910 matches
-
De-ar fi femeile nefericite în ele însele, și nu din pricina noastră, de ce jertfe n-am fi capabili, de câte umilințe și slăbiciuni! De la o vreme nu mai poți inventa voluptăți și nici sorbi delicii, decât în aromele insinuante, în mrejele îmbătătoare ale nefericirii. Cum numai întîmplarea le face triste, pândim și noi prilejul pentru un exercițiu de gust, ahtiați de umbre feminine, rătăcitori nocturni ai iubirii și paraziți îngîndurați ai lui Eros. Femeia-i Paradisul ca noapte. - Așa se proiectează
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
centrul bolii ca o fatalitate atât de apropiată, încît e aproape comic s-o mai transformi în problemă? E destul să suferi, să suferi îndelung, ca să-ți dai seama că în lumea asta totul e evidență - afară de viață. Răpit din mrejele ei, faci tot posibilul s-o așezi în alte ordine, să-i dai alt curs sau, în sfârșit, s-o născocești. Reformatorii au ales căile prime; ultima e soluția extremă a unei extreme singurătăți. Frica de moarte este un fruct
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dorința zvăpăiată de fericire. De-ar predomina aceasta, cum am lămuri îndepărtarea vertiginoasă de rai și tragedia ca o condiție firească? Istoria întreagă e proba limpede că omul nu numai că n-a fugit de chin, dar i-a născocit mreje, pentru a nu scăpa cumva din vraja lui. Dacă n-ar fi iubit durerea, n-ar fi avut nevoie să născocească iadul - utopie a suferinței. Și dac-a preferat uneori cu mai multă ardoare raiul, a făcut-o pentru fantasticul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
dramatism, gîndindu-ne mai puțin la moarte cât la infinita noastră nebunie, să realizăm la paroxism un vis de barbarie cosmică și de exaltare nemărginită, să plutim prin spațiu fără alt scop decât al acestui dinamism absolut. Și căderea noastră din mrejele acestui vârtej să nu semene cu o stingere treptată, ci să continuăm în această agonizare cu haosul vârtejul inițial. Întreg patosul și dramatismul infinitului să ne mai cuprindă o dată în singurătatea morții, pentru ca trecerea în neant să semene unei iluminări
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
margini. Sânt oameni a căror simplă prezență este pentru alții un surmenaj, o oboseală adâncă sau o iluminare. În orice caz, prezența lor este fecundă, hotărâtoare, căci răspândește o fluiditate insesizabilă care te asimilează și te cuprinde ca în niște mreje imateriale. Pentru astfel de oameni nu există goluri, vacuități sau discontinuități, ci o comuniune, o participare, rezultate din acea neîncetată transfigurare în care culmile sânt nu numai amețeli, ci și voluptăți. Trebuie însă atâta frământare, atâta energie de interiorizare pentru
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
unei forme, în această multiplicitate? Participarea la istorie se exprimă însă numai în abandonarea irațională acestui flux, în contopirea inconștientă cu mobilitatea existenței. Când conștiința ne-a separat de viață, atunci ne rămâne acceptarea conștientă a devenirii, lansarea voluntară în mrejele demoniei. În afară de atașarea organică de istorie, nu mai există decât elanurile disperate, ca mod de a-i aparține. Restul este distanță de ea, perspectivă rece și cunoaștere. Limitarea epocilor istorice își are o justificare în mărginirea fatală a oricărui fel
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
seama decât prea târziu cât de mult le lipsește dulceața îmbietoare a unei femei adevărate. Mariamne! șoptește pierdut. Grația ei orientală și unduirea șoldurilor pline... Scutură speriat din cap. Își simte ochii umezi. Și el s-a lăsat prins în mrejele acestui fals ideal. Nu bogăția l-a atras, deși partea ei de moștenire de pe urma bătrânului Agrippa a fost considerabilă. Iar acum un an a împărțit cu surorile și averea curvuliței de Iulia. Dar el nu e asemenea celor pentru care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Acum, că a pierdut partida, pare chiar nerăbdător să ajungă mai repede acasă. Îi adresează soției un zâmbet firav: — Am venit cu un scaun purtat, unde e? Aceasta, la rândul ei, îl privește pentru o clipă cu tandrețe. Prinși în mrejele monotoniei zilnice, a certurilor cu copiii și a degringoladei bătrâneții, rare sunt momentele când Fabius îi mai amintește de bărbatul fermecător de odinioară. Se apropie de el și-și lipește calină obrazul de umărul său. — Vezi să nu-ți strici
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
