38,366 matches
-
am plecat cu regret de la locul cu pricina - respectiv cenaclul «Marin Mincu» fost Euridice, condus În prezent de scriitorul Iulian Neacșu, pentru a ajunge la timp la evenimentul Cezar Ivănescu. Am mers pe jos și am ajuns fără Întârziere la muzeu, unde Într o sală plină cu admiratori (a fost prezent și ambasadorul Albaniei la București, Sami Shiba Împreună cu Renata Topciu), am asistat la momente Înălțătoare. Memoria marelui dispărut este Încă vie În România și va rămâne peste secole. Au ținut
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
Nelu Oancea, 1989) • HOTARUL DE FOC (Editura „Europa” - Craiova, cu prezentări de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei, 1991) • LA UMBRA CUVÂNTULUI (Editura „Semne”, 1995) • SCHIMBAREA LA FAȚĂ (Editura „Semne”, 2001) • TAURUL LUI FALARIS - „MĂRTURISITORUL” Jurnal de poet (Editura „Semne”, 2003) • MUZEUL DE PĂSTRĂVI - „SCRISORI DIN LAZARET” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2004) • POȘTALIONUL DE SEARĂ - „FILE DIN JURNALUL UNUI HERUVIM” (Editura „Semne”, cu desene de Damian Petrescu, 2005) • DINCOLO DE TĂCERE - „Jurnal de poet” (Editura „Semne”, cu desene de Damian
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
avid și inconștient, mușcasem - probabil în căutarea Betinei!, fără îndoială în așteptarea și căutarea Betinei! -; în frumusețea fotografiilor din revistele pe care ca tot omul le frunzăream și eu ; în albumele de artă ale marilor maeștri și chiar în marile muzee pe care le bătusem cu oarece evlavie - Louvre-ul și Muzeul Orsay, la Paris, Galeriile Offici, la Florența, Alte Pinakothek, Neue Pinakothek și Galeria de artă modernă de la Haus der Kunst, la München, National Gallery, British Museum și Victoria and Albert
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
în așteptarea și căutarea Betinei! -; în frumusețea fotografiilor din revistele pe care ca tot omul le frunzăream și eu ; în albumele de artă ale marilor maeștri și chiar în marile muzee pe care le bătusem cu oarece evlavie - Louvre-ul și Muzeul Orsay, la Paris, Galeriile Offici, la Florența, Alte Pinakothek, Neue Pinakothek și Galeria de artă modernă de la Haus der Kunst, la München, National Gallery, British Museum și Victoria and Albert Museum, la Londra, în fine, Rijks-Museum și Stedelijk-Museum, la Amsterdam
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
Galeriile Offici, la Florența, Alte Pinakothek, Neue Pinakothek și Galeria de artă modernă de la Haus der Kunst, la München, National Gallery, British Museum și Victoria and Albert Museum, la Londra, în fine, Rijks-Museum și Stedelijk-Museum, la Amsterdam, ca și la Muzeul din Anvers, al cărui nume nu-l mai știu, etc., nu-mi mai spunea mare lucru. Pentru că atunci când o întâlneam aveam în fața ochilor madona, întruchipând, fără doar și poate, idealurile tuturor pictorilor renașterii și tuturor fotografilor contemporani. Mai ales că
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
comitet va deveni cu atât mai utilă cu cât ne vom apropia de momentul În care va avea loc reunificarea. ND: Claudiu, la un moment dat ai participat la repatrierea În țară a unor tablouri celebre care fuseseră sustrase de la muzeul Bruckenthal din Sibiu. Ce ne poți spune despre acel episod care a dovedit o foarte bună colaborare Între țară și exil? CGM: Episodul este redat pe larg Într-un articol intitulat “The return of artwork will bring relief” apărut În
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
al unei cărți de mare tiraj pe care nimeni nu o citea de plăcere, și anume Codul Penal Adnotat Carol al lI-lea. Fratele său și unchiul meu Constantin Mătasa, a fost protopop și mare arheolog amator. El a Înființat muzeul de istorie de la Piatra Neamț (cultura Cucuteni, de curând declarată că cea mai importantă din neolitic a fost expusă la New York, Oxford, etc.). Datorită lui l-am văzut Îndeaproape pe Nicolae Iorga care Îi vizita săpăturile. Iorga i a făcut și
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
am văzut în ea calea spre Dumnezeu și poezie. Ce vremuri!... Grîdina Sfîșieri astrale Semințele pentru grădina de sticlă izvorul în cădere le împrăștia grădinar fiind gerul nopții fără nea Fire verzi poartă măști de gheață grele cît medaliile din Muzeul Olimpic din Lausanne Smulg una s-o fixez în zori pe față (Prin imperiul ceții din așternut mașina-capcană chiar acum a trecut) Zîmbetul va fi rană, pîinea - piatră? în cutia poștal vor poposi fulgere? S-ar mai tîngui brazii pentru
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
