501,047 matches
-
de subzistența seminției abia scăpată de urgia Potopului, să se hrănească bine, căci le-a zis - "tot ce mișcă și ce trăiește să vă fie de mâncare" Putem să spunem: un paradis. Deși altfel croit, pe bază de muncă, de muncă... Dar... omenire ingrată! Specie trufașă, recalcitrantă!... De la un timp, oamenii prăsindu-se, evoluând, se poate iar spune, și-au zis : "Haidem să ne facem un oraș și un turn al cărui vârf să ajungă la cer, și să ne facem
Facerea (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12308_a_13633]
-
zilei = EZ, 3701, 2004, 3). Presupunem că o persoană care nu a urmărit în ultimii ani evoluțiile sociale și lingvistice românești (un român, să zicem, stabilit de mai multă vreme în străinătate, sau retras în munți, sau prins de o muncă foarte importantă, care nu i-a mai permis să urmărească mass-media) nu va înțelege mare lucru dintr-un asemenea titlu prea puțin transparent. Cuvîntul căpșunar este un derivat foarte nou, neînregistrat de dicționare; căpșunarul cuprins în dicționarul academic al lui
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
culege, sau (cazul insectei, probabil) cel care le mănîncă. În utilizarea actuală, sensul dominant, impus de limbajul jurnalistic, a fost de la început legat de un fenomen specific, de amploare și spectaculos: numărul mare de români plecați să cîștige bani prin munci sezoniere în agricultură, mai ales în Spania, la cules de căpșuni. Desigur că termenul a fost simțit ca un derivat ușor ironic - mai ales că sufixul de agent -ar se folosește mult în limbajul familiar. Am mai amintit acum cîțiva
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
sensul de "culegător de căpșuni": "toate persoanele de sex feminin interesate de o carieră de căpșunar în Spania sunt rugate să se prezinte la preselecția organizată de AJOFM" (Timpolis 914, 2003); "printre cei afectați sînt, de pildă, Ťcăpșunariiť plecați la muncă în Spania" (EZ 26.03. 2004). Într-un citat, cuvîntul apare însoțit de un derivat similar, măslinar, care nu a avut însă mare succes: "chiar dacă, din când în când, mai trag la măsea, căpșunarii și măslinarii români sunt iubiți de
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
o fi dat vreun ucaz discret la partid să i se cumpere cărțile, fiindcă în topul vînzărilor din librării numele său nu figurează. Mai spune dl Năstase că a ajuns în FSN deoarece soția sa i-a mutat cartea de muncă de la Universitate la partid în timp ce domnia sa era plecat din țară. Adică Dana Năstase l-a făcut om politic, fără să-l întrebe? E posibil, dar nu probabil. Dar dacă așa s-a întîmplat, înseamnă că actualul premier e un om
Fotografii retușate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12318_a_13643]
-
mâine o antologie a regretelor. Cum ar arăta sumarul unei astfel de antologii? N. C.: Lista ar fi cam lungă. Primul și cel mai mare regret al meu e că am părăsit (sau m-a părăsit) compoziția muzicală. După atâta muncă încununată de succes (o pot dovedi cu câteva casete pe care am imprimat o parte din lucrările mele), exilul m-a redus la impotență pe acest plan major (nu și în ce privește poezia). Dacă m-aș fi putut întoarce în România
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
obligat să ascult un capitol întreg dintr-un roman, până când - din fericire - mi s-a descărcat complet bateria.) La fel de insistenți sunt autorii lipsiți de talent (dar și unii talentați) când vor să-și publice cărțile. Nu-i interesează că produsul muncii lor nu are căutare, că librarii refuză să-l difuzeze, că publicul îl ignoră cu desăvârșire. Pentru ei tipărirea unei cărți reprezintă un scop în sine, urmărit cu fanatism. De fapt, nu un scop în sine, ci un mijloc de
Regizarea succesului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12346_a_13671]
-
recuperăm, derizoriu și mimetic, ce n-am reușit și nici n-am fost în stare să facem la vremea potrivită. Tot felul de organizații, zise civice, în numele cărora semnează nenumărați colonei și generali care și-au mutat lupta de pe frontul muncilor agricole pe frontul înalt al construcției simbolice, s-au hotărît subit să-i ocrotescă mistic pe cei mai sus pomeniți, adică pe Mihai Viteazul, pe Mircea cel Bătrîn - căruia Ceaușescu îi zicea cel Mare -, pe Bogdan Vodă, pe Mihai Eminescu
Eternitate și fantasmagorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12340_a_13665]
-
mecanism de identificare forțată cu protagonistul (aparent unicul inocent) care e inedit în raport cu convențiile filmului noir: povestea e spusă invers, în segmente care corespund cu intervalele de timp în care Leonard își menține memoria. Astfel, spectatorul și personajul fac o muncă de detectiv identică, fiecare trebuind să reconstituie investigația din același punct. Mai există un alt plan al poveștii, care se va intersecta cu precedentul, nedeterminat temporal, filmat alb-negru, și care pare să conțină flashbackuri (deși acestea permează, ca inserturi, și
