1,285 matches
-
tale. Da, cenzura a marcat, și nu numai drumul literar. În septembrie 1976 am fost concediat de la ziarul ,,Tinerimea Moldovei", unde îmi câștigam pâinea. Pentru promovarea spre publicare a unui articol despre Mihail Kogălniceanu, în care se vorbea și despre munteanul Grigore Alexandrescu nume prohibit în stânga Prutului și stânga comunistă! , despre opțiunile ambilor pentru Unirea Principatelor. Mi s-a dat de înțeles că am fost concediat la insistența KGB-ului. Un timp, mi-a fost suspendat dreptul la semnătură. De aici
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Cernăuți istorioare morale care reflectă aspecte sociale ale lumii satelor: Terminul sfântului Nicolai (1886), Norocul unui satulmărean (1888) și Din cătănia mea (1892). În 1870 a publicat în broșură, la Pesta, dar mai întâi în Albina, „Recugetările politice ale unui muntean”, lucrare menită să mențină vie conștiința națională a românilor În broșurile de popularizare preotul A. Berariu duce o crâncenă cruciadă împotriva beției, care dă pe țăran în mâna cârciumarului și cămătarului. Învățăturile sale le ilustrează îndeosebi prin pilde vii, pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
miros special și neplăcut. E adevărat că lectorii sau foștii noștri lectori, ca și intelectualii de diverse formații și răspândiți pe Întreg teritoriul României, au toate motivele să se simtă dezorientați. Timp de aproape o sută de ani, de la pașoptiștii munteni și junimiștii ieșeni, când marii și luminații boieri se amestecau cu vârfurile scriitorimii, „lumea” privea spre aceștia și aștepta de la ei semnele valorii și ale căii de urmat. România a fost „gândită” și „construită” de marii boieri - unii dintre ei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
spectaculosul filosof româno-francez Își frângea la propriu mâinile, plângându-se și rușinat de „lașitatea românească”, mi-am permis a-i oferi o „contra-teorie”, care, pe scurt, spunea următoarele: nu, Românii nu sunt lași, nici ardelenii, și cu atît mai puțin muntenii, așa-zișii „mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria politică maghiară, nici ea foarte „confortabilă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
mitici”. Numai că noi, ardelenii, În istorie am ales „calea fățișă” de a lupta cu grofii calviniști unguri, protestând prin cărți, la Blaj, sau prin procese cprecum cele ale memorandiștilor, acceptând pușcăria politică maghiară, nici ea foarte „confortabilă”, iar „sudicii”, muntenii „au ales” - sau, mai știi, structurile cu care trebuiau să lupte, fanarioții și turcii impuneau alte reflexe! - forme mai puțin „frontale”, pentru mulți „rușinoase”, dar... iată că „până la urmă”, noi existăm, limba și cultura noastră, deci modul nostru unic și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
comună, și anume se trag de la Roma. Câteva decenii mai târziu, Miron Costin dedică o lucrare specială formării poporului român (inaugurând astfel În istoriografia română o preocupare constantă, obsedantă chiar). Titlul este De neamul moldovenilor, ilustrând distincția dintre moldoveni și munteni; cu toții aveau Însă aceeași origine romană. Pe la 1720, cel mai erudit dintre moldoveni, Dimitrie Cantemir (1673-1723), fost principe al Moldovei, tratează aceeași problemă a originilor Într-o amplă și documentată lucrare intitulată Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor: moldovenii și vlahii (românii din
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tradițional, ci ideologia națională modernă a dat unitate spațiului românesc (și tuturor celorlalte spații naționale). Românii nu diferă doar de străini, ci și Între ei. Și În această privință, Întâlnim stereotipuri, delimitând În general cele trei mari regiuni ale țării. Muntenii sunt considerați vioi, ardelenii mai Înceți, iar moldovenii contemplativi. Anecdotele cu ardeleni exploatează o anume dificultate de a Înțelege și de a acționa prompt (un Ardeal, firește, văzut dinspre București). Cele cu olteni mizează pe o răsturnare a valorilor, pe
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
istorici literari români și teoretician al culturii, vedea distincțiile (În Istoria civilizației române moderne, 1924- 1925) În termeni „rasiali“ și imuabili. După el, „prin natura contemplativității lor, moldovenii Înclină spre creația poetică“, În timp ce, „prin firea lor mobilă, comprehensivă și practică, muntenii și-au Îndreptat activitatea mai mult pe terenul politic și economic“ <endnote id="10"/>. Fapt este că, Îndeosebi În secolul al XIX-lea, moldovenii au dat cel mai important contingent de scriitori și de artiști, și chiar de oameni de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
