1,094 matches
-
pală plăcută de aer cald, însă nu văzu decît întuneric. — Ce ai adus de data asta? întrebă o voce. Cimpoaie? întrebarea era pusă pe un ton găunos, impersonal, de parcă ar fi fost transmisă de o mașină mult prea rudimentară pentru muzicalitatea vorbirii obișnuite, dar i se păru că recunoaște energia vibrantă ce răzbătea din cuvinte. — Nu sînt muzician. Mă numesc Lanark. Ce trucuri murdare folosești cu bolnavii? — Mi s-a spus să-ți vorbesc. Și nu știu ce să spun. Nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
modernistă sau avangardistă - a geniului eminescian fondator; estetismul românesc chiar va încerca, prin unii reprezentanți ai săi - Ștefan Petică, D. Anghel, Nicolae Davidescu, B. Fundoianu -, să îl recupereze, dintr-o nevoie de legitimare internă. Evadarea în vis, exotism și imaginar, muzicalitatea, melancolia, inefabilul liric, idealismul - proprii romantismului german - sînt revendicate ca elemente de continuitate, unii autori identificînd elemente de legătură între acesta și simbolism; un sunet eminescian autentic răsună în versurile lui D. Anghel, Șt. Petică sau G. Bacovia. Ut musica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1934). Ele sînt, în ordine, „Pe rîul vieții“ (nr. 1), „Cîntec“ (nr. 2), „Poveste“ (nr. 3) și „Dans de fee“ (nr. 4). Ca poet, viitorul Tristan Tzara va evolua prin rupturi succesive. Faptul că S. Samyro preia din simbolism doar muzicalitatea sa exterioară este deja simptomatic; curînd, tînărul poet va experimenta amuzat, cu detașare ludică, muzicalitatea rimelor interioare în poemul „Verișoară, fată de pension“ înainte de a exersa destructurarea sintaxei poetice tradiționale în textele predadaiste. O sensibilitate crepusculară, interiorizată, colorată în tonuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
3) și „Dans de fee“ (nr. 4). Ca poet, viitorul Tristan Tzara va evolua prin rupturi succesive. Faptul că S. Samyro preia din simbolism doar muzicalitatea sa exterioară este deja simptomatic; curînd, tînărul poet va experimenta amuzat, cu detașare ludică, muzicalitatea rimelor interioare în poemul „Verișoară, fată de pension“ înainte de a exersa destructurarea sintaxei poetice tradiționale în textele predadaiste. O sensibilitate crepusculară, interiorizată, colorată în tonuri impresioniste, vădește mai maturul I. Iovanaki (n. 17 aprilie 1895, Giurgiu); viitorul Ion Vinea, elev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
flagrantă contradicție cu ideologia Sovietelor. Despre limbajul zaum întîlnim o referire — la mîna a doua — într-o notiță din Contimporanul nr. 49 despre revista belgiană Het Oversicht (Anvers, caiet 210), „un studiu (...) asupra poetului rus Iliazd, inventatorul limbei zaum de muzicalitate rusă”, anticipată de o alta, în numărul 45, unde este prezentat Le dentu de Phare. De reținut analogia pe care Ribemont Dessaignes o face între zaum și Dada „poeme dramatique in Zaoum — Iliazd. Un volum miraculos de cea mai nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de vreme ce Tzara e considerat „poet pur”, de o „limpezime proaspătă”... Și conchide atrabilînd ironic: „Cu riscul de a fi socotiți retrograzi, preferăm acestei faze de celebritate europeană faza de înmugurire de la Simbolul. Cel puțin atunci se întrevedea un simț al muzicalității, demn de prețuit, cu tot manierismul și superficialitatea lui”... Un început de concesie - fie el și exprimat într-o notă de subsol - se referă la producția mai recentă a poetului: „Ultima operă, «L’Homme aproximatif», Paris 1931, indică o nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nivelul cantității, saltul calitativ al metamorfozării obiectelor: atitudine contemplativ-participativă ce-și află Împlinirea În schimbare. Iar această schimbare are sensul unei revelații și al unei descătușări a puterilor regeneratoare Închise În inerția aparentă a lumii, al dezvăluirilor esențialei transparențe și muzicalități a lucrurilor. Ca un adevărat romantic, Voronca trăiește sub imperiul aspirației la unitatea cu Totul cosmic, acordînd imaginației și visului puteri transfiguratoare. Nu Întîmplător imaginea baghetei magice și a substitutelor ei În planul energiei afective a eului este dintre cele
