57,196 matches
-
de post. Când frântu-i-s-a-n zare și cerul și destinul, Ca broasca i-au plesnit feciorul și vecinul, Se-ncenușa pe buze și-n blide, brusc, tainul. Pogonul, greu de aur, l-au măcinat lăcuste, Fierbea-n fântâni nămolul pe străzile înguste, Munții cădeau în mare și se-nălțau în puste. Doar luntrea lui ai scos-o, Slăvite, din catran, Și i-ai lungit secunda, cât veacul, pe cadran. De-atunci, înșiră, zilnic, semn după semn, în salbă, Dar foaia lui e rece
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
momentul. Ieșise fără treabă sau poate era în drum spre vreo policlinică, spre farmacie. Pentru moment nu mai avea nici o importanță, timpul însuși se oprise. Apele erau tumultuoase, excesiv de bogate și curgerea lor avea ceva de urgență, păreau alungate din munții în care trebuie să fi plouat probabil ca la prăpăd. Se derulau interminabil printre malurile înalte, o mișcare fără început și fără sfârșit, și dacă zăboveai mult cu privirea asupra lor începeai să ai vag impresia unei evanescențe, că umbra
Două instantanee by Alexandru Vlad () [Corola-journal/Imaginative/10950_a_12275]
-
ochii tăind lentila obiectivului felul de a-și ascunde fruntea și de a-și strînge părul ca o surdă amenințare țin iubirea în cap cîndva și undeva Geraldine renunță să doarmă la Hotel Eidolon într-un loc în care crestele munților par și mai ușor de atins într-un coș de răchită unde se odihnesc unul lîngă altul pentru eternitate un mosorel de ață albă și altul de ață neagră în palma hotelierului invizibil la îndemîna trecătorilor cu haine destrămate și
Poezie by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/11452_a_12777]
-
zmeul Fructul oprit al marii iubiri strâmb, amarul răspuns al șoarecelui de bibliotecă de jur-împrejur în tăcere darul naturii ca zmeul în noaptea adâncă daraua mai mare-i decât ocaua și-i mare pedeapsă ranchiuna ta mare. XXXI. Pe vârful muntelui tău în adâncul inimii punctul slab al iubirii m-am bucurat toată viața potrivindu-mă de minune cu grădinile suspendate; dar asta nu-i de nasul tău dimpotrivă, și cu siguranță am pierdut urma cumplitei spaime de-a muri mâine
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
adâncul inimii punctul slab al iubirii m-am bucurat toată viața potrivindu-mă de minune cu grădinile suspendate; dar asta nu-i de nasul tău dimpotrivă, și cu siguranță am pierdut urma cumplitei spaime de-a muri mâine pe vârful muntelui tău. XXXVII. În fața patului Dragostea mea nici laie nici bălaie, dușman de moarte-al iubirii cândva, a ajuns în fața patului chiar cu umbra-i bicefală; asta-i cu cântec, asta-i bună! XLI. La urma urmelor Nu da vrabia din
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
Între chronos, caducul, și kairos. Chiar cele o sută de fântâni de la Villa d'Este îmi devin străine, amintiri irizând, în perdeaua de ceață fină, dragi, dar depărtate, ca fântânile romane pe marginea cărora stau tot mai rar, am ales muntele rece și piatra de la Subiaco, peștera sfântului Benedict, drept loc de popas, pe drumul ce tot urcă și se înăsprește. Știam eu că mai mult decât un scud trebuie plătit, ca să mă dezbrac de răsfățul adolescentului călător credința mea e
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
Poate puțin pește, După un ritual creștinesc. Cum se simte în catacombe, sau la mormântul Ceciliei Metella, Spiritul, Suflul, Duhul în trombe, invadând chilia, celula, cella. 3. De la început ca îngerul pe Matei l-a însoțit pasărea neagră, acolo, în muntele Peleo. Corbul bea apă dintr-un ciob de ceramică unde se vede imprimat sigiliul meșterului, din palma sfântului ciugulește firimitura cerească, dătătoare de viață. Bine ar fi și pe tine să te însoțească. Viața sa a fost fără întrerupere una
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
cu corbul ceresc se întâlnește, precum în Ecclesia Domini, noi și rudele cerești. Pe Benedetto al Umbriei natale, pe născutul în a Norciei vale, pe el, fratele bun al Scolasticei, sfânta și sora, pe constructorul și pe legiuitorul, în răceala muntelui, îl caută. pelerinul, turistul naiv, călătorul. Când simte că-i ultima, ora. Acolo, la izvoarele pulsând sub piatră, pe piatră, șuvoi din pisc, mă simt eu acasă de-acum, în elementara sărăcie celestă, a sărăcuțului Francisc. Acolo, unde corbul le
Corbul sfântului Benedict by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/11273_a_12598]
-