primul rând, În orice construcție națională, este voința de a fi: de a fi (sau a nu fi) român ori moldovean. Termenul „moldovean“ poate genera confuzie; moldovenii de la apus de Prut sunt parte constitutivă a națiunii române, la fel ca muntenii și ardelenii, moldovenii de la răsărit de Prut rămâne să se lămurească ei Înșiși ce sunt. În momentul destrămării Uniunii Sovietice, Republica Moldova părea gata să se arunce În brațele României. Limba română (și nu „moldovenească“, cum i se spunea În epoca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Sankt-Petersburg. 6 iulie, joi VITALIE CIOBANU: La micul dejun, ni se servesc prăjiturile nemâncate de-aseară. Nu se atinge nimeni de ele, nici în dimineața aceasta. Colegii noștri georgieni le iau la întrebări pe chelnerițe, cu o încruntare tipică de munteni ce nu admit compromisul, iar fetele nu au decât un răspuns standard: acesta este meniul, nu ele răspund de calitate, reclamați la recepție. Hotelul Rossia nu este privatizat și arată destul de ponosit pe fundalul celorlalte hoteluri noi, moderne - al nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și soția sa, Adriana născută Gane. Matei era născut, ca și mine, în ’34, bucureștean, tatăl inginer, rudă cu „oltenii” Vulcănescu și cu familia Burileanu, era un produs splendid și tipic al generației noastre biologice, născut și crescut în sud, muntean. Brunet, înalt, puțin mai scund decât mine sau Nichita, de cum l-am cunoscut în primăvara lui ’58, în cămăruța de la subsol a lui Grigore, mi-a făcut o puternică impresie, deși... am recunoscut imediat o „alteritate” temperamentală, un fel de
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
trebuie s-o recunosc, ea este „prezentă”, în forme directe, dar și deduse, „insinuate”, ascunse sub fețe paradoxale și, ca și la nemți, obsesive. Știm de unde venim - marea Școală Ardeleană își are aici meritele ei, oricât de ironizate de unii munteni, în frunte cu Caragiale și alții! -, dar, se pare, nu știm prea bine nu „cine”, ci acel „ce” suntem! Mă gândesc și la magnificul tablou al lui Paul Gauguin din perioada sa finală: D’où venon nous, que sommes nous
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
nu contestau „adevărul meu”, dar ca mai totdeauna - și, mi-este teamă și azi! -, excesul de argumente și de patimă îmi făcea poziția discutabilă. Or, tocmai acest „exces” de credință, acest patos - în opoziție cu flegmatismul ironic al prietenilor mei munteni! - mă colorau atunci, ca și acum, ca pe un nordic: cineva care trăiește - cel puțin în problema națională -, un adevăr cu prea mare însuflețire, cu o vioiciune deplasată, absolutizându-l cumva. Dar „nordic” eu mă trădez nu numai în „problema
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
și dă 40 de lei. Un mehenchiu ia frumușel banii. Zice: "Mă, aiștea-s bani jidovești, hai să-i bem și să trăiască Sevastian Moruzi." A rămas Popovici cu ochii holbați. La alegerile de la Folticeni, Popovici-Răcăciuni a luat pe sus pe Munteni și, pe la Câmpulung, i-a adus la Cornuluncii, i-a cinstit cu bere acolo, și i-a adus prin bariera Nimirceni în oraș și i-a oprit la Hoișie (Moruzi îi aștepta pe la bariera Tâmpești). I-a ținut acolo la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a cinstit cu bere acolo, și i-a adus prin bariera Nimirceni în oraș și i-a oprit la Hoișie (Moruzi îi aștepta pe la bariera Tâmpești). I-a ținut acolo la Hoișie și dimineața cordoane de soldați au izolat pe munteni în partea de nord a orașului și pe Moruzi cu cei 700 ai lui de partea cealaltă, cu steagurile lor, cu muzica lor militară. Izbutește Popovici și s-alege Giurăscu cu mică majoritate. Muntenii aduși și cultivați sunt lăsați așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cordoane de soldați au izolat pe munteni în partea de nord a orașului și pe Moruzi cu cei 700 ai lui de partea cealaltă, cu steagurile lor, cu muzica lor militară. Izbutește Popovici și s-alege Giurăscu cu mică majoritate. Muntenii aduși și cultivați sunt lăsați așa la voia întâmplării, flămânzi, să se ducă pe la căminurile lor, fiecare cum va putea. Zice unul: "Așa? ne dă brânză iute și ne lasă, după ce și-au făcut treburile? Să mai poftească altădată." * [La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copilul bolnav, și o urmez... 1 Noemvrie. Un călăreț fugea prin colbul drumului ca o dâră de pulbere aprinsă. 