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
să traducă starea de exaltare imnică, revărsarea preaplinului sufletesc, năzuința de „istovire” - cum ar zice Ion Barbu - a cîntecului, Într-un discurs ce-și reia și variază la nesfîrșit pretextele, cu atît mai mult cu cît tiparul strofic, armonia ritmică, muzicalitatea rimei Încurajează menținerea atmosferei incantatorii. Ca să sugereze intensitatea sentimentului erotic și ubicuitatea luminoasei prezențe a femeii iubite ce iradiază În toate lucrurile din jur, poetul multiplică spectaculos elementele de relație, fie la nivelul versului („Te simt În glas, În buză
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
le echilibreze, să le medieze. Poezia: balans, pendulare, rămășag nesfârșit”338. Tocmai utilizarea unor procedee minimale contribuie la accentuarea intensității și preciziei cu care concretețea lumii este percepută, favorizând accesul la acea mișcare aproape insesizabilă a gândului, traductibilă printr-o muzicalitate stranie, fluidă, pe care singurătatea o imprimă meditației. Cititorul se lasă repede convins de inutilitatea oricărei tentative de orientarea a semnificației, bănuind totuși, dincolo de aceste notații disparate, spațiile albe ale singurătății, nesfârșitele tăceri, ca un fel de preludiu melancolic al
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
zboară deloc, degeaba spune poetul că muza este stăpînită, aici, pe pămînt „pîn-a nu zbura la ceruri”: muza nu se avîntă niciodată spre necunoscutul Înălțimilor. Cerul, stelele, Îngerii, cînd apar din cînd În cînd În versuri, sînt pure convenții literare. Muzicalitatea versurilor le face uneori (observă just G. Călinescu) grandioase. Intervine, apoi, un al doilea aspect. Alexandrescu se adresează cu consecvență trecutului (ruinelor), amintirii și, sub puterea impresiilor de călătorie prin locuri istorice, scrie poemele lui de meditație și reverie, privind
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
este anunțată de o descripție a reliefului (spațiul meditației), format În chip romantic din ziduri vechi, mucezite de bătaia valurilor, de peșteri, rîpi Întunecate, munți ce se clatină... Descripția este reluată, cu o notă accentuată de mister, În finalul poemului. Muzicalitatea versurilor, cadența lor extraordinară deplasează Încă de la Început accentul de la relieful grandios la sunetul grav al naturii, În Umbra lui Mircea. La Cozia, sugestia ștergerii reliefurilor, a impresurării nopții este admirabilă: „Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate; Către țărmul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Început instrumentele trebuitoare pentru a exprima orice idee. Dispare din literatura lui acea senzație (pe care o găsim la Heliade, Bolintineanu) de naștere grea a poeziei din spuma unui limbaj incongruent. Versul lui Alecsandri este fluent, polisat, bătaia e regulată, muzicalitatea tinde să potolească și să uniformizeze accentele aspre ale sensibilității și, implicit, ale lumii exterioare. Pentru Alecsandri lucrurile se Împart În două categorii: prietenoase și „rele”. Cele din urmă aparțin unei exteriorități neprielnice trupului și spiritului (frigul, starea rea), dar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să fie armonioase. Armonia „lesnește” stihul și-l face curgător. În acest limbaj, azi pitoresc, impracticabil, se manifestă o mare grijă pentru a surprinde secretul unei arte dificile. Conachi elimină cuvintele care lovesc auzul (grija lui cea mai mare este muzicalitatea versului!) și strică noima stihului. Căci, cum, fulgerînd, Înfiorați intră În legături rele cu alte cuvinte și poetul face o demonstrație În acest sens dînd pentru un vers mai multe variante. Un cuvînt nu trebuie, apoi, prea adesea pomenit, pentru că
