1,153 matches
-
trup și nu invers, de vreme ce, sufletul este singurul care îi procură și îi asigură viața (II, 12, 10). Echilibrul Universului decurge din echilibrul Sufletului Universal (nemuritor), care animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor), care dă viață corpului (muritor) (II, 12, 15-16; Plot, II, 2, 12). Macrobius preia o imagine și idee stoică (Cicero), care însă se mulează pe sistemul neoplatonician al său: omul este microcosmos, sufletul omului guvernează, domină trupul, după cum Sufletul Universal guvernează Universul (II, 12, 11
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
8, 8,), a posibilității căderii (monadă-diadă I, 12) și revenirii în cer (diadă-monadă II, 17,14) a sufletelor, a comunicării permanente dintre Lumea Sensibilă și cea Inteligibilă. Echilibrul Universului emerge din echilibrul Sufletului Universal (nemuritor) care animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor) care conferă viață trupului (muritor) (II, 12, 15-16). 2.2. Acțiunea și funcțiile Sufletului Universal, rezultat al unității contrariilor, în domeniile realității: 2.2.1. relația cu Unul și Intelectul, celelalte două ipostaze (metafizică: subordonare); 2
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
revenirii în cer (diadă-monadă II, 17,14) a sufletelor, a comunicării permanente dintre Lumea Sensibilă și cea Inteligibilă. Echilibrul Universului emerge din echilibrul Sufletului Universal (nemuritor) care animă Corpul Universal (parțial muritor) și sufletul uman (nemuritor) care conferă viață trupului (muritor) (II, 12, 15-16). 2.2. Acțiunea și funcțiile Sufletului Universal, rezultat al unității contrariilor, în domeniile realității: 2.2.1. relația cu Unul și Intelectul, celelalte două ipostaze (metafizică: subordonare); 2.2.2. construirea Corpului Universal (matematică, metafizică, funcție generatoare
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
ca pietrele în / fundul unei fântâni adânci... Procesul de creație, ca și pentru Meșterul Manole al lui Lucian Blaga, este „pedeapsă” și „blestem”, sentiment venind și mai de departe, că arta înseamnă alegere și har, act independent de voința omului muritor: O mână blestemată mi s-a desprins de trup și a / început să scrie. Să / scrie independentă de mine. Prospectând și mai intens realitatea, dar neuitând nici, să-și arunce, din când în când, privirea înapoi și, de asemenea, să
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de abonamente. De citit citesc oamenii noștri, dar de plătit... De-aceea nu vă, pot promite nimica în astă privință, care se poate să vă fie de-o plauzibilă importanță tipografică. O, tipografi! Umbre cari turburați visele cadențate a sărmanilor muritori, spre neliniștea fiilor lui Apolon v-ați născut!... Iată o esclamațiune patetică, care s-ar potrivi în vo dramă de-a lui Bolintineanu. Cu toate astea, de mi s-ar prezinta ocaziunea de-a vă face [3v] abonamente nu voi
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
dăruită nemurirea unei maimuțe desfrânate, nu-mi mai rămânea decât să-mi procur succedanee de nemurire. Fiindcă doream viața veșnică, mă culcam cu târfe și beam nopți întregi. Dimineața, bineînțeles, simțeam în gură gustul amar al condiției mele de făptură muritoare. Dar ore în șir plutisem, preaferice, la mari înălțimi. Voi îndrăzni oare să vă mărturisesc? Îmi amintesc încă și acum cu duioșie de nopțile când mă duceam într-un local sordid ca să mă întâlnesc cu o dansatoare care mă onora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
sus, aflu la recepție, rog să-l sune în cameră. Mi se dă telefonul. “Alo? Stelică?” “Da, vă rog. Cu cine avem plăcerea?” “Paul Alexandrescu mă numesc” “Oooo, cunoscutul poet, autorul nemuritoarelor versuri...” “Du-te naibii! Acum nu-s decât muritorul tău coleg de liceu și fervent admirator” “Schimb de amabilități, ca’ va să zică! Știi ce? Eu n-am să mă duc deloc acolo unde mă trimiți, da’ ție ți-e mai ușor să vii sus. Da? Te-aștept...” ...” De când nu ne-
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ce mai rămâne și cât?!. Smulge-i șarpelui dinții și fetele pot să-l poarte la gât. Toate aceste rele mă dor, și durerea ce-o spun un venin e; tendonul lui Ahile-n oricine e omoplatul lui Siegfried loc muritor. 1994 Între iubire și gelozie Voia bună aduce încrederea în vorbe, în gesturi, în fapte; ești mai senin, de viață mai plin și mult mai departe de noapte. Ce frumos e cuvântu-mpreună! Istoria lui e din timpuri străvechi; în
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