25 iunie-17 august 1913 [JURNAL BULGARIA]* 25 Iunie 1913. Alaltăeri, la Fălticeni, după ordonarea mobilizării care se făcuse două zile înainte, muntenii, până și cei din fundul Dornelor s-au înfățișat deasupra orașului cu preoți și cu buciume. Veneau ca plăieșii de pe vremea lui Ștefan Vodă. Apoi în oraș, au prins a curge trăsurile de rechiziție într-un convoiu care nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prins a curge trăsurile de rechiziție într-un convoiu care nu mai avea sfârșit. Oamenii curat îmbrăcați, ca într-o zi de sărbătoare, veseli. Femeile plânse. În târgul vitelor aproape de cazarmă mulțimea aceea imensă a campat; a deshămat; au așezat muntenii cujbele și au aprins focurile, pregătind ceaunurile de mămăligă. Toți cei care au avut a face drum pe jos s-au înfățișat în această primă zi. Rechiziția s-a făcut totală în aceiași zi de Duminică. În ajun, treceau călărașii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
încet după itinerarul statului major: Piatra Bacău Mărășești Barboși Brăila Buzeu Ploiești Chitila Pitești Costești Lița. Mergem cătră Lița și Corabia, unde se zice că vom trece Dunărea. Prin gări, lume și oaste: entuziasm mare și urale. Prin unele gări, muntenii noștri se adună și joacă bătutele lor, cu chiote și strigări la melodie de fluer. Cornistul nostru cel mai voinic dela a 12-a companie e Leuștean, un flăcău voinic cu fruntea bombată și capul țuguiat. A fost dezertor, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
pierderea partidei. Deci nu-l pot otrăvi, nu-l pot pumnalà, și se pot gândi cu groază că l-ar fi putut suprima. BIBLIOTECA ACADEMIEI. STAMPE Tipuri și Costume Cioban moldovan cojoc și glugă, căciulă, cizme, ca și astăzi. Boer muntean A15 anteriu haina lungă dedesubt verde, cu brâu fraise; haina de deasupra blănită, fraise; pălărie căciulă de blană în colțuri un fel de tricorn, cizmulițe galbene. Boer moldovan AI 11. haina dedesubt fraise brâu de șal galben; haina de deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bunic bunică tată bătrân mamă bătrână dubit dubălărie mătușă moșneag pe brînci Ioane al meu! aesta aiasta zice (cântă) icea (aici) chizeș nouă (haine) maiu orătenie rânză rărunchiu plămâni a vărui a murui faur haizaș deșințat măi! 28 Aug. Vazcău. Munteni în straie albe, cu înfățișare de Moldoveni. Populație curat românească. 29 Aug. Bèliu. Între păduri. Români, sumane albe, cu flori negre și roșii chenar. Nu te lăți, broască-n tău Că nu-i tău tăt a tău... a zăpsi. primariul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Jder cel mic are câni pe Dolca și pe cânele Bora și un erete. Jderul cel mic nu-i frumos, are nas cam mare și-i plac ochi castanii. călugărul cel nebun Stratonic. Anastasie Panțirul, alvanit venit cu Vodă dela Munteni, a purtat pe Alixăndrel în brațe. Face slujbă la iatacul Domnului. Grigorașcu Jora, al treilea postelnic. Când Bogdan II a fost cu Ștefan-Vodă la Atos, unde acesta a stat la învățătură grecească și slavonească, la Vatopedi. Călugărul iscoadă (Stratonic) face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
IV, care tirmite pe cardinalul Balbo în Boemia, Ungaria, Polonia pentru a obține o coaliție contra Păgânilor. Papa trimite emisar până la Uzun Hasan. 1470 Ștefan a bătut Brăila dela 1470 la 1473 urmează o serie de incursiuni și lupte între Munteni și Moldoveni 1473 Ștefan pune pe Laiotă. Atunci ia pe Doamnă și Domniță. Laiotă trădează. 1474 Ștefan duce pe Basarab cel tânăr. 1472 Ștefan ia pe Maria de Mangop Prinții de Mangop (Paleologi) erau rude cu cei dela Trapezunt, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în Buc., trei zile. Ștefan ia pe Domnițe. în scaun a fost așezat Basarab cel bătrân Laiotă feciorul lui Dan Voievod, care domnise în Muntenia cu 20 ani în urmă pribeag la Sighișoara cu Basarab cel tânăr. După războiul la Munteni, Domnul își așază tabăra la Vaslui. 1474 nov. solie dela Turci p. cetăți. în toamna lui 1475 soli la toți craii și domnii creștini, p. ajutor. Leac bun pentru răni, rosături rele, veninuri etc. Piatra șerpilor o piatră albă expusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ariergărzilor lui Atila. De 1500 de ani, s-au adăpostit în tainițele inaccesibile ale munților. De secole au rezistat Perșilor și Turcilor. La epoca aceea erau în stare de război cu împărăția țarilor. Sălbătăcia locurilor și climatul sunt aliații acestor munteni. vara arșiță, iarna viscole cumplite. De asemeni sunt în favoarea lor înălțimile și strâmtorile. Șamil, căpitenia Tătarilor, spunea la acea epocă: "Împăratul e împărat; eu nu sunt decât un tatar. Însă glodurile, strâmtorile, țancurile și codrii sunt de partea mea. Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]