică. Considerăm ca cea mai
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
de feedback este important și pentru Învățarea teoretică. Orice variabilă care afectează grav Învățarea motorie trebuie Înțeleasă atâta timp cât trebuie Înțeles procesul de Învățare. Multe teorii ale Învățării se bazează mult pe cunoștințele despre cum sunt folosite asemenea informații de sistemul motoriu și o parte mică din acest capitol tratează partea teoretică. Considerăm ca cea mai importantă clasă de informații, toate tipurile de informații senzoriale ce primesc indivizii, incluzând toate sursele ce tratează diverse aspecte ale vieții noastre. Dacă termenul de „feedback
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
biofeedback”, dar ele fac parte din cunoașterea performanțelor așa cum l-am definit noi aici. Cum Își conduc oamenii de știință cercetările pentru a Înțelege fenomenul de feedback și de Învățare? Care fel de feedback oferă un avantaj folositor În Înțelegerea motorie și cum sunt prezentate cât mai eficient elevului? O problemă importantă În cazul acestor cercetări, o reprezintă faptul că În majoritatea situațiilor este dificil de „controlat” informațiile primite de sportivi. De exemplu, sunt multe surse de feedback În cazul loviturii
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
informațiile primite de sportivi. De exemplu, sunt multe surse de feedback În cazul loviturii la baschet, și este greu de știut care din aceste canale este (sau nu) folosit În orice moment și cum este folosit. Mulți cercetători ai comportamentului motoriu pregătesc mediul astfel Încât subiectul să primească informații minime de feedback și apoi le oferă În mod artificial informații de feedback (sub formă de cunoașterea rezultatelor), astfel Încât să poată studia direct efectele. Această tehnică de obicei implică experimente cu cerințe evident
Feedback-ul – principiul autoreglării utilizat in ora de educaţie fizică. In: Învăţământul românesc în context european by Comănescu Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2353]
-
să realizeze scopurile sale, controlând forțele supranaturale); omul a realizat că magia este eficace (descântece, formule, ritualuri, prin care omul încearcă să înduplece) și a observat că mișcarea ordonată rămâne un control al minții (uneori precum șahul, fără aparentă performanță motorie), un control al comportamentului spectatorilor (atitudini următoare reclamelor, jocului și atitudinii organizatorilor). În momentul jocului, uzura timpului și a spațiului cosmic, reîntors o perioadă la haosul primordial, este utilizată pentru a se recupera elementul originar de nemișcare al zeilor, în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și îi oferă un sens. Acest mecanism sportiv pornește de la relația cu divinitatea, fie sub formă de Zeu, fie sub formă de hazard (dispoziții, climă, o diagramă a oscilațiilor psihologice, etc.), care presupune trecerea sportivului virtual de la: -o perioadă senzo - motorie până la 2 ani, -către o perioadă de interiorizare, o perioadă fără logică până la 7 ani, -spre o altă perioadă de deducții coerente, până la 12 ani și -altă perioadă abstractă, în care formulează ipoteze, peste 12 ani. Acum, la peste 12
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
dat prin telefon consimțământul pentru tot ce aveam nevoie. Secția de traumatologie l-a pus pe mannitol, Dilantin... E scris tot. O evoluție destul de tipică. Presiunea intracraniană constantă, în jur de 16 mm Hg. Am obținut imediat o ameliorare. Reacțiile motorii s-au îmbunătățit. O oarecare creștere și pe verbal. I-am dat doisprezece pe Glasgow. La cinci ore după internare, aș fi zis că mai aveam puțin și treceam hopul. Luă dosarul înapoi de la Weber și căută prin el, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în cele câteva secunde care ne-au rămas. Iată o secțiune transversală laterală, care arată leziuni ale girusului anterior cingulat. Nu uitați că această zonă primește input de la multe regiuni senzoriale superioare și e conectată cu zone care controlează funcții motorii superioare. Crick scrie despre o femeie care a suferit o astfel de leziune și și-a pierdut capacitatea de a acționa conform intențiilor și chiar de a le da formă. Mutism akinetic - orice dorință de a vorbi, gândi, acționa sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