și prezent în tot ce este uman pentru a asigura viitorului un cer senin și pașnic. Obiectele muzeului sunt importante mărturii ale culturii. M. Stan * 4 august 1977 Este greu de exprimat în cuvinte ce simte un om, un simplu muritor, când se află în fața unor adevărate minuni. Și totuși și ele au fost create de oameni ! Nu cred că se pot uita vreodată aceste imagini și este și mai greu de crezut că nu vei simți chemarea de a nu
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
Mă sfârșește ș-o să moriu. Ah, moarte, numai la tine Scăpare mai poate fi, Căci la necaz moarte vine Și omul poate muri. Repezi-te dulce rază Din doi ochi mângâitori, Și vino de înviază Pre alți doi ce-s muritori. Aceasta e a ta putere, Acesta-i darul ce-l ai, Că numai printr-o părere Viața iei și viața dai. 11 Viața mea la moarte merge Și n-are cine s-alerge Să-mi ia săgeata din piept. Căci
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
gratuit. Trebuie să plătești măcar olfactiv cinstea de a vedea un zeu degradat și descheiat la pantaloni, arătând o grijă divină rușinoasei sale podoabe. Încerci să fii cât mai discret în acest timp ca să nu-l stânjenești pe Jupiter cu muritoarea ta necuviință. El își încheie ultimul nasture, apoi se spală pe mâini și se examinează în oglindă. Tu aștepți, desigur. Nu se cade să vă reflectați amândoi în aceeași oglindă, fie și acolo. Riști să fii fulgerat de divinitatea lui
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Destul de ciudat e că tăcerea aceea i s-a părut mai rău-prevestitoare decât sunetul acela straniu. Noaptea era plină de o Încremenire fantomatică, iar vântul urla fară de parcă ducea cu el mânia lui Dumnezeu, care spumega dintr-un motiv necunoscut muritorilor. Deși afară vântul biciuia pereții, aici, În casă, era o liniște nefirească. Hovhannes Stamboulian s-a simțit atât de profund descurajat de liniștea aia neobișnuită, Încât aproape că a fost ușurat când a auzit niște sunete venind de jos. Cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
avea ceva straniu. Era bărbat, Însă unul atât de plin de sfințenie, Încât nu-l puteai privi ca pe un bărbat. Era un om sfânt, Însă atât de schilodit, Încât nu puteai să nu iei În seamă faptul că era muritor. În orice caz, imam-ul schilod nu avea nevoie de degete ca să Întoarcă paginile Sfântului Coran din mintea sa. Păstrase În memorie fiecare verset al său. La capătul versetelor respective, imam-ul s-a oprit preț de o fracțiune sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
gratuit. Trebuie să plătești măcar olfactiv cinstea de a vedea un zeu degradat și descheiat la pantaloni, arătând o grijă divină rușinoasei sale podoabe. Încerci să fii cât mai discret în acest timp ca să nu-l stânjenești pe Jupiter cu muritoarea ta necuviință. El își încheie ultimul nasture, apoi se spală pe mâini și se examinează în oglindă. Tu aștepți, desigur. Nu se cade să vă reflectați amândoi în aceeași oglindă, fie și acolo. Riști să fii fulgerat de divinitatea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
o lume care-și agită ciocanele? Recreation and relaxation. (n. trad.) Lamia, o demoniță cu cap și trunchi de femeie, dar cu partea de jos a corpului de șarpe. Într-o versiune a legendei, Lamia a fost una dintre amantele muritoare ale lui Zeus. Plină de gelozie și furie, soția lui Zeus, Hera, a facut-o pe Lamia să-și piardă mințile, astfel Încît aceasta și-a mîncat toți copiii. După ce și-a dat seama ce-a făcut, Lamia a devenit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de nesuportat, ca și cum i-ar fi zornăit pe șira spinării un milion de clopote grele. Ar fi vrut din tot sufletul să întâlnească o femeie care să-l iubească dincolo de înfățișarea lui, pentru ceea ce era el, ca pelerin prin sângele muritor. Și uneori credea că existase o astfel de femeie, pe care o privise cum moare în Stambul, în anul 1812. Nu putea să nu se gândească la ea fără să-l treacă fiorul disperării care îi tăia elanul de orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
