1,907 matches
-
mine, sânii mici, mă sărută pe obraji ca pe unul de-al ei și-mi spuse: Tu trebuie să fii Alin. Avea un accent suspect de corect și înțelegeam în acele momente că o confundasem cu cine știe cine, fiindcă noi, moldovenii, muiem “e” -ul de la sfârșitul cuvintelor și-l transformăm în “i”. Nu vorbeam. O tot priveam tâmp, întrebându-mă în gând de unde o știu în timp ce ochii ei scormoneau ca și mine după un răspuns. Am înclinat capul scurt într-o parte
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
șimi trimise un pumn în ficat apoi un picior drept în cap. Am auzit o bufnitură și totul în jur începu să se învârtă, în timp ce gura mi se usca după puțin aer. Imaginea mi se încețoșă și picioarele mi se muiaseră de tot. Aveam gust de sare și pământ pe limbă și-am priceput că ieșisem din luptă. Mam ghemuit apărându-mi capul și coastele de lovituri, apoi o rafală de șuturi în rinichi m-au făcut să leșin. Petruș n
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
și vorbesc, dar Petruș pășea nervos ca un cocoș, gesticulând excesiv și ea îi striga isterică. La un moment dat el se întoarse și o lovi peste față. Șocul fusese atât de mare pentru biata Creață Lîncât picioarele i se muiaseră și dădu să cadă. El o prinse de după umeri și o ridică pe brațe. Zbiera disperat la cei din jur să i se aducă apă. Am sărit ca un arc care fusese prea întins și se rupsese, dar n-am
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
mângâie. Mă uitam la acea palmă cu ochii mari și rotunzi ca puiul de cerb care își privește vânătorul înainte să tragă. Ce faci aici? m-a întrebat cu un glas blajin mângâindu-mi sufletul. Era vocea unui om dârz muiată de vremurile prin care trecuse. Îi simțeam puterea strunită de sufletul lui cald. Era un bărbat coborât de pe columnă, cu părul sur, răvășit de parcă tocmai venise din luptă, cu sprâncene stufoase și privire atentă, un nas proeminent și puțin încovoiat
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
dintr-un anumit centru de putere. Totul suna frumos însă mie, ca bătrân diplomat, îmi venea cam greu să cred în spontaneitatea unui proces atât de amplu, care să ducă, practic simultan, la căderea regimurilor comuniste. Oare li s-au muiat la toți picioarele, în același timp, pentru a se prăbuși ca niște castele de nisip? O serie de lideri est-europeni au recunoscut deschis influența factorilor externi în aceste procese. Cehii s-au referit, fără rezerve, la ajutorul unor forțe, tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
se alătură de ghizdele, scoase de două ori ciutura plină și o vărsă în jgheab, pentru boi. O scoase și a treia oară, își clăti de sânge și-și răcori mâna stângă; trase din brâu năframa de pânză subțire, o muie în apă și apoi se întoarse la Dumitrache Hazu. Omul sta pe spate, cu umbra de mâhnire pe față. Băieșu îi întinse spre frunte năframa udă. Hazu clătină din cap: nu-i trebuia. Și rămase cu ochii deschiși, privind la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Lepădatu, plecat asupra lui. Picături de ploaie luceau pe ghioaga de alamă. —Măi Niță, măi băiete, nu mă omorî! gemu deodată cu groază Faliboga. Lepădatu se sculă ușor în picioare; își trecu la spate, în chimir, buzduganul; privirile i se muiară și ridică pe vătaf de jos. Nu te omor, bade Sandule... zise el pripit. Ce am eu cu dumneata?... Mai bine m-oi duce în lumea mea- ca să-mi câștig o bucățică amară de pâne -, decât să mă războiesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
bordeie, începu a chema cu vocea-i grozavă. În noaptea aceea de cumpănă, Niță era să treacă pragul morții. Îl așezară cu capul spart și cu picioarele stricate, în bordeiul moșnegilor. Veni prin viforniță Iana și-l obloji, cu pâne muiată în rachiu, îi aduse o lumânărică de ceară la căpătâi, și până în ziuă moșnegii vegheară. El gemea fără întrerupere, cu ochii închiși. Iar dimineața sosi ca adusă de furtuna de-afară și Marghiolița de la bordeiul din deal. Începu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