viață doi-trei copaci se uită lung la tine jinduiești să te recunoască îndemînarea umbrei tale pe zidul caselor părăsite întîlnești copii cu mîinile pătate de fragi întîlnești oameni ce nu pot vorbi decît prin cartea lor de vizită în creierii munților știi un oraș fără fotografi aici viețile sunt invitate într-o călătorie nelimitată casele în care n-a murit și nu s-a născut nimeni sunt ca boabele de grîu sub un clopot de sticlă rana care iese încet-încet la
Zile și Vieți by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/11695_a_13020]
-
Cînd m-am trezit, de-acum leul trecuse și coada-i vedeam depărtîndu-se lent... Știu, încă sînt urși prin pădurile-aceste, sînt jderi și mistreți și sînt cerbi minunați - dar eu, rătăcit într-o veche poveste, un leu am văzut în munții Carpați. Pliniu cel bătrîn oferă o versiune proprie asupra dezastrului din anul '79, care îl costase viața pe autorul Istoriei naturale; a fost, de fapt, o erupție de fluturi: Cărămizii, albaștri, cu dungi de chinovar Sau imitînd sideful și albul
Politică și literatură by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11010_a_12335]
-
pendulări între eros și thanatos. Jurnalul lui Ștefan (nelipsit expedient al naratorului postmodern, alături de Internet, libere exerciții erotice, consemnări de spital, terifiante ș.a.m.d.) aduce în lumină o altă fațetă, definitorie, credem noi, a unui caracter. Protagonistul are cultul muntelui, este un erou al crestelor Făgărașului, unde se confruntă cu moartea, spre a-și confirma încă o dată libertatea și visul de supraom evolian. Incompatibil, deci, cu mediocritatea adaptabilă și oportunismul mercantil al colegilor, prietenilor și cunoștințelor din mediul artistic, politic
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
Era viscol și gheață afară. Drumurile pustii. Era spre seară. Cînd la ușa mea a bătut cineva. Nancy, Rosemarie și James plini de zăpadă. Doar ochii li se mai zăreau de sub căciulile înghețate. Stăteau în fața mea. Veneau de departe. De peste munți. Din Williamsport. Pe o altfel de cărare veneau să-și ia la revedere Și să-mi aducă un dar înainte de plecarea mea acasă. Cel mai frumos Dar: Icoana Maicii Domnului. Cărarea făcută de ei prin nămeții Americii pînă la ușa
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/11296_a_12621]
-
tronul de sus cu trupul fecioarei de jos. înaintezi printre ceilalți ca și cum discul soarelui ți-a despicat creștetul capului. Darul Ghemul scăpat din mâini, la picioare, se rostogolește la vale - a luat-o la deal; când va ajunge pe vârful muntelui, se va sfârși, deși, de un capăt, îi strângi firul în mâini. Prin ploaie Bătrânul trece cu norul pe creștet; înfășurat în pânzele alunecoase ale norului, fiul călătorește odată cu el; copilul îi întâlnește pe cale și, fără să-i vadă, se
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/11648_a_12973]
-
instalîndu-se dogma. Caracterul reductiv al marxismului încurajează lenea intelectuală; este sursa principală a succesului său. Totul se explică într-un singur mod, toate merg într-o singură direcție. Nu te mai bîntuie nici o migrenă, lucrurile sînt lămurite o dată pentru totdeauna. Munți de volume și tone de broșuri răspîndesc cu hărnicie crezul. Presa îl exaltă în editorialul zilnic. Agitația verbală îl injectează în auz. Icoanele celor patru dascăli îți mîngîie vederea la tot pasul. Lenin a dus mai departe catehismul lui Marx
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
in necusută o pînză imensă în care dumnezeu stă înfășurat cînd nu umblă cînd nu vede cînd nu vorbește sîngele apă bună de băut pentru versurile care nu mor niciodată culcuș pentru literele care dorm în răni ca păsările de munte în văzduh ca bursucii dolofani în miez de pădure m-am tăiat soră viață cu un cuțit de vînătoare de tauri perfect în două jumătate de coloană vertebrală la stînga jumătate de coloană vertebrală la dreapta jumătate de cap într-
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
lipsă de altceva mai bun de făcut în lipsă de altceva mai intens de trăit da ornicule care toci secundele ca gloanțele zidurile de cărămidă la tragerile de după amiază în cazarma din nord-vestul orașului da pajură care unești vîrfurile de munți din realitate cu vîrfurile de munți din văile creierului nostru cel de toate nopțile nicolae tzone scrie cățărat pe umerii lui nicolae tzone la rîndul său cățărat pe umerii lui nicolae tzone un poem despre căderea și decăderea imperiului vieții
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
făcut în lipsă de altceva mai intens de trăit da ornicule care toci secundele ca gloanțele zidurile de cărămidă la tragerile de după amiază în cazarma din nord-vestul orașului da pajură care unești vîrfurile de munți din realitate cu vîrfurile de munți din văile creierului nostru cel de toate nopțile nicolae tzone scrie cățărat pe umerii lui nicolae tzone la rîndul său cățărat pe umerii lui nicolae tzone un poem despre căderea și decăderea imperiului vieții și al morții în haos scrie
