1,282 matches
-
Cernăuți istorioare morale care reflectă aspecte sociale ale lumii satelor: Terminul sfântului Nicolai (1886), Norocul unui satulmărean (1888) și Din cătănia mea (1892). În 1870 a publicat în broșură, la Pesta, dar mai întâi în Albina, „Recugetările politice ale unui muntean”, lucrare menită să mențină vie conștiința națională a românilor În broșurile de popularizare preotul A. Berariu duce o crâncenă cruciadă împotriva beției, care dă pe țăran în mâna cârciumarului și cămătarului. Învățăturile sale le ilustrează îndeosebi prin pilde vii, pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o lucrare aparte, foarte bine susținută grafic; vezi Neagu Djuvara, Mircea cel Mare (zis "cel Bătrân") și luptele sale cu turcii, ilustrația Radu Olteanu, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 2010. Totuși, în final, căutând să demonstreze grandoarea domnitorului muntean, a ajuns la aceeași referință tradițională, afirmând că Mircea "rămâne, alături de Ștefan-Vodă al Moldovei, cea mai frumoasă figură a istoriei noastre medievale (Ibidem, p. 68). 272 De altfel, orice formă de literatură "cu adresă psihologică, menită să sprijine procesele de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pentru cultura română, nu numai prin stilul său arhitectonic unic în lume, ci și datorită faptului că aici a funcționat începând cu 1640 Școala Domnească, numită ulterior Academia Domnească sau Academia Vasiliană. Iată ce scria Paul de Alep: „Dar limba muntenilor și a moldovenilor fiind cea română, ei citesc serbește fără a înțelege. Pentru acest temei domnul zidi lângă mănăstirea sa (Trei Ierarhi) un mare colegiu românesc de piatră și publică cărți în limba româna”(<footnote ALEP, Paul de, Călătoriile Patriarhului
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
care și una pentru vegetarieni, precum și Catechismul antropologic întocmit pentru poporul român (1870). Din 1834 până în 1836 este medicul carantinei de la Râșava, lângă Orșova, iar între 1836 și 1850 al lazaretului de la Timiș, funcție care i-a înlesnit sprijinirea revoluționarilor munteni și moldoveni ce se refugiau în Transilvania. Prieten cu G. Barițiu și cu Timotei Cipariu, a împărtășit ideile lor reformatoare, naționale și social-culturale, susținându-le printr-o îndelungată și variată colaborare la publicațiile românești din Ardeal. Este membru al Societății
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290442_a_291771]
-
la fondarea „Reuniunii române de leptură din Cernăuți”, care va deveni Societatea pentru cultura și literatura română în Bucovina. Adept al cauzei românești și luptător pentru deșteptarea și formarea conștiinței naționale, publică, în 1870, la Pesta, Recugetările politice ale unui muntean. Preocupat de ridicarea morală și culturală a țăranilor, B.-I. scrie câteva istorioare morale, tipărite la Cernăuți, în care deplânge tare sociale din lumea satelor, aducând exemple pentru îndreptarea unor vicii: Terminul Sfântului Nicolai (1886), Norocul unui satulmărean (1888) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
din lumea satelor, aducând exemple pentru îndreptarea unor vicii: Terminul Sfântului Nicolai (1886), Norocul unui satulmărean (1888) și Din cătănia mea (1892). Fără vreun merit literar deosebit, lucrările sale păstrează tonul și graiul popular bucovinean. SCRIERI: Recugetările politice ale unui muntean, Pesta, 1870; Terminul Sfântului Nicolai, Cernăuți, 1886; Norocul unui satulmărean, Cernăuți, 1888; Din cătănia mea, Cernăuți, 1892. Repere bibliografice: Loghin, Ist. lit. Bucov., 140-142; Predescu, Encicl., 96; Dicț. lit. 1900, 99. A.Sm.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285701_a_287030]
-
surse suplimentare de venit, prin locurile de muncă asigurate; creșterea cererii de produse agricole în timpul sezoanelor turistice; posibilitatea oferirii, contra cost, a unor locuri de cazare pentru turiști (inclusiv servirea unor mese), în camere special destinate acestui scop, în gospodăriile muntenilor; contribuția la lărgirea orizontului de civilizație a locuitorilor din zonele montane. La toate aceste se adaugă, prin efect multiplicator și crearea unor locuri de muncă în alte ramuri economice (comerț, artizanat, comunicații, transporturi etc.). Raportul de complementaritate existent între dezvoltarea
IMPACTUL DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL ?I AGROTURISMULUI ASUPRA ZONELOR RURALE by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83117_a_84442]
-