sosi revista - sol ce anunță rugul Tremur de margine - cronica? Cascadă înălțată la cer - poemele? în luciul dat serii de licurici se încaieră lotuși parc-ar fi preziceri ale fecioarelor înțelepte și nebune din Catedrala Bernei; se duelează fulgi amenințînd Muzeul Picasso din Luzern Am urcat înainte de-a fi aprins sau în timp ce arde? într-o limbă învățată în brațe plîns de păr peste lira degetelor cade
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
la componente ale naturii oțetari, zăpadă, fire de iarbă, nori, ploaie („a nins indolent și frumos, ca Într un basm nordic”); dar și la „natura” din odaie, Începând cu moliile, mai cu seamă Însă la obiecte și obiective cultural turistice: muzee În aer liber, sculptori, pinacoteci. Revelația acestora din urmă a căpătat interes permanent după sejururile oficiale din Italia și Franța, Grecia. Dacă până la ieșirea din țară, nominalizarea miturilor o realiza prin și din cărți (Paler notând, fie și În treacăt
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
imaginației și Îl recitam În gând. Era duminică, 20 aprilie 2008 și numai cu o zi Înainte ne despărțisem de Cezar Ivănescu, care a plecat de la București la Iași și cine ar fi bănuit spre eternitate. Am mai vizitat și muzeul Ceasurilor din apropiere, am servit o masă copioasă la un restaurant curat și plăcut, am vorbit cu Cezar la telefon, care a regretat că nu a rămas cu noi. Ne-a asigurat că este În formă după drumul de la București
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
celei de-a XX-a ediții a Festivalului Coral Internațional „Ion Vidu”, a primei ediții a Zilei George Enescu la Lugoj, cu sprijinul organizatoric și logistic al Școlii de Arte Frumoase „Filaret Barbu”, al Casei Municipale de Cultură și al Muzeului de Istorie. A fost vernisată o expoziție documentară, care a reflectat cele mai semnificative secvențe culturale circumscrise personalității enesciene, și a fost organizat un simpozion, în cadrul căruia a fost evocat contextul în care s-a desfășurat primul contact concertistic al
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
cu brațele deschise. Din câte-am auzit, l-a numit și consilier prezidențial, dar a murit la doi-trei ani după asta. Mare lucru n a făcut pentru România, dar de pe urma hărților lui, a unor documente, s-a Înființat, la București, Muzeul Coandă. S-a făcut, cum se spune, un fel de arhivă specială Coandă. Numai că acest muzeu, acum, nu mai există. Casa a fost vândută unei ambasade. Iar despre Coandă nu se mai amintește decât arar. Unii spun că a
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
doi-trei ani după asta. Mare lucru n a făcut pentru România, dar de pe urma hărților lui, a unor documente, s-a Înființat, la București, Muzeul Coandă. S-a făcut, cum se spune, un fel de arhivă specială Coandă. Numai că acest muzeu, acum, nu mai există. Casa a fost vândută unei ambasade. Iar despre Coandă nu se mai amintește decât arar. Unii spun că a făcut ceva, alții că n-a făcut nimic. Asta e viața omului... Domnule Danielopol, să mutăm discuția
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
BIZANTINOLOGIE Două manuscrise psaltice din Muzeul Mănăstirii Țigănești Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru Mănăstirea Țigănești este situată la jumătatea distanței dintre București și Ploiești, în comuna Ciolpani, la 3 km vest de Drumul Național 1. Inițial un schit de călugări, înființat la o dată necunoscută și atestat prima
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
la Seminarul de la Hurezi, însă ambele și-au încetat activitatea în 1959, odată cu decretul 410, care a desființat peste 90 de mănăstiri și a scos din monahism aproximativ 4750 de monahi și monahii. Mănăstirea Țigănești are din 1967 un frumos muzeu, care adăpostește o valoroasă colecție de icoane vechi, manuscrise, tipărituri, broderii, obiecte de cult din metal prețios și obiecte din lemn sculptat. Singurul studiu publicat până în prezent despre Mănăstirea Țigănești și comorile sale artistice este cel al Prof. Victor Simion
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
Stavrofora Eufimia Popa și cu ajutorul maicilor ghide Hrisantia și Andreea, cărora le mulțumesc din suflet, am avut imediat acces la manuscrisul dorit. Bucuria a sporit când, alături de manuscrisul vizat, am mai descoperit un alt codice psaltic, amandouă fiind expuse în muzeul mănăstirii. Maica Hrisantia mi-a spus că unul dintre manuscrise (nr. inv. 32) este expus din anii 60, dar celălalt (nr. inv. 3327) a intrat de curând în patrimoniul muzeului, fiind dăruit de două maici, care-l aveau de la maica
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