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
sinistra dată de 4 martie 1977 noi am avut deplină încredere în pământul de sub tălpi. De totul ne puteam îndoi până atunci, numai de el nu. La liceu, la orele de geografie se vorbea despre orice altceva - situarea, granițele, clima, munții și apele, resursele, frumusețile și bogățiile patriei noastre -, numai despre asta nu. De aceea ne-a și luat prin surprindere și ne-a marcat definitiv marele cutremur, urmat cum a fost de altele, nu mai puțin înspăimântătoare. Simțeam, la propriu
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
Și față de mine avea sentimente infinit mai bune decît înainte de 1989 , cînd ne certam la el acasă, unde, după ce mă primea ca pe un prieten, mă acuza fie pentru că aș fi publicabilă, fie pentru că nu am refuzat să public Urcarea muntelui după ce a fost cenzurată. Recent, i-am recitit cu tristețe o carte în care se întreba ce mi se putea întîmpla mie dacă aș fi refuzat să public această carte și răspundea singur în locul meu, punîndu-mi în gură niște replici
La un festival închinat României by Ileana Mălăncioiu () [Corola-journal/Imaginative/11130_a_12455]
-
s-aduci, Sub haina zilelor subțire, Străjerii albelor năluci; De m-oi întoarce dinspre lună, Cu chipul despletit de vânt, Alt duh al casei o să-mi spună Cu taina nopții să-l descânt Și să-i aduc de lângă stele, Din munții cerului străini, Tăcerile de aur, grele, Parfumul naltelor grădini; Dar neștiind să le fac parte De-atâta mers în lung și-n lat, Poate rămâne-voi departe, Ori poate, nici n-am fost plecat Poate-ntr-o zi Nimic din
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
atât poeții nu-și pot imagina. Mai mult de-atât își pot închipui însă oamenii de știință, care au o cu totul altă Lună în minte și în cuvinte. Un spațiu tangibil, deși greu de atins, deloc paradisiac, ca un munte extrem de înalt, în vârful căruia trebuie neapărat să se înfigă steagul omului. Secolul exploratorilor, al descoperirilor și al invențiilor creează așadar o Lună nou-nouță, banală în realitatea ei, dar ispititoare prin faptul că e mult "mai aproape". Cel care a
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Luna, într-un limbaj la început poetic, care se transformă gradat în limbaj științific, demitizant: , Vedeți dară, dragii mei copii, c-acea lumină frumoasă ce ne-o dă Luna, nu este ea. Vă voi spune și mai multu: Ea are munți foarte mari, dară sterpi; câmpie, fără verdeață, mări fără apă, matcă fără râuri, un firmament fără nori, și fără atmosferă, fără ceru albastru! Sărmana Lună!" Urmează date tehnice dintre cele mai precise, cu cifre și neologisme, cu rotațiune și translațiune
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
printre altele, la poezia ,,mitului național", dacic în spiritul lecturilor din Pârvan și Eminescu (evocarea Sarmisegetuzei într-un poem, îi va pricinui destule neplăceri) și prea ,,gîndirist" în imagistica ortodox-autohtonă din agrestele lui cîntece haiducești, desfășurate în decorul hibernal al munților străbuni acoperiți de zăpezile eterne. Va reveni la el mai tîrziu cu Un pămînt numit România (1969). Cum nici partidul nu aniversa în fiecare zi răscoala - cu atît mai mult cu cît relația țăranului cu pămîntul se vădise neprincipială în timpul
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
își înălță din al țării trup un zid Lângă care să prăvale mult temutul Baiazid. Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni, Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni. 1475-1476 Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari, Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari. Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer, La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier. 1595 Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
1394Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zidLângă care să prăvale mult temutul Baiazid.Cum e viforul năprasnic, și ca tropotul de grindeni,Turcii sunt măcelăriți, izgoniți de pretutindeni.1475-1476Sună Ștefan cornul, sună...prin pădurea de stejari,Crește muntele în urmă de învinși: turci și tătari.Uragan de voci și suliți se înalță pân`la Cer,La Vaslui și Războieni, hordele dușmane pier.1595Ca un vultur se avântă Viteazul-Vodă în păgâni,Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]