lăsată de izbeliște. Au fost imediat aranjate petreceri cu scopul de a-l însura pe Augustus; a fost forțat să îndure frecvente și cumplite picnicuri, unde, tinerele din „flota de pescuit“, abia venite de la Southampton, încercau să-l prindă în mreje cu umbreluțele lor, cu ochii lor mari și accesele de leșin, bine studiate și programate. PC le-a rezistat cu stoicism, le-a ținut la distanță pe toate și le-a dus înapoi la însoțitoarele lor dezamăgitor de nevătămate. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Am întîrziat de la masă... Și numai tu ești de vină, că nu știu pe unde tot umbli, în loc să-mi fii de ajutor... Dojenind de Petre, își dădea bine seama că vrea să-și impute amintirile care l-au cuprins în mrejele lor și de care îi era teamă ca de niște remușcări neiertătoare. Grăbit să plece, nu-și găsi casca și mormăi: ― Fă lampa mai mare, că parcă suntem într-o criptă... De lângă lampă, ordonanța ridică o scrisoare și i-o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
apropiat ziua plecării!" își zise dânsul, uitîndu-se la Petre. ― Trebuie să vie și de-acasă, don' locotenent, rosti soldatul cu încredere. ― Da... da... trebuie... acasă... îngînă Bologa, întorcîndu-se cu spatele, încet, obosit. Varga reveni mai târziu, neîmpăcat. Apostol tresări din mrejele gândurilor și zise blînd: ― Varga... nu știu ce am... Iartă-mă! Locotenentul se însenină imediat și se apropie cu mâna întinsă: ― Îmi pare rău, prietene dragă... Dar te-ai schimbat îngrozitor... Odinioară mă iubeai, ne înțelegeam... ― Odinioară! oftă Bologa cu ochii scăldați
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zgmot de obloane trase. Mi-l închipuiam pe procuror mergând pe aleile parcului, spre apa râului Guerlante, privind ferestrele căsuței unde locuia tânără învățătoare. Nu era o noutate ca un bărbat care se apropie de moarte să se prindă în mrejele dragostei. O poveste veche de când lumea! În aceste cazuri, toate conveniențele se duc pe apa sâmbetei. Numai ceilalți mai văd ridicolul, cei care nu înțeleg niciodată nimic. Dacă până și Destinat, cu chipul său rece ca marmura și mâinile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
prietenia lui mi-a fost benefică, pentru că am învățat de la el multe lucruri, dar mi-a fost și nefasta, în sensul că relația dintre noi se derula pe un câmp minat și amândoi căzusem, mi-am dat imediat seama, în mrejele Securității. Copilăria mea solitara mă forțase să-mi găsesc refugiul în cărți și în natură că într-un poem. Emoțiile adolescenței și-au lăsat o amprentă puternică asupra vieții mele. Am fost prinsă într-o capcană cumplită și toate acestea
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
fiecare cunoscut întâlnit, amintirile. Porumbeii - care fuseseră ai lui - dau ocoluri strategice incursiunii lui în trecut. Incursiune minată la tot pasul de posibile deturnări, urmărite de Stefek, de departe, cu inima mică-mică. Vampa orașului pare să-l fi prins în mreje pe tatăl fustangiu, care, scăpat ca prin minune, pare să sucombe farmecelor sirenelor rurale, iar apoi riscă să se înece în râul adânc de 10 centimetri. Până la urmă, îți dorești atât de mult ca tatăl să ajungă în fine la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
să facă, încearcă să o readucă lângă ea : Ai exact aceeași mimică ca și Simion când se culpabiliza, când își reproșa că o trădează pe mama ta, că i-a fost destul să se depărteze de casă ca să cadă în mrejele altei femei. Ca și tine, în clipele acelea nu își ridica pleoapele și un zvâcnet abia perceptibil îi apărea în colțul gurii, în stânga, după cum văd că se întâmplă și la tine. O să îți repet cuvintele ce i le spuneam lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
că marea și aerul, lipite de jur împrejur pe un semicerc larg, împrumutând unul de la altul nuanțele de albastru și verde, reprezintă o scoică uriașă, un spațiu închis pe jumătate, o forță care te copleșea de la bun început și-n mrejele căreia te aflai indiferent dacă voiai sau nu voiai. Plecase în pripă de acasă, plecase înfrigurată de spaimă. Tuburile de deodorant, de cremă se loveau unele de celelalte în interiorul geamantanului, mai târziu, privind absentă pe fereastra vagonului, realiză că gestul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