mai descoperit un alt codice psaltic, amandouă fiind expuse în muzeul mănăstirii. Maica Hrisantia mi-a spus că unul dintre manuscrise (nr. inv. 32) este expus din anii 60, dar celălalt (nr. inv. 3327) a intrat de curând în patrimoniul muzeului, fiind dăruit de două maici, care-l aveau de la maica lor bătrână, monahia Elpidia Neagu. Remarcabil este faptul ca, după cum vom vedea, cele două manuscrise ajunse la distanță de 50 de ani în vitrinele muzeului de la Țigănești au același autor
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
intrat de curând în patrimoniul muzeului, fiind dăruit de două maici, care-l aveau de la maica lor bătrână, monahia Elpidia Neagu. Remarcabil este faptul ca, după cum vom vedea, cele două manuscrise ajunse la distanță de 50 de ani în vitrinele muzeului de la Țigănești au același autor, Ierom. Nil de la M-rea Cernica, ucenic al marelui Macarie Ieromonahul. Ca la toate mănăstirile cu viață de sine, maicuțele păstrează în casele lor cărțile rămase de la maicile pe lângă care au ucenicit, trecute la Domnul
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
De aceea n-ar fi de mirare ca și alte manuscrise psaltice de secol XIX să iasă la iveală în anii următori din bibliotecile personale ale maicilor de la Țigănești. Prezentarea manuscriselor I. Manuscrisul româno-grecesc cu numărul de inventar 32 din muzeul Mănăstirii Țigănești este un Antologhion nesemnalat până în prezent. Coperta este cartonată frumos împodobită cu motive florale aurii și o cruce amplasată central. Dimensiuni: 18x11,5 cm. Oglinda paginii: 11x7 cm; 9 rânduri pe pagină. Copist: Ieromonahul Nil din Mănăstirea Cernica
Două manuscrise psaltice din Muzeul Mânăstirii Țigănești by Ierom. Dr. Mihail Harbuzaru () [Corola-journal/Science/83202_a_84527]
-
care a revendicat paternitatea asupra lui. În aceste condiții, Paul Constantinescu a retras această versiune. Timp de patru decenii s-a crezut că autorul a ars manuscrisul acestei prime versiuni. În anul 2004, cu prilejul unei expoziții omagiale organizate de Muzeul Național „George Enescu” prin directorul lui de atunci, pianista Ilinca Dumitrescu, prima versiune a acestui oratoriu a fost redata posterității. După data de 3 martie 1946, se pare ca Oratoriul Patimile Domnului a fost programat să fie cântat încă de
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
II-lea, nu se cunoștea mai mult decât o biografie ușor romanțată, În care era Încadrat un text foarte curios. În 1882 și 1883 au fost găsite două fragmente din inscripția originală de pe mormântul său, care acum se află În Muzeul Pio Cristiano din Muzeele Vaticanului. Iată textul tradus: „Locuitor al unei cetăți alese, mi-am făcut acest monument Încă de pe când mă aflam În viață pentru a avea parte aici de o Îngropăciune vrednică pentru trupul meu, eu, Abecius pe
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
cunoștea mai mult decât o biografie ușor romanțată, În care era Încadrat un text foarte curios. În 1882 și 1883 au fost găsite două fragmente din inscripția originală de pe mormântul său, care acum se află În Muzeul Pio Cristiano din Muzeele Vaticanului. Iată textul tradus: „Locuitor al unei cetăți alese, mi-am făcut acest monument Încă de pe când mă aflam În viață pentru a avea parte aici de o Îngropăciune vrednică pentru trupul meu, eu, Abecius pe nume, ucenic al curatului
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
zburând pe toate fețele. Nu îi mai merg acele. Îi dau ceasul și mă opresc în contemplare. Peste tot pe unde privești, aceleași obiecte amintind de curgerea ireversiblă a timpului. Ceasuri peste ceasuri, așezate frumos unele lângă altele, ca la muzeu. Unele se pornesc, altele mai fac un popas, iar altele își continuă drumul mai departe neîntrerupt. E o călătorie veșnică spre paradisul ciclicității. Și al evoluției, totodată. „Da, trebuie să îl lăsați aici, poate mai pe seară, dacă nu aveți
ALECART, nr. 11 by Adela Căşuneanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92907]
-
-i-se reflexivitatea. OS este astfel valabilă numai pe cât incidează (clipa evenimentului), căci nu se poate conserva dincolo de propriu-i TA (care o mărginește strict). Cel mult, pe deasupra, poate fi păstrată doar ca imagine (înregistrare, amintire), asemenea exponatelor dintr-un muzeu. În acest caz însă, devine imposibilă receptarea sub impresia de eveniment, căci momentul producerii/manifestării actului sonor este deja petrecut, față de cel în care este receptat. Pe plan estetic, evenimențialitatea OS corespunde unui conglomerat sonor brut, extrem de dens, conceptibil prin
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]