făcându-se rugăciunile poruncite, sufletul celor duși încetează de a mai rătăci prin preajma noastră și de a neliniști pe cei vii, căutându-și tihnă la scaunul Domnului Dumnezeu, la loc de verdeață și de bucurie. Când a început a se muia viscolitura din ianuarie, Nicula Ursake era ieșit la slujba lui și nana Floarea socotea trecută primejdia. Iarna nu fusese nici prea lungă, nici prea aspră, dar ciutele și căprioarele suferiseră destul. Când paznicul de la Prelunci și-a scris raportul cătră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de brumă. Fiara pierise încă din ajun, ghemuită acolo. I s-a părut lui Culi - ori într-adevăr s-a simțit luminat? S-a grăbit să se ducă la urs, căutându-i pușcătura; a luat de la un brădui un clomburel, muindu-l în sângele închegat, și l-a prezintat stăpânului său, gratulându-l pentru succes. „L-am vestit eu că n-are să-i meargă bine“, își zicea Nicula, întorcându-se la fiară, ca s-o cerceteze din nou. Atuncea când a furat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
loc în casa ei înainte ca mânia Cerului să cadă peste ea și toți ai săi? Ascultând-o, copil fiind, așteptam de fiecare dată cu nerăbdare să ajungă la mujabbanât, turtele acelea calde cu brânză albă pudrate cu scorțișoară și muiate în miere, la prăjiturile din pastă de migdale sau de curmale, la plăcintele umplute cu semințe de pin și cu nuci și parfumate cu apă de trandafiri. La ospăț, musafirii n-au băut decât sirop de migdale, se jura maică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-i niște oameni să mă ucidă... — Dar și tu ți-ai trimis oamenii să-l omoare! izbucni Antonius. — Însă aș plânge dacă ar trebui să renunț la Roma - Vitellius arătă cu degetul spre Antonius. Voi merge în Italia - coborî mâna, muindu-și degetul în vasul cu sos din fața sa. Voi intra victorios în Roma. Roma va fi a mea - își linse degetul. Bun sos, îi spuse lui Listarius. Iar acum, Antonius Primus, lasă-mă să mă bucur în liniște de munera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
Valerius îl privi încruntat, fără să răspundă. — Da, e prima oară când vii într-un amfiteatru... Te-am văzut, știi? Îi recunosc imediat pe cei care vin pentru prima oară la munera. Se tem, ca și tine. Păreai un șoarece muiat în ulei când ai văzut cum îi tăiau beregata lui Rubrus. Eu am pariat pe adversar și am câștigat o grămadă de bani, zise mândru, arătându-i un pumn de monede. Își puse pe genunchiul lui Valerius mâna cu unghii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pâine și apă. Apoi, antrenament. Trecură mai multe zile. Nervii lui Valerius erau întinși la maximum. Antrenamentul deveni mai dificil. Valerius trebuia să urmărească mai mulți tineri care, asemenea rețiarilor, alergau cu spatele la el. Trebuia să-i atingă cu un rudis muiat în vopsea roșie. Cu toate că exercițiile la par și jocul cu penele îl făcuseră mai rapid și mai intuitiv, când ajungea din urmă un rețiar, acesta sărea în lături. Valerius, aflat în atac, se dezechilibra și cădea în genunchi. Căzu astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
femeia de serviciu. Dar, deși plecase în dizgrație, cu reputația pătată, Sampath își amintea de el ca de o ființă plină de frumusețe, pe care i-o împărtășise în singurul moment inspirat pe care-l avusese școală. În timp ce se juca muindu-și pe rând degetele în călimară, atenția îi fusese atrasă dintr-odată de versurile pe care Fratele John le citea cu voce tare dintr-un mic volum pe care îl ținea în mâini. — Poezia, spuse fratele John, se naște din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de taxi - niște nebuni, niște zurbagii. Ăsta al meu era ciupit bine de vărsat, iar în roșul aprins al fălcii masive care îi atârna sub urechi, se deslușea licărul agresivității juvenile. Se tolănise în colțul lui, cu mâinile atârnându-i moi pe volan. Ar fi nevoie doar de vreo sută de băieți. Atâta doar, o sută, așa ca mine, spuse el, aruncându-și vorbele spre mine, ca să-i terminăm pe toți negrii și portoricanii din nenorocitul ăsta de oraș. Eu îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