este cea responsabilă de eficiența contracțiilor musculare (Haimovici, 1974; Baciu, 1977). Din acest punct de vedere, puterea maximă alactacidă este dependentă de (Schmidtbleicher, 1992, citat de Behncke și Faccioni, 2004): -capacitatea de recrutare a unui număr mai mare de unități motorii; -excitabilitatea și frecvența crescută de descărcare a neuronilor motori; -capacitatea sistemului nervos central de a sincroniza descărcările neuronilor motori; -creșterea coordonării intra- și intermusculare; Viteza de conducere nervoasă (cu valori ceva mai mari la membrul superior decât la membrul inferior
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
determina resinteza mai rapidă a ATP-ului (Apostol, 1998). Procentul de fibre rapide La nivelul mușchiului există tipuri diferite de fibre musculare, cu ponderi variabile, distribuite diferit în funcție de particularitățile individuale (Papilian, 1974; Drosescu, 2004). Cu alte cuvinte, există diverse unități motorii, împărțite pe tipuri în funcție de capacitatea de contracție și de rezistența la oboseală (Howald, 1985 citat de Letzelter și Eggers, 2004). În general, fibrele musculare sunt împărțite în patru categorii (Forssmann, 1985, citat de Letzelter și Eggers, 2004): -fibre de tip
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
tip II (albe) - îndeosebi tipul II b - prezintă o mai mare excitabilitate și viteză de scurtare, datorate conținutului crescut de ATP, CP și ATP-ază. Sunt fibrele răspunzătoare de eforturile de forță și viteză maximale. Fibrele albe sunt grupate în unități motorii mari, un axon putând inerva până la 1000 fibre musculare (Hohmann, 1999, citat de Letzelter și Eggers, 2004). Se pare că viteza de contracție diferită este datorată formelor ușor diferite, izomerice ale miozinei, în structura sa proteică (Billeter, 1994, citat de
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
solicită intens capacitatea de concentrare a atenției, atenția distributivă, rapiditatea luării deciziilor, capacitatea de învățare rapidă și de aplicare a deprinderilor motrice noi etc. Dar centrii nervoși activează nu doar pentru procesele superioare, ci și pentru elaborarea rapidă a reacțiilor motorii în vederea executării procedeelor tehnice specifice. Situația de luptă necesită un tonus muscular crescut, care se realizează prin marea intensitate a proceselor de excitație. Putem afirma că în sporturile de luptă este foarte evidentă oboseala nervoasă. Trebuie să precizăm faptul că
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
aplicării unui stimul supraliminal până la apariția răspunsului motor voluntar adecvat. Așadar, acest interval include: -timpul de recepție și conducere de la analizatori la scoarța cerebrală; -timpul de prelucrare și conducere intracerebrală, spre centrii care elaborează decizia de mișcare, apoi către aria motorie (timp central de conducere și prelucrare); -timpul de conducere de la cortex la mușchi (care include și timpul întârzierii la placa motorie); -timpul necesar inițierii contracției musculare. De asemenea, timpul de reacție poate fi simplu sau complex, în funcția de existența
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
la scoarța cerebrală; -timpul de prelucrare și conducere intracerebrală, spre centrii care elaborează decizia de mișcare, apoi către aria motorie (timp central de conducere și prelucrare); -timpul de conducere de la cortex la mușchi (care include și timpul întârzierii la placa motorie); -timpul necesar inițierii contracției musculare. De asemenea, timpul de reacție poate fi simplu sau complex, în funcția de existența sau nu a posibilității de a opta pentru reacția motrică în funcție de stimulul aplicat. Valorile normale ale timpului de reacție simplu se
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
valori ale diferențialei cuprinse între 20-30 mg semnifică oboseala). Contractilitatea musculară Reprezintă capacitatea mușchiului de a răspunde la un stimul prin contracție musculară. Forța de contracție depinde de următorii factori (Demeter, 1981): -activarea unui număr cât mai mare de unități motorii; -frecvența mare a impulsurilor nervoase eferente; -sincronizarea unităților motorii angrenate; -potențialul contractil al mușchilor activați. În urma eforturilor maximale și submaximale, ca manifestare imediată apare și diminuarea forței de contracție. Aceasta se datorează mai multor factori, dintre care amintim: -acumularea la
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Contractilitatea musculară Reprezintă capacitatea mușchiului de a răspunde la un stimul prin contracție musculară. Forța de contracție depinde de următorii factori (Demeter, 1981): -activarea unui număr cât mai mare de unități motorii; -frecvența mare a impulsurilor nervoase eferente; -sincronizarea unităților motorii angrenate; -potențialul contractil al mușchilor activați. În urma eforturilor maximale și submaximale, ca manifestare imediată apare și diminuarea forței de contracție. Aceasta se datorează mai multor factori, dintre care amintim: -acumularea la nivelul fibrei musculare a produșilor de catabolism (acid lactic