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
pînă la Eminescu, rămîne asămăluirea („o pricină ce să pună drept pildă pricinii cei adevărate a stihului”). Folosind-o cu oarecare rafinament, Conachi creează o rețea de figuri (figuri În exclusivitate a erosului), punînd la temelia lor două principii clare: muzicalitatea și normalitatea (obișnuința, autenticitatea, răspîndirea) limbajului. În limba aspră a lui Conachi aceste două repere sună astfel: „dascăl și povățuitor adevărat trebuie să fie auzul și obiceiul după care se vorbește” (s.n.) Se va vedea din versurile citate mai jos
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bine în față și în spate. Te poți baza pe ceva. COMPOZITORUL: Să mergem sus și în înălțime. Primul cuțit îți aparține. PIANISTA (cugetă o clipă și începe să declame): Odată am vrut așa o muzică cu adevărat muzicală, o muzicalitate cu adevărat muzicală, care... așa de drept, deci așa de veritabil deci veritabil drept Înțelegeți doar, pe care cineva a uitat-o a uitat-o de tot, asta înțelegeți sigur că cineva în stomac are numai o bucată de pește
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
protecție autentică, de care femeia avea nevoie, Troil părând un neinițiat utopic, exacerbându și retoric trăirile și exteriorizându-le într-o manieră trubadurească (de exemplu „cântecele” sale care sunt inserate în ansamblul operei - „având rolul de a atribui mai multă muzicalitate poemului, de a încerca să ofere o definiție dragostei ideale pe care Troil o căuta și pe care credea că a găsit-o”964), vădit vetustă sau cel puțin percepută astfel, și atât de manierat încât lasă impresia că nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
protecție autentică, de care femeia avea nevoie, Troil părând un neinițiat utopic, exacerbându și retoric trăirile și exteriorizându-le într-o manieră trubadurească (de exemplu „cântecele” sale care sunt inserate în ansamblul operei - „având rolul de a atribui mai multă muzicalitate poemului, de a încerca să ofere o definiție dragostei ideale pe care Troil o căuta și pe care credea că a găsit-o”964), vădit vetustă sau cel puțin percepută astfel, și atât de manierat încât lasă impresia că nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care se obține printr-o lectură repetată și atentă a textului; stabilirea ritmului interior al expunerii, operație care se realizează În funcție de caracterul comunicării; schimbarea intonației În conformitate cu momentele principale ale acțiunii; modularea vocii și schimbarea timbrului În funcție de vorbirea personajelor; armonia și muzicalitatea generală a expunerii; folosirea adecvată a gesturilor de subliniere a ideii sau sentimentului, de completare a acestora și a mimicii. Cititorul este un confident al sufletului creatorului literar. Prin realizarea unei totale contopiri, trucul trebuie Înlăturat și Înlocuit cu emoția
ROLUL LECTURII ŞI TEATRULUI ŞCOLAR ÎN INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
partea intelectuală s-a uzat (remarcă mai veche), dar "calitatea de sugestie a poeziei eminesciene rămâne și astăzi proaspătă, intactă și neegalată de nici un poet contemporan"79. Ca atare, elementul de rezistență al poeziei lui Eminescu îl constituie, pentru Lovinescu, muzicalitatea și capacitatea sa de sugestie, și nu "ideile", nu "conținutul" propriu-zis (opinie reluată, peste ani, de Negoițescu și alții). Trebuie subliniată acum o primă inconsecvență, care va genera câteva erori grave în judecarea operei lui Eminescu. Iată despre ce este