o bandă. A fost unul din băieții răi, dar acum s-a cumințit și face totul legal. — Și fata? — Willa Glueck. Deșteaptă doamnă. O curvă de un miar pe noapte, semiretrasă din afaceri. Zece ani a făcut trotuarul - știi tu, muie și labă la un dolar sula. Apoi, cinci ani de cuhne, în vârful piramidei. Nimeni nu știe cum a reușit schimbarea. Nu se întâmplă pur și simplu. Uită-te la ea - ochii, gura - superb. Nici o urmă. Nu pot să înțeleg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dimineața dincolo, la mine, în ogeacul meu. Vocea ei era subțire și caldă, așa cum îmi place mie. După un timp a început să gângurească și m-a înjurat că nu stau cuminte. Trebuie să-ți spun că acest hot-line, aceste mui interurbane reprezintă o altă rutină regretabilă a vieții noastre... Am observat că această perversiune, ca toate celelalte, de altfel, e opera profesioniștilor din New York-ul cel plin de succese. Anunțurile de mică publicitate din revista Scum sunt pline de curve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Ce s-a-ntâmplat? — O parte din ei i-am dat lui Eileen și pe ceilalți am încercat să-i înmulțesc la ruletă. Grozav, recunosc. Oricum, nu a fost destul. Taică, ar fi trebuit să mă vezi în boxă. Mă muiasem de tot. Când bătrânul ăla idiot cu perucă a citit sentința - o, am crezut că vorbea cu altcineva. Cine, eu? Și în cazul meu e vorba de o recidivă. Dacă pe nouă lucrurile se întorc împotriva mea, atunci gluma se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
-o la stânga, lângă Scheldt’s, unde am văzut gagicuțele alea negre, tare dulci, care patrulau în șorturi pastelate... În esență, chestiunea e cam așa: stau pe locul din față al Boomerangului cu pantalonii în vine și capăt în goană o muie de douăzeci de dolari de la o cioroaică pe nume Agnes, care suge cu vigoarea unei pompe. După părerea mea e cât se poate de rezonabil, nu crezi? Ce țară minunată. Ce prețuri. Ținând cont de valoarea pe care o are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
era ca Brixton, unde se purtau prevenitor și-ți treceau unele chestii cu vederea și unde te mai descurcai. Nu, Pentonville e un loc josnic, întunecat, igrasios, cu aerul împuțit și apăsător. Până și gardienii păreau retardați în uniformele lor muiate de sudoare. Am așteptat două ore nenorocite într-o sală de clasă, împreună cu neveste care se fâțâiau de colo-colo - altfel de neveste, nu din cele bătrâne și triste, ci tinere și plictisite, șucărite, la ananghie, blestemându-și zilele. Fetele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
mașină era ruptă. * Trei fără zece în Shakespeare. Trei fără zece în bârlogul repetițiilor, cu două curse deja pierdute, cu respirația fierbinte a băuturii de la amiază și firimituri pe jos, căzute din ospățul timpului. Îmi beam berea tare care te moaie. Grasul meu amic Fat Paul îmi strecurase o hârtie de zece. Tocmai îmi vâram ce mai rămăsese din ea în Moneymaze, pocherul mecanic de lângă toaleta bărbaților, cu aerul ei sărat ca briza mareei. Automatele astea fac totul pentru tine. Autoreținere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ba râdea fără rost. De altfel, femeia era atât de beată, Încât nici nu putea deschide gura. Inginerul o gâdilă, desenându-i un cerc pe talpa dreaptă. Femeia Își Închise ochii și chicoti, picând În transă. Inginerul, cu ajutorul unei pene muiate În frișcă, desenă pe cealaltă talpă un triunghi. Lily Fundyfer Își mișcă buzele, gemând ușor. Atunci, Noimann Îi aminti de rămășag și Satanovski se Întinse În stânga femeii, după ce În prealabil Îi acoperi pleoapele cu doi bănuți vechi, intonând cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
o scurtă perioadă fiecare să-și vadă de drumul lui...” Mișcându-și bărbia În jos, Satanovski bătu cărțile, așezându-le În cerc Într-o anumită ordine pe masă. În mijlocul cercului trasă un triunghi cu laturi gale, În centrul căruia desenă, muindu-și degetul arătător În zațul de cafea, soarele. Trasă apoi cu grijă și configurația celorlalte planete ale zodiacului. Deasupra Vărsătorului puse un careu de ași și deasupra Scorpionului desfășură din mânecă o chintă roială. După care despărți zodiile. Degetul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
ceștile de cafea și Întreabă: — De la cine-i țuica asta? De la unu’ din anu’ Întâi profesională. — Bună! - zice Pârvu. — Aiurea. E puturoasă. - spune Albu fără chef și golește ceașca dintr-o dată. — Puturoasă. - aprobă Grințu cu ochii pe fereastră și abia muindu-și buzele În ceașcă. Îl agasează noul venit. E, de fapt, omul care Îi va lua locul. El, Grințu, n-are buletin de oraș și directorul liceului i-a pus În vedere să-și caute alt loc de muncă. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]