4,723 matches
-
înainta fără să bage de seamă spadele de dinți ce se țeseau în jurul ei. Și ochii ei larg deschiși nu priveau decât zarea cum se apropie, nu se încrucișau cu privirile piezișe ale rechinilor cu ochii albaștri. Până când strigătul meu mut sau surd, pe care nu l-am putut percepe pentru că spaima mi-a paralizat fie coardele vocale, fie auzul, a făcut-o să întoarcă capul. Și atunci privirea ei s-a întâlnit cu cea a armatelor de rechini ce-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Și atunci, dintr-odată, strigătul acela al meu, neeliberat sau neauzit, năprasnic ca un cataclism, îmi rezona în piept să-l spargă, prelungindu-se în țipătul ei de spaimă. Întârziat, ca un ecou, amplificat de ape, suprapus peste strigătul meu mut, îl resimțeam în coșul pieptului ca pe o sfâșiere insuportabilă. Și-atunci, pentru a-mi controla spaima, strigătul meu descătușat s-a dezlănțuit, a penetrat perdeaua de ceață ce învăluia plaja, a umplut cerul și marea. Și, deopotrivă, privirile uimite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Interpretul, dacă se va întâmpla să fie vreunul în momentul în care tu vei intra în obiectiv, va bălmăji ceva neînțeles lui Joao. În cele câteva secunde pe care le ai la dispoziție în fața entităților, îți joci perplex rolul tău mut de debutant, pus alături de un actor de elită, cu aplomb capabil să hipnotizeze mulțimile cu jocul său. Apoi vei fi distribuit în rolul tău pasiv în care vei sta cu orele în camerele de curenți cu ochii închiși, cu mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
din oraș. Dar ei alergau, prindeau fumul cu palmele, se întreceau în țipete, gălăgia era înghițită de fumul gros în care rând pe rând, printr-un necunoscut proces de lisopție, dispăreau câinii, copiii, unul câte unul, apoi parcările goale, chioșcurile mute, blocurile cu miile de uși încuiate, cu miile de ecrane TV din spatele lor, sau ale laptop-urilor. Fiecare dintre acestea devenea un flux energetic, o undă electromagnetică, un mănunchi consistent de șuvoi informatic, o cascadă luminoasă captată într-un imens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
întregul nostru potențial. Definiția dată de mine succesului este că acesta reprezintă cea mai bună valorificare a potențialului propriu. Eu personal mă simt cu adevărat plin de viață atunci cînd îmi manifest la maximum aptitudinile. ASUMĂ-ȚI RESPONSABILITATEA PROPRIILOR FINANȚE Muți oameni sînt neglijenți cînd vine vorba despre propriile venituri. De unde ar fi trebuit să învețe să fie altfel? De cele mai multe ori, părinții nu sînt modele de urmat în această privință. Școlile nu au în programă cursuri cu tema " Cum să
Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
-
dreapta nu dispar, dup... cum se afirm... uneori. Articularea politic... a intereselor este mai complex..., pe fondul impactului noilor tehnologii asupra structurilor sociale, dar nu anuleaz... diferențe sociale și inclinații axiologice (ideologice) diferite. În condițiile globaliz...rii, disputa politic... se mut..., parțial, în arenă internațional.... În România, trebuie s... aplic...m mai riguros regulile de bâz... ale economiei de piaț.... Dar este necesar, în același timp, s... discut...m despre capitalism că sistem real, imperfect (s... nu uit...m aforismul lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
când cu poezia lui Mircea Dinescu. Inventivitatea imagistică, sarcasmul melodios ca și o anumită precipitare a discursului, care generează formulări eliptice, amintesc de modul de a scrie al „proprietarului de poduri“: „Trec ploi prin păsări ce nu zboară / și murmur mut târând un tren, / când din senin se surpă incertul anotimp / și capete de zei se stafidesc pe sfoară, / la umbra deasă de imn ambigen.“ (Imn ambigen) De cele mai multe ori însă, Nicolae Sârbu complică inutil comparațiile la care recurge și le
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