emana și-l admiram mult pentru asta. În comparație cu el, talentul lui Kizuki de a întreține o conversație îmi părea acum un simplu joc de copii, diferența de ținută era ca de la cer la pământ, dar oricât eram de prins în mrejele lui Nagasawa, îmi era dor de Kizuki. Abia acum realizam cât fusese de sincer. El întotdeauna împărtășea tot ce știa cu Naoko și cu mine, pe când lui Nagasawa, forța de atracție pe care o exercita i se părea un simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Așa cum stăteam toți trei în jurul lumânării, învăluiți în liniștea desăvârșită, aveam impresia că n-am mai rămas decât noi, undeva la capătul lumii. Umbrele nemișcate aruncate de lumina astrului nopții și cele unduitoare ale lumânării se reflectau, ca prinse în mreje, pe pereții albi ai camerei. Eu și Naoko stăteam pe canapea, unul lângă altul, iar Reiko s-a așezat pe balansoar, în fața noastră. — Ai vrea niște vin? m-a întrebat Reiko. Se poate bea aici? am întrebat eu, surprins. — Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
numai ca să-i impresioneze pe alții. Știa exact ce are de făcut pentru a-i determina pe cei din jur să o admire și să o laude, știa exact cum și ce trebuie să interpreteze pentru a mă atrage în mrejele ei. Își calculase totul, sunt sigură, și își dădea toată silința să exerseze, în disperare, pasajele care îmi pl\ceau mie. Parcă o văd în fața ochilor. Chiar și acum, când știu exact ce-i cu ea, consider că interpretarea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
valurile negre ce se izbeau de țărm. În cele din urmă, valurile s-au domolit și eu am rămas singur pe plajă. Stors de vlagă, nu mă simțeam în stare să fac doi pași și m-am trezit prins în mrejele tristeții. În asemenea situații mă puneam pe plâns. Nu știu dacă pot să-i spun chiar plâns. Erau niște lacrimi mari care se prelingeau precum sudoarea. La moartea lui Kizuki am învățat un lucru pe care n-am să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
o dansatoare cu o aparență firavă, care impresionează dând viață cu multă expresivitate scenelor sensibile, dar mai ales celor de forță. Artista este fermecătoare de la un capăt la altul al spectacolului, de la fetița jucăușă și visătoare, la femeia prinsă în mrejele poveștilor de dragoste sau implicată politic. Încântătoare este scena când pictează în pat, folosind o oglindă fixată deasupra sa, pentru a-și face autoportretul. Dansatoarea învârte oglinda cu picioarele, îi dă viață și își ia viață, mișcările îngemănate dintre corp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
undeva în mijlocul șoselei. Betty se trezi din cauza șocului. — Ce se întîmplă ? — nimic, spuse Ken. era să strivesc un arici. — Un arici ! ? — Cred că e un arici. Betty scutură scurt din cap ca și cum ar fi vrut să se debaraseze de ultimele mreje ale somnului sau de un coșmar persistent. Căută cu mîna în jur, încă nesigură, găsi sticla de Coca-Cola, o deschise, bău de mai multe ori, apoi reuși să-și fixeze privirile asupra lui Ken. — Și ce facem acum ? Ken nu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
aflat de ei erau bine mulțumesc aranjați în Vilă. Dar nu ca să i se spună că n-a fost pe poziții cînd trebuia venise acolo. Așa că făcu un gest, de parcă ar fi alungat o muscă de pe obraz, voia să rupă mreaja în care îl prinsese K.F. tot privindu-l cu ochii ei albaștri, strălucind, nu voise să dea explicații, ci să ceară lămuriri. "Domnișoară, știți cumva cît au de gînd să stea în Vladia ? Au venit să-și caute de sănătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
să supună femeia pentru a o folosi ca forță de muncă. Până într-atât pare guvernat acest bărbat ancestral de utilitarism, încât chiar ideea de frumusețe este redată nu prin reprezentarea unei grațioase fete tinere, gata să vă prindă în mreje cu farmecele ei, ci da, nu vă mirați printr-o oaie mare și grasă! Principalele ideograme folosite pentru a desemna soția 婦 ne arată o femeie 女 cu mâna pe mătură 帚, în curs de a-și îndeplini muncile casnice
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
alteritate monstruoasă, cu nimic mai puțin de temut decât o întâlnire cu fantomele; e fuga unor oameni de-a dreptul cuprinși de nebunie. Metamorfozele cu care se joacă zglobiul păcălici inspiră așadar aceeași teroare ca și aparițiile supranaturale. Iar în mrejele lui sunt prinși nu numai „actorii” amatori, bieți meșteșugari naivi, ci chiar și Titania, orbită, fascinată de închipuirile minții sale, într-atât de mare este puterea ambiguă, ambivalentă a acestor figuri dintr-o altă lume apărute în noaptea Visului..., noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]