Buletinul este conceput după modelul „Dacoromaniei” de la Cluj, având următoarele rubrici: „Studii”, „Articole mărunte”, „Recenzii”, „Cronici”. Majoritatea rubricilor tind să devină tematice, abordând probleme de istorie, limbă, folclor, artă, etnografie. Printre colaboratori figurează N. Iorga (Note asupra încă unui „Câmpulung” muntean: Chioajdele), Vasile Grecu (Versiunile românești ale erminiilor de pictură bizantină), Leca Morariu (Morfologia verbului predicativ român), Gr. Nandriș, Oreste Luția, Al. Bocănețu, N. Grămadă, D. Marmeliuc, C. Brătescu, Claudiu Isopescu, Teodor Bălan, Simion Rali, R. Cândea ș.a. După o secțiune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286321_a_287650]
-
Sankt Petersburg, din 1769, când o delegație de arhierei și boieri din Țara Românească și Moldova au prezentat împărătesei dorințele celor două țări: “Se dădu cuvânt întâi episcopului de Huși, care va fi știut rusește, și numai după dânsul mitropolitului muntean, Grigorie, care ar fi putut aștepta să treacă el înainte. Vorbind în numele deputăției fiecăreia din cele două țări, ei făcură lauda dezrobitoarei, de la care se așteaptă deplina desfacere de împărăția Otomană, - ceea ce până atunci nu se rostise niciodată -, și se
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
-lea, regimul jurisdicției consulare fusese extins și asupra Moldovei și Țării Românești, cu toate ca acestea erau țări creștine, aflate sub suzeranitate otomană. Beneficiind de acest regim juridic, supușii străini, sudiții, cum sunt cunoscuți în istoriografie, mulți dintre ei nativi moldoveni sau munteni, se bucurau de un statut privilegiat, care dădea naștere la numeroase abuzuri. Prevalându-se de protecția consulară, sudiții se eschivau de la exercitarea unor îndatoriri, refuzau să plătească impozite și să se supună autorităților locale. Menținerea dreptului de judecata al consulatelor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
variante, păstorii nu sunt frați de cruce și nici nu provin din aceeași zonă geografică: „Unu-i moldovean, / Unu-i ungurean / Și unu-i vrâncean”. Se pare că denumirea „vrâncean” a fost introdusă de Alecsandri, substituind-o pe aceea de muntean, deoarece în cercurile unioniste înfățișarea în acest fel a fraților din Muntenia ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
Miraculosul se infiltrează și în șirul de „multe și minunate fapte” meșteșugit depănate în cele trei volume din Povestea neamului nostru scrisă pe înțelesul tuturor (1920-1929), istorisire retipărită în multe ediții și încununată cu lauri academici. Preamărind virtuțile moldovenilor și muntenilor, ca și isprăvile de neasemuită vitejie ale atâtor voievozi înțelepți și evlavioși, C. tinde să sădească în sufletul copiilor sentimentul iubirii de țară. Căldura și naturalețea spunerii, maniera familială colocvială sunt argumente captatorii ale acestor evocări la gura sobei. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
peninsulă cu două armate, asediază fără succes Saragossa și se retrage, în cele din urmă la vestea unei răscoale în Saxonia. În timpul retragerii, ariergarda francă, pe care o conduce ducele Mărcii de Bretania, Roland, este masacrată în defileul Roncevaux de muntenii basci. În timpul următoarelor două decenii, Carol reușește să ocupe totuși principalele orașe ale Cataloniei Gerona, în 795, Barcelona, în 801, Tortosa, în 811 și să stabilească între Pirinei și Ebru o zonă controlată de franci Marca Spaniei. De asemenea, numeroasele
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și jumătate, în timp ce în Germania puterea imperială începe să se descompună. Orașele imperiale și nobilimea Imperiului dobîndesc privilegii care fac din ele adevărate entități autonome, putînd încheia între ele ligi și acorduri de pace. Un astfel de exemplu îl reprezintă muntenii celor trei cantoane, Uri, Schwyz și Unterwalden, care, în 1291, se unesc pentru a impune Habs-burgilor recunoașterea tribunalelor lor locale, preludiu la ceea ce va deveni mai tîrziu Confederația elvețiană. La periferia Occidentului creștin Începînd cu secolul al XI-lea, încadrarea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a satului Muntenii de Sus, pe interfluviu a două pârâiașe, au fost descoperite urme de locuire reprezentate de fragmente ceramice, din epoca bronzului târziu (aprox. 1350-1200 î.Hr.). Prima atestare documentară a satului Grumăzești (dispărut între timp și identificat între satele Muntenii de Sus și Moara Domnească), a fost uricul din 15 octombrie 1491, prin care domnul Ștefan cel Mare înzestra târgoveții vasluieni, răsplătindule fidelitatea, cu o mare moșie, ale căror hotare erau prespre câmp și prespre pârâul Săratei la deal, la
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
apoi apucă drumul în pădure, și apoi în gios. Și din gios de pădure în capul dumbrăvie, în dreptul pădurii, la movila săpată, și apoi în gios peste zăpodie și peste drumul ce merge de la Vaslui la Iași. Istoria satului răzășesc Muntenii de Sus începe cu venirea și statornicirea oamenilor,pe aceste locuri între anii 16981720, când presați de stăpânirea maghiară, o parte a ardelenilor au trecut munții, așezându-se în aceste ținuturi. Întrebarea este de unde au venit? Unii cercetători îi consideră