îi întinde fetei o bancnotă de cinci sute de lei. Mulțumesc, o să mi-l faceți la nuntă. Acum nu-l pot primi. Nu cred că voi mai apuca nunta ta. Diana a încercat să continue discuția, dar Rodion a devenit mut. Derutată, fata întreabă: Acum ce fac, cu ce vă servesc? Cu ce vrei. Peste cîteva minute reintră în separeu cu farfurii aburinde pe care le așează frumos în fața lui Rodion. Mîncați, vă rog. Clientul nu răspunde. Privește prin fată, dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de zece, este student. În camera băiatului erau fel de fel de aparate, peste tot erau cabluri, prize și, mai ales, beculețe care clipeau încontinuu. Poliția scotocește și găsește cîteva teancuri de euro, de dolari, de franci elvețieni. Maria rămîne mută. Ea nu mînca decît ce rămînea de la băiat și el avea atîția bani. De unde? Nu fura, era cuminte, stătea mai mult în camera lui, nu tu fete, nu tu țigară, nu tu băutură. Ce-ai făcut, mamă? Lacrimile rup zăgazurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
aduc două... Adă cîte vrei, să ai una și pentru acasă. Degeaba, Eminescu sînt tot eu. Bine și așa. Cunosc un bandit, turnător la secu și-l cheamă Eminescu. Atunci du-te tu după vin! Nu vreau! Stăm bosumflați și muți. Nicușor mai ridică din cînd în cînd paharul și stoarce cîte o picătură imaginară. La fel face cu sticla. Nu mai am la ce să stau, concluzionează poetul. Atunci ne vedem altădată. Și nu vrei să cobori în beci? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de avere și... gata. Și tu, tu ce zici? Nu-mi pasă. Chiar sărac dacă ar fi unul, l-aș lua dacă l-aș iubi. Și despre mine ce crezi? Că nu cunoști femeia, adică ești cam prostuț. Costică rămîne mut un timp. Atîta sinceritate l-a dezarmat cumplit. Și cum ar trebui să fiu ca să fiu deștept? Ți-a intrat în casă, prinde-o și bușește-o pe pat. Mai oleacă de zvîrcoliri, mai "nu", mai "nu vreau" și apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
un sărut mai special, scos dintr-un colț pentru situații de urgență. După ce omul este eliberat de suflul bombei, i se adresează vesel: Ai făcut curat. Vai, ce drăguț! Avem mai mult timp pentru... a ne cunoaște. Vasilică a devenit mut și "sîngele de taur" s-a dovedit apă chioară. Poate că o Viagra... Dar cine s-o cumpere? Cum să intre în farmacie și să întrebe... N-ai un capot? întreabă Geta. N-am. Atunci îmbrac o cămașă de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
ordine în folosirea lor? mă întreb mirat. Bine dispuși, ieșim pe hol, însoțiți de Diana. Nu mă pot abține: Sînt curios, ce-i cu cele două suporturi pentru hîrtie igienică? Unul este al meu și unul al lui Raul. Rămîn mut. Diana îmi strînge mîna la piept și-mi șoptește confidențial: Eu trișez mereu și folosesc hîrtia de la el. Rîde cu poftă și schițez și eu un rînjet tîmp. Un amănunt... esențial De dimineață Lena a trebăluit prin apartamentul său, situat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
necazul lui. Așa este. V-am adus un șal. Doamne, mi-ai adus cadou! Am vorbit cu al meu să-ți facă o pensie de 200 lei pe lună. Doar din păduchi? Eu am făcut afaceri. Avem de unde. Aneta rămîne mută. Pensie de două sute lei! Nici prin vis nu îndrăznea! Ai muncit mult cu copiii. Totul le va rămîne lor, casă, pămînt și tot ce am eu. Aneta începu să plîngă. Sărută mîinile cucoanei Veta și boscorodește: Un înger ca mata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
jumătate de oră. O singură dată nu a stins lumina 40 de zile: îi murise băiatul, flăcăul satului, cum îi spunea lumea. Avea 16 ani. A fost confundat de pădurar cu un mistreț, alicele i-au ciuruit trupul. Radu era mut și nu a putut să-și urle durerea, stătea întins în coșul căruței și plângea. Trifoiul așternut între scânduri înflorea a doua oară. L-a bocit satul trei zile și trei nopți. Zăpada, pe valea Sărății, cel mai generos cimitir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
puiule, copăcel! Vei sfârși ca orice lehamete a cerului, copăcel! Iisus a dus în spate crucea neputincioșilor, lui Petru, după ce a învățat pașii, pe umeri i-a crescut o grindă. Mântuitorul s-a înălțat din semnul păcatului, Petru, tot mai mut, într-o orizontală de umbră: Plec acolo unde cerul crește singur, m-am săturat să car în spate proptele pentru livezile zmeilor. Plec, nu vreau să împart cu nimeni șotronul. Acolo, Dumnezeu îmi va deschide ușă în icoană. Credința, fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de episcop, este uns arhimandrit, primește însemne episcopale, starețul îi dă cârja, oile, pășunea. Ștampila, pistolul și Cătălina îi sunt destul boșorogului pentru câte zile mai are de trăit! Dar noi, noi până când să mai suportăm? Se strânge tot mai mut cazarma asta în jurul inimii! Părinte Gherasim, trebuie să facem ceva! Bolnavii de preaplin își identifică golul ca pe un