Amnezii și anamneze by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12361_a_13686]
-
premiile s-ar fi atribuit aberant, deși aceste situații au putut fi întîlnite fără prea mare greutate, ci pentru că de momentul decernărilor s-au legat nenumărate alte episoade care nu aveau nici o legătură cu activitatea specifică a artistului și cu munca sa din atelier.. Din instituție profesională severă și rece, așa cum a fost el cîndva, prin perioada interbelică, premiul a ajuns un fel de organizație civică și apolitică prin absorbția tuturor culorilor politice, dar și una umanitară sui generis ce tinde
Artiștii și contextul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12362_a_13687]
-
recuperarea conotativului - intrat în patrimoniul literaturii - ca semn. Înaintea societății, din secolul al XIX-lea - odată cu Stendhal, susține Jean-Marie Gleize - literatura pură marchează "sfîrșitul transcendenței": Consumul nu este prometeic, ci hedonist și regresiv. Procesul de consum nu este unul de muncă și de depășire, ci un proces de absorbție de semne și de absorbție prin semne. El se caracterizează așadar, cum spune Marcuse, prin sfîrșitul transcendenței." 3) Literatura "pură" - anti-literară și anti-Ťpoeticăť, deci poetică - este un spațiu omogen, imanent. Scriitorii sînt
Literatură "pură" și literatură "de consum" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12315_a_13640]
-
spontanăť, Ťmiezul caragialian al ființei saleť. Caragialismul ar fi expresia sensibilității artistice care s-ar datora ascendenței sud-dunărene a lui Marian. Dar locvacitatea și jovialitatea temperamentului sudic sînt dublate de substanța ardelenească dobîndită și constînd în construcție, rigoare, datorie și muncă". într-o decupare încă mai pitorească, prin retragerea suportului simpatetic, apare Adrian Marino, tipul "savantului absolut", dedat "claustrului frigid și monologului", "posac și inclement în erudiția sa": "Din păcate, Adrian Marino a fost mai mult admirat decît citit și receptat
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
David Ohanezian, Nicolae Herlea, Cornel Stavru, Octavian Naghiu, Dan Iordăchescu, dirijorul Constantin Petrovici, precum și muzicologi ca Doru Popovici, Vasile Donose, Viorel Cosma. Anca Florea întreprinde în această lucrare, ca și în toată seria de volume publicate până în prezent, o migăloasă muncă de istoriografie, selectând cu discernământ și obiectivitate cronici diverse sau aprecieri critice din epocă. Apreciem talentul bibliografic al Ancăi Florea, subtilitatea cu care a surprins în detaliu fiecare premieră, cu care a descris emoțional momentele de referință de la începuturile instituției
Istoria Operei Române by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12387_a_13712]
-
vină i se găsește totuși: purta un nume "dușmănos", Vodă. Săltat noaptea de acasă, în absența restului familiei plecate din oraș, profesorul Vodă e trimis, după o călătorie de trei zile și trei nopți cu trenul, într-o colonie de muncă. Acolo e nevoit să-și schimbe profesia și chiar și supărătorul, "dușmănosul" nume, ceea ce îl face să simtă că "alunecă ireparabil din propria lui viață". Revine după mulți ani acasă, dar ai lui toți muriseră. Moare și el cu trupul
Roman și basm by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12375_a_13700]
-
vorba de o revistă la care lucrează colegii tăi de redacție sau colaboratori apropiați ai publicației din a cărei redacție faci parte, asta echivalează cu un cuțit înfipt pe la spate, sub adăpostul anonimatului. Cînd un coleg de redacție îți ia munca peste picior, din indispoziție sau din calcul, cu un aer de superioritate, ca și cum tot reviste de cultură ar fi făcut de cînd se știe, rămîi cu un gust de cocleală. Revista revistelor, specie în care m-am exersat și eu
O părere strict personală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12391_a_13716]
-
de acolo i se trag, probabil, plictiseala și depresia, de aia e și slujba așa anodină și Bucureștiul așa tern. Macro-Bucureștiul, pe care-l cuantifică în călătorii marcate pe o cartelă de metrou și în orele plictisitoare de la locul de muncă, pentru că, văzute "la firul ierbii", cele mai mărunte obiecte capătă duh, se dinamizează, intră într-o poveste. Iată cea mai poetic-nedreptățită ulcică din literatura română: "Noi zicem: oala a fost golită. Întreb: cum adică golită? Cu sau fără lapte, își
Autoficțiune cu paralele inegale by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12400_a_13725]
-