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
literară?), referindu-se apoi la acuitatea analizei psihologice din celelalte proze (îndeosebi din Cezara). Altminteri, interpretarea lui Ibrăileanu se revendică de la aceleași premize psihologiste, potrivit cărora "farmecul inefabil" al lirismului eminescian se cuvine detectat în capacitatea de sugestie și în muzicalitatea limbajului. Or, recursul la sugestie presupune refuzul transcrierii mimetice a "realității", al ancorării în biografic și în istoric, în favoarea unor reprezentări mai abstracte și a unui limbaj universal (precum acela al muzicii), al sentimentelor și trăirilor "obiective", izvorâte din inconștient
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
știut să "traducă" filosofia complicată a Luceafărului în limbajul simplu și accesibil al romanței, lirica eminesciană dovedindu-se rezistentă în timp și datorită "mesajului" său lesne de înțeles (desigur, la un prim nivel, comun, de înțelegere), și nu doar grație muzicalității și sugestivității limbajului. Opinii asemănătoare întâlnim în studiile lui D. Caracostea, alt adversar al lui Lovinescu, care descrie mecanismul creativității în felul unui proces psihologic complex, determinat nu doar de predispozițiile înnăscute ale scriitorului (cum susțineau Maiorescu și discipolii săi84
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
extern, ca la Schiller, cu deosebirea că la Eminescu acest fond prim nu e simpla dispoziție muzicală, ci e înfrățit dintru început cu o idee care, chiar nebuloasă fiind, are totuși în liniile ei largi destul adevăr"85. Scurt spus, "muzicalitatea lui Eminescu este înfrățită de la bun început cu o imagine și ambele elemente sunt străbătute de gând", iar "această organică îmbinare de elemente contribuie nu puțin la puterea de sugestie a poeziei sale"86. Pe de altă parte, probabil sub
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Buraga, învățători din Dănești - Vaslui. Cităm din adnotarea la acest volum de debut, din exemplarul de lucru al planului editorial: ,, ... o carte cu totul neobișnuită, scrisă într-o manieră eseistică absolut originală (...), noutatea și farmecul acestei lucrări stau și în muzicalitatea textului “. Așteptăm cu interes justificat apariția în librării a unei cărți semnate de autorii vasluieni. Vremea Nouă, 15 nov. 1977 LANSAREA CĂRłII ,,DĂINUIRI DĂNEȘTENE“ Duminică, 13 noiembrie, la Căminul cultural din satul Dănești, a avut loc lansarea volumului ,,Dăinuiri dăneștene
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
nturale. Eugenia Buraga, soția lui, învățătoare ca și el, i-a împărtășit pasiunea și l-a sprijinit în munca sa de cercetare. Au semnat împreună cartea ,,Dăinuiri dăneștene“, o lucrare originală prin tematică dar, mai cu seamă, prin stil, prin muzicalitatea frapantă a frazelor, ca și cum textul ar fi scris în versuri. Costache Buraga a murit în decembrie 1999. Acum casa-muzeu este în grija fiicei lui, Eva, care ne spune că nu putem vizita nimic pentru că se renovează. Gura satului spune însă
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
despre lume se reflectă în textul poetic studiat. INTRODUCERE: Simbolismul românesc Simbolismul românesc este un curent literar cu trăsături originale, generate de efortul desprinderii de fascinația versului eminescian. Estetica simbolistă se definește prin cultivarea unor sentimente imprecise, difuze, sugerate prin muzicalitatea deosebită a versurilor, prin corespondențe, prin simboluri multisemnificative și imagini sinestezice. Cel mai mare poet simbolist român, George Bacovia, a provocat, înainte de Blaga, Arghezi sau Barbu, o mutație de structură și de viziune în lirica românească. CUPRINS: Item 1: evidențierea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]