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
parte din locuitori au trecut munții căutând sprijin la domnii moldoveni. Cancelariile domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere. Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar, fără bir) care lucrau la paharnicul Mihalachi Miclescu și la Vasile Miclescu. Că sunt oameni de la munte, de unde vine și numele satului, că erau oieri în Transilvania nu avem nici o
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
a locuitorilor comunei Muntenii de Sus, la războaiele pentru neatârnarea neamului românesc. Ocupații Deși au trecut aproape 300 de ani, oamenii și-au păstrat ocupația de bază-creșterea oilor, și-au păstrat graiul și obiceiurile cu care au venit de peste munți: "Muntenii erau oameni înalți, purtau cojoace înflorate ca pe la ei au adus moda nemțească a cismelor cu scârț. Ei zic în loc de vie-jie, bade-bage, viță-jiță " ...sunt oameni harnici, hotărâți, economi.” Obiceiuri specifice regiunii În sat se păstrează până azi portul popular și
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
jienii-din care azi copiii mai interpretează doar secvența “Anul Nou și Anul Vechi” și mai ales “Rândurile”. Dansul "Rândurile" cu tradiții care se pierd în timp (dar care riscă să dispară) se organizează cu ocazia Anului Nou și reprezintă emblema Muntenilor de Sus. Este dansat de o formație de 14 băieți, acompaniați de un trișcar. Costumul specific este alcătuit din ițari, bocanci, cămașă, curele bătute cu nasturi de metal, pluover de lână, bariz, fustă, brâu cu ciucuri, la picioare clopoței iar
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
ale dansatorilor, strigăturile având un caracter ritualic, astral. Tocmai pentru a intra în atmosfera sărbătorilor, m-am gândit să vă destăinui câteva informații despre obiceiurile de Crăciun. Pentru a afla mai multe despre obiceiurile și tradițiile de Crăciun din Comuna Muntenii de Sus, județul Vaslui am stat de vorbă cu unul din locuitorii acestei comune și anume cu bătrânul CIULEI IOAN. Care este obiceiul de Crăciun pe care dumneavoastră îl îndrăgiți cel mai mult? Obiceiul meu preferat este Tăierea porcului deoarece
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
de Crăciun. Tăierea porcului din ziua de azi se face la fel ca "odinioară"? Nu, astăzi au aparut tot felul de legi care ne împiedică să tăiem porcul așa cum o făceam cândva. Povestiți-ne despre acest obicei Desigur, în comuna Muntenii de Sus porcii se taie în ziua de Ignat, se adună la tăiatul porcilor mai mulți oameni, dintre ei e unul mai bun, de pe a carui mână carnea se fragezește. Adună paie, gateje și tuleie de haldan, cu care fac
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
strice carnea. Ce se întâmplă dacă oamenii nu taie porcul de Ignat? Toata lumea știe că porcul se taie de Ignat iar cel ce nu face asta va avea ghinion în noul an. Ce alte obiceiuri mai sunt în Comuna Muntenii de Sus? Un alt obicei păstrat cu sfințenie în Comuna Muntenii de Sus este colindatul cel ce nu primește colindătorii este considerat zgârcit și se zice că anul care vine pământul pe care acesta îl va semăna nu va avea
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
Ignat? Toata lumea știe că porcul se taie de Ignat iar cel ce nu face asta va avea ghinion în noul an. Ce alte obiceiuri mai sunt în Comuna Muntenii de Sus? Un alt obicei păstrat cu sfințenie în Comuna Muntenii de Sus este colindatul cel ce nu primește colindătorii este considerat zgârcit și se zice că anul care vine pământul pe care acesta îl va semăna nu va avea roade. Există vreun obicei specific acestei comune? Un obicei specific Comunei
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
de Sus este colindatul cel ce nu primește colindătorii este considerat zgârcit și se zice că anul care vine pământul pe care acesta îl va semăna nu va avea roade. Există vreun obicei specific acestei comune? Un obicei specific Comunei Munteni de Sus este RÂNDURILE. Rândurile constau într-o horă a veseliei la care iau parte doar flacăii din sat. Cel ce primeste Rândurile în casa sa va avea parte în noul an de bucurie, sănătate și roade în domeniul agriculturii
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
românești. Acțiunii deja menționate i se adăuga cea din 5 februarie 1849, când lordul Dudley Stuart confirma primirea unei scrisori de la Dimitrie Brătianu, exprimându-și plăcerea de a-l vedea a doua zi. Energia lui avea să dea roade, liberalul muntean fiind primit mai întâi în audiență, iar apoi acceptat pentru o discuție cu lordul Beaumont pe 8 februarie 1849 ca urmare a recomandării aceluiași lord Stuart. Acesta devenea la scurt timp după discuțiile purtate cu emisarul român un avocat al
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]