Ionescu, mai nou un curs doctoral, Cultura română între Gulag și Holocaust. - Cum te pregătești pentru ele? - O. Citesc. Recitesc. Prelucrez ce-am citit. Caut. Scotocesc în texte, îmi verific ipotezele, le reformulez. Un curs e o carte vorbită, deci munca e aceeași. Așa, cum scrii tu o carte cu tema strict delimitată. - Mă primești ca student întârziat la cursurile tale? - Mai bine vino la doctorat! Aș avea și eu, în sfîrșit, un doctorand care știe că realitatea culturii române este
Marta Petreu și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12406_a_13731]
-
toate decorate cu același albastru acvatic în pass-partout, cu perspective jucate, proeminente, îndrăznețe sau cufundate departe, în rame și nostalgii. O expoziție mișcată. Care mă mișcă. Un artist care și-a dublat talentul printr-o enormă și continuă și susținută muncă. Un artist în care freamătă fericirile și tristețile generației mele, speranțele, visele și deziluziile. Dragoș Buhagiar, un nume de prim plan a ceea ce este vizual, lumină și plasticitate pe scenă, în spectacol. Un artist născut și crescut la Brăila. Taciturn
Și în chioșc fanfara cînta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12432_a_13757]
-
Dumitru Avakian Indiscutabil, orice debut de sezon artistic se dorește a fi spectaculos, atractiv. Se oferă promisiuni, certitudini, mult optimism, sunt revelate direcții. Iar managerii instituțiilor în cauză au prilejul de a etala munca unui întreg an, anul anterior, cel al pregătirilor stagiunii viitoare, pregătiri făcute cu grija cheltuielilor, a raportului pe cât posibil eficient imaginat dintre acestea și calitatea producțiilor artistice. în mod firesc, o instituție ce dispune de un buget mai consistent, cum
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
a acuzat că ei ar fi beneficiat subteran de cercetarea sa anterioară și de experiența pe care o dobândise în relația cu poetul în realizarea ultimei ediții de autor - deci ar fi în chestiune chiar un fel de plagiat al muncii sale documentare. Această lipsă de omogenitate a calității științifice a edițiilor din colecția "Opere fundamentale" e defectul principal. Cele mai vulnerabile s-au dovedit ediția Goga (unde, după cum a arătat Mircea Popa, I. D. Bălan a rămas cu documentarea la nivelul
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
precizarea: "e monumentală nu atât prin dimensiunile celor zece volume masive, cât prin efortul uriaș cheltuit în extragerea, colaționarea și clasificarea proverbelor și zicătorilor". S.Fl. Marian credea că autorului nu i-a luat prea mult timp alcătuirea lucrării, că munca lui se reduce la "minimum disparent". Noi nu avem nici un motiv să-l suspectăm de nesinceritate pe Zanne când, într-o scrisoare particulară, către Miron Cristea, spunea, în 1898, că lucrarea l-a costat "o muncă încordată de peste zece ani
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
timp alcătuirea lucrării, că munca lui se reduce la "minimum disparent". Noi nu avem nici un motiv să-l suspectăm de nesinceritate pe Zanne când, într-o scrisoare particulară, către Miron Cristea, spunea, în 1898, că lucrarea l-a costat "o muncă încordată de peste zece ani". Altă obiecție spunea că autorul n-a făcut un studiu sistematic și critic. Este aici o confuzie de situare, fiindcă Zanne n-a intenționat un studiu, ci un corpus al genului. I s-a reproșat acestuia
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
să privim cu atenție în jur, nu se poate să nu observăm că au apărut sute de localități noi, pe centura vechilor orașe au apărut cartiere de lux - toate aceste lucrări se fac cu bani, cu materiale, cu forțe de muncă. Există o investiție privată imensă în România care nu este consemnată nicăieri și care se răsfrînge implicit și asupra zonei simbolice, asupra fenomenului artistic. Toată această avalanșă de expoziții, de galerii, de consignații și de magazine de artă, deschise, de
Iarăși despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12457_a_13782]
-
profesional este unul care ar trebui să dea de gîndit multora dintre colegii săi de breaslă, fie ei tineri sau mai puțin tineri: ,Meseria aceasta înseamnă puterea de a spune nu, chiar cu riscul pierderii funcției sau a locului de muncă. Și nu mă refer la acte de insubordonare pe criterii subiective. E vorba de refuzul de a-ți anestezia propria conștiință de dragul unui salariu mai mare sau al unei poziții sociale. A fi jurnalist profesionist înseamnă să pui binele public
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
de a spune ce cred. Deci toată admirația pentru Dinescu"), în mod oarecum surprinzător nu se arată favorabil ideii implicării scriitorilor în contestarea directă a regimului comunist. Scrie autorul Orgolii-lor: "Nu vreau să mă afirm decît ca scriitor, cu produsul muncii mele literare. În clipa în care aș scrie în presa de aici un protest, mi-ar fi traduse cărțile, aș circula mai ușor, fără greutățile materiale pe care le am, aș fi o persoană cunoscută. Dar tocmai acest lucru mă
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]