absolut absent, ca pe o jumătate de pahar închinată celor care nu mai sunt, ca pe o căldare cu apă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-o în freză de două ori, pizda era înfiptă bine în pula partidului. "Vicii de procedură, domnule procuror! Se mai întâmplă uneori și pești bătrâni să se agațe în undiță, se mai întâmplă!" îl consola jigodia de judecător, așa, mai mut ca să-i pună sare pe rană. Ieremia era cel mai atipic justițiar din Bistrița: apartament, două camere semidecomandat, mașină super nova, mobilă pal nelaminat, Polonia, haine ieftine, țigări Snagov, prânzul săracului la cantina judecătoriei. Cătălina l-ar fi făcut om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
-și schimbaseră stăpînul. Colegii mei, la rîndul lor, nu-și Înlocuiau Îmbrăcămintea de la o zi la alta, dar ei măcar erau supușii uniformei școlare. Totuși, parcă-i vedeam jucîndu-se cu aceleași obiecte: unul cu un briceag, altul cu un fluier mut, al treilea cu o bilă legată de un fir. Într-o pauză, am Întins mîna să ating bila. Băiatul ținea În mînă un tub răsucit din hîrtie. M-a plesnit cu el peste degete, crezînd că voiam să i-l
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
suferinzi de sabat? Răspuns: dacă oaia cade în groapă, o lași să piară de dragul sabatului sau o scoți de dragul vieții? Urmează, ca „exemplificare” tranșantă, vindecarea ologului, apoi alte vindecări spectaculoase, care culminează cu aceea a unui demonizat deopotrivă orb și mut. Reacția mulțimilor: Acesta este fiul lui David, Mesia! Reacția fariseilor: Acesta îi alungă pe demoni cu ajutorul căpeteniei demonilor! Aici se inserează logion-ul despre păcatul împotriva Duhului. Isus le arată încă o dată contradicția, falsul în care se complac fariseii. El denunță
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
secunde să pornim spre arbore, cu automatele În cumpănire... ― Doamne, prin ce au trecut bieții oameni - a șoptit Maria rezemându-și capul de umărul lui Gruia. ― Când m-am văzut lângă copac și nu am dat de nimeni, am rămas mut! Mă Întrebam: „Cine a dat acel semnal luminos, dacă nu căpitanul, Însoțit de doi cercetași, cum ne-a fost Înțelegerea?” Din vălul de ninsoare Însă s-au aruncat asupra mea două umbre, punându-mi țeava automatului În piept, cu somația
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Nu Înainte Însă de ați spune o poveste. ― Vă ascult, domnule profesor. ― Știi că Stăncuța a fost operată deja? ― Nu știam. ― Știi cine a operat-o? ― Păi... dumneavoastră și cu Despina. ― Da. Despina a fost mâna Întâi! Gruia a rămas mut. ― Asta Întrece Închipuirea mea. ― Dacă această ființă a avut curajul să te secondeze pe tine, când m-ai operat, de această dată a acceptat să fie numărul unu În echipă. Iar eu am fost pe post de „ține cal”. Adică
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să mă faci atent, prietene”. „Fiindcă tu pentru mine reprezinți un rău necesar, te-aș ruga să-ți iei un <fotelă și să stai lângă mine, dar În liniște” - l-a rugat Gruia. „Îți promit, vecine”... Pe fondul acestui dialog „mut”, Gruia a ajuns În clinică. Primul drum l-a făcut la cabinetul profesorului. ― Să trăiți, domnule profesor - a dat binețe Gruia, cu glas moale. ― Bine ai venit. Gruia parcă nu Îndrăznea să se așeze. În cele din urmă, la privirea
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
teamă că peste câțiva ani, pe timpul ăsta, dumneata n-o să mai ai nici o bucățică de pământ și-o să muncești la colectivă!... Uluit, Grigore Gospodin își căscă larg gura, de parcă l-ar fi lovit apoplexia, și câteva clipe rămase nemișcat și mut, negăsindu-și cuvintele. Ei, dumneata glumești, nu vorbești serios, cuscre! reuși el, în sfârșit, să-și găsească graiul, ștergându-și cu dosul palmei bătucite de muncă nădușeala care începuse să i se prelingă încet pe frunte. Mai bine mort decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
zice că mi-a trecut la timp, fiindcă dacă aș fi continuat... Ei, astea-s lucruri care nu se pot spune!... oftă el. Pe Șeherezada a salvat-o gura, pe mine... tăcerea între aceste ziduri! Totuși, un amic al meu, mut ca o lebădă, n-a avut șansa mea. Dacă mă făceam filozof, și nu matematician, sunt sigur că aș fi pățit și eu la fel!... 2 Primii ani de facultate nu însemnaseră, însă, pentru Victor Teodorescu doar studiu susținut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]