singuri se instalaseră În mijlocul cuplurilor; alții patrulau pe linia dunelor, supraveghind pe rând cele două direcții. „În cele două săptămâni cât a durat sejurul nostru, am mers pe această plajă În fiecare după-amiază, continua Bruno În articolul său. Firește, suntem muritori, ne gândim la moarte, și e posibil să judecăm cu asprime plăcerile omenești. Dar În măsura În care respingem această atitudine extremistă, dunele de la Marseillan-Plage constituie - așa cum voi Încerca să demonstrez - locul unei inițiative umaniste ce-și propune să sporească la maximum plăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Ea stabilea, pentru prima dată pe baza unor argumente termodinamice irefutabile, că separarea cromozomică ce intervine În momentul meiozei dând naștere gameților haploizi este În sine o sursă de instabilitate structurală; cu alte cuvinte, că orice specie sexuată este inevitabil muritoare. Trei ipoteze de topologie În spațiile Hilbert, apărută În 2004, avea să surprindă. A putut fi interpretată ca o reacție Împotriva dinamicii continuului, ca o tentativă - cu ciudate ecouri platoniciene - de redefinire a unei algebre a formelor. Deși au recunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
țipător dacă nu ar fi fost atât de discret. Totuși, se putea observa pentru prima dată acest artificiu atent realizat al înfățișării ei. Arăta pe măsura vârstei pe care o avea. Un moment, mă trecură fiorii celui care se știe muritor. —Margery? zisei eu cu grijă. Te simți bine? —A, Sam. Tocmai au trecut polițiștii pe aici. E atât de îngrozitor... Și, așezându-se cu capul pe masă și aruncând ochelarii cât colo, izbucni în hohote. Am rămas în picioare, neștiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
și sufletul în relație cu Dumnezeu”. Realitatea care definește în mod clar relația dintre Dumnezeu și suflet care implică, de asemenea, trupul, este Sfânta Treime. Pornind de la problema referitoare la posibilitatea ca o „substanță nemuritoare” să fie „forma unui trup muritor”, gândirea lui Toma poate fi schițată în câteva puncte fundamentale: „sufletul rațional este forma” pentru esența sa; aproape ca o consecință logică „sufletul rațional este singura formă care este în om”, menționând că „omul nu constă din trup și suflet
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cariera universitară și cât mai numeroase vorbe frumoase, de duh, să rostească gura ta de aur, atât În 2008, cât și În toți anii pe care vreau să ți-i adauge Dumnezeu până ce Îl vei depăși pe cel mai longeviv muritor, care a fost Matusalem! Iar României și Mișcării Legionare le urez să trăiască mii și mii de ani, În vecii vecilor! Cu dragoste În Hristos și În Căpitan te Îmbrățișează prietenul tău devotat Mihu.” Trebuie să declar și că nu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
prisme hexagonale, și, pentru a dovedi, ne invită să răsucim o parte a acestor tubulețe, de felul unor țigarete în pachet, și restrângând și strângând bine, vom vedea evidentul. O, orbire a rațiunii umane ale cărei extreme conduc pe nefericiții muritori! O, viclenie a Dușmanului rău! Să ne amintim că, atunci când Dumnezeu a pus primii noștri părinți în paradisul terestru, a lăsat toată acea divină grădină în uzufruct, și le-a interzis să atingă fructele pomului cunoașterii binelui și răului, dar
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
să mai salveze lumea. Totul era terminat, Antonia simțea; de aceea se arăta mai neîndurătoare decît Isus: ea n-ar fi iertat-o pe Maria Magdalena nici În ruptul capului - asta ar mai fi lipsit! -, pedepsirea cu foc a restului muritorilor nu ar fi fost decît o mare nedreptate, dacă ar fi scăpat păcătoasa. Dar Antonia nu vroia dreptate. Doar pedeapsă; nici pruncii nu aveau cum să scape; ce drăgălașă și nevinovată fusese și Maria din Magdala pe cînd era În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
căutase, o Împlinise, carnea ei tremurase de fior; Își pierduse, cîteva clipe, de nenumărate ori, mințile, juisînd; atinsese bărbat, fusese pătrunsă, demult, pierzîndu-și de timpuriu fecioria: nimic nu o Îndreptățea, acum, să arunce ca o Papesă, infailibilă, anatema asupra celorlalți muritori, fusese una, se pare, cîndva. Ce-ar mai fi Însemnat viața fără sex? La asta măcar să se fi gîndit - ipocrita! - din cînd În cînd, și, neîndoielnic, ar fi devenit mai Îngăduitoare. Numai că fățărnicia ei nu putea fi dovedită; dacă
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se pună cu destinul. Încercaseră destui, unii chiar izbutiseră, s-ar fi putut zice, dar ceea ce reușiseră poate nu era decît o meandră a sorții; totul era iluzie, atîta vreme cît și Papa, atît de venerat de Antonia, se dovedea muritor, legătura lui specială cu Dumnezeu nerezolvînd nimic, ce-ar mai fi putut pretinde, de la același Dumnezeu, un păcătos? Ingrid Îl iubea pe Thomas. Mult, puțin, nu exista Încă o măsură a sentimentelor, vorbele doar relativizau ceea ce, de fapt, ar fi
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]