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
Viteza de contracție a mușchiului supus inervației. * Mobilitatea proceselor nervoase fundamentale sub influența alternării excitației și inhibiției la nivel cortical. * Felul fibrelor musculare implicate în contracție, fibrele albe sînt fibre "de viteză", rapide, FT (fasttwitch). * Coordonarea grupelor musculare, sincronizarea unităților motorii rapide, sînt esențiale pentru obținerea vitezei maximale. * Mobilitatea articulară, elasticitatea musculară, lungimea segmentelor implicate în acțiune. * Latența muschiului implicat în mișcare. * Valoarea resurselor energetice, implicate în metabolismul contracției. REZISTENȚA Definiție. Rezistența numită și anduranță este capacitatea psiho-fizică a organismului uman
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
acesta a modelului de execuție, aprecierea putînd fi, în această situație, subiectivă. Obligația învățătorului este de a aprecia frecvent execuția elevului, acest lucru intrînd în algoritmul conducerii lecției de educație fizică. Aprecierea asupra strategiilor cognitive, a informației, a atitudinilor, deprinderilor motorii este influențată de o serie de variabile legate de aptitudine, de mediu, de educație. Competența profesională influențează prea puțin aprecierea (vezi Schema Nr. 10.1.). VARIABILE CARE INFLUENȚEAZĂ REZULTATELE PROGRAMULUI INSTRUCȚIONAL (Schema după R.M.Gagne și L. Briggs) Schema Nr.
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pentru viață. Ontogeneza este momentul în care motricitatea și psihicul au o dezvoltare pe etape. În perioada premergătoare școlii, adică antepreșcolară, dezvoltarea copilului este globală și am putea numi aceasta etapa globală în care se petrec motricitatea și toate actele motorii pe care copilul le face avînd implicare în adaptarea la mediu. "Explorarea mediului ambient" la copii se poate face cu ajutorul actelor motorii, acestea fiind considerate "instrumente ce facilitează experientele cognitive" (Stănescu M., 2002, p.15). O altă etapă ar fi
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
copilului este globală și am putea numi aceasta etapa globală în care se petrec motricitatea și toate actele motorii pe care copilul le face avînd implicare în adaptarea la mediu. "Explorarea mediului ambient" la copii se poate face cu ajutorul actelor motorii, acestea fiind considerate "instrumente ce facilitează experientele cognitive" (Stănescu M., 2002, p.15). O altă etapă ar fi etapa maturizării neuromusculare coniderată de specialiști "o activitate motrică" mult mai perfecționată, mai nuanțată, mai diferențiată. Evoluția motrică fiind în strînsă legătură
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
emoțional afectiv S. Naville Motricitatea Schema Corporală Organizarea spațio-temporală, Educație prin mișcare G. Lagrange Comenzi motrice Comenzi senzorio-motrice Comenzi perceptiv-motrice A. De. Meur, L. Staes Schema Corporală Lateralitatea Structurarea spațială Structurarea temporală Prescrierea L. Picq, P. Vayer Schema Corporală Conduitele motorii de bază Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
Conduitele preceptiv-motrice Motricitatea fină P. Arcan, D. Ciumăgeanu Schema Corporală Coordonarea dinamică Lateralitatea, Coordonarea statică Coordonarea perceptiv motrică Rapiditate; Ideomotricitate H.I. Kaplan B.J. Saddock Compartimentul motor, adaptativ, limbaj și autoservire-socializare V. Horghidan Schema corporală, lateralitatea, ideomotricitatea, inteligența motrică, Organizarea răspunsurilor motorii M. Stănescu (adăugat de noi în tabel) M. Stănescu în acord cu autorii citați mai sus include în structura psihomotricității următoarele elemente: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială bazele orientării spațiale, Orientarea temporală Componentele psihomotricității recunoscute unanim de catre toți autorii citati
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
nșefericire, atât de actuală și nu s-arș fi rșeferit la o categorie de persoane foarte vulnerabile din punct de vedere al asigurării securitații personale, și anume pensionarii de vârsta a treia, mai ales cei care au și anumite dezabilită și motorii. Personal, am un prieten care, din nșefericire, cumulează condi iile de mai sus, și față de care, ca fost om al legii, mi-am permis să-l sfătuiesc uneori să fie mai atent cu cine stă de vorbă, cui îi destăinuie
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]