850 matches
-
instrumente de suflat 265219 artist instrumentist 265220 solist concertist 265221 dirijor cor 265222 maestru corepetitor 265223 artist liric operă 265224 corist operă 265225 maestru acordor pian clavecin 265226 maestru lutier 265227 specialist orgă 265228 regizor muzical 265229 cântăreț 265230 instrumentist muzicant 265231 disc-jockey 265232 video-jockey 265233 maestru de ceremonii 265234 instrumentist (studii medii) 265235 compozitor ---------- Ocupația "compozitor" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 936 din 12 mai 2016 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 421 din 3 iunie 2016. 265236
ORDIN nr. 1.832 din 6 iulie 2011 (*actualizat*) privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România - nivel de ocupaţie (şase caractere). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272372_a_273701]
-
și radio, în special taxe de licență pentru echipamente de televiziune și abonamente la rețele de televiziune. − Servicii furnizate de fotografi, cum ar fi developarea filmelor, imprimarea fotografiilor, mărire, fotografii portret, fotografii de căsătorie etc. Sunt incluse: serviciile furnizate de muzicanți, clovni, actori în spectacole particulare. 09.5 Ziare, cărți și articole de papetărie Se referă la acea parte a cheltuielilor plătite de consumatori și nerambursate de stat, asigurările sociale, sau de IFSLSGF-uri. 09.5.1 Cărți (SD) − Cărți, inclusiv
jrc4311as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89476_a_90263]
-
În 1937 a murit, la 26 de ani, Noel Rosa.Acest muzicant al nopților din Río de Janeiro, care a cunoscut plajă doar din fotografii, a scris și a cântat sambas în barurile orașului, unde cântecele lui mai sunt cantate încă și astăzi. Într-unul din barurile astea, un prieten s-a
4 MAI. CÂTĂ VREME E NOAPTE (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295852_a_297181]
-
de cuviință că nu s-au pregătit suficient de bine pentru a primi oaspeții nu deschid ușa atunci când vin colindătorii“, spune profesorul. În acest caz, tânăra nu mai are ce căuta la jocul de a doua zi. „Dacă totuși vine, muzicanții cântă marșul de plecare, iar fata este scoasă de un flăcău din joc“, explică Dumitru Hriscu. Pe timp de iarnă se adunau acasă la un gospodar mai înstărit mai multe fete, acestea fie țeseau prosoape, torceau lâna, altele făceau mâncare
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
și persoanele care conduc: primar și crâșmar. Cetele au următoarele atribuții: Statutul fiecărui membru al cetei este relevat printr-un semn distinctiv, constând în elemente de port și podoabe specifice. În ajunul Crăciunului, ceața de feciori pornește spre biserică alături de muzicanții dinainte stabiliți, pentru a primi binecuvântarea preotului. Merg apoi să colinde preotul, primarul, dascălii și pădurarii, fetele de măritat, după care începe colindatul fiecărei gospodării. Pe drum de la o casă la alta, ceața merge manifestandu-se zgomotos. La intrarea în
Porumbacu de Sus, Sibiu () [Corola-website/Science/301727_a_303056]
-
și băieții. Cu ocazia sărbătorilor erau îmbrăcate de obicei haine noi care, ca și celelalte pregătiri, ca învățatul colinzilor și descântecelor din lirice, specifice sărbătorilor de iarnă, erau făcute din timp în șezători. Pentru întreaga perioadă a sărbătorilor erau angajați muzicanți, iar jocul era la o casă numită „casa jocului”. La Sfântul Nicolaie, în data de șase decembrie, erau „probați” muzicanții, la acea casă, prilej de întâlnire, mai mult al tinerilor care, cu această ocazie, detaliau planurile pentru celelalte sărbători. Taraful
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
descântecelor din lirice, specifice sărbătorilor de iarnă, erau făcute din timp în șezători. Pentru întreaga perioadă a sărbătorilor erau angajați muzicanți, iar jocul era la o casă numită „casa jocului”. La Sfântul Nicolaie, în data de șase decembrie, erau „probați” muzicanții, la acea casă, prilej de întâlnire, mai mult al tinerilor care, cu această ocazie, detaliau planurile pentru celelalte sărbători. Taraful era compus din: vioară, ceteră, contrabas și țambal, la nunți și petreceri mari, iar celelalte petreceri erau animate de cântecul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
dintre Bobotează și Postul Paștilor este numit „câșlegi”, adică „de dulce” și sunt continuate șezătorile, iar duminica se pot face nunți. În una din aceste duminici se organizează obiceiul numit „Vergel”, adică o petrecere cu joc, în care fetele angajau muzicanții și tot ele chemau băieții la joc. Melodia jocului atrăgea bineînțeles și pe ceilalți membri ai comunității, care își manifestau această atracție în strigătura: „Vai de mine ce zâcală De-ar ține până pe seară Și mâine să-nceapă iară.” În timpul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
cu o pace marcată de ciocnitul celor două ploști cu ginars, după care toți pornesc spre casa miresei. Colăcarii cer apoi mireasa: "„Cu vreo două trei cuvinte Care-n carte nu sunt scrise Dar trebuie aicea zise...”". În acest timp muzicanții cântă și alaiul, în frunte cu mirii, nașii și colăcarul, se îndreaptă spre biserică unde are loc cununia. De obicei, nunta avea loc la casa mirelui unde alaiul, după cununie, era primit cu o chiuitură de soacra mare: "„Bine-mi
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
acest eveniment se îmbrăcau în haine de sărbătoare. Nedeea avea un caracter câmpenesc și se desfășura pe o pajiște de pe malul râului Strei, în capătul satului Livadia spre Baru. De asemenea se amenaja un loc împrejmuit cu mesteceni unde cântau muzicanții și dansau tinerii, ,jucau” jocurile obișnuite în Țara Hațegului, cu tradiție locală: hora, bătuta, învârtita, etc. În timp, în special în perioada comunistă aceste nedei frumoase s-au schimbat, renunțându-se la ieșirea la câmp, reducându-se la mese familiare
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
localnici cu tradiționala ospitalitate românească. În toți anii războiului populația satului organiza în stația C.F.R., situată în mijlocul satului, câte o manifestație populară cu prilejul plecării tinerilor la armată, ceea ce coincidea cu plecarea acestora pe front. Această procesiune era însoțită de muzicanții satului (Măncilă și Cotescu) care cântau, iar tinerii dansau cu soțiile sau fetele, era o despărțire foarte emoționantă fiind o ,petrecere”care se termina cu lacrimi de ambele părți. Mulți dintre acei tineri, plecați cu mult entuziasm pentru a servi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și se duceau până în Ulița Mare și până la moară. În Ulița Mare se făcea jocul bărbuncul. Când veneau jandarmi maghiari îi prindeau pe feciori și îi duceau la oaste pentru câțiva ani. Jocul era organizat de doi chizeși care angajau muzicanți în Vinerea Mare sau pe la Crăciun. Aceștia erau răsplătiți cu bucate și cu bani. Muzicanții erau primași (care cântă la vioară), contrabași și gordonași. Unii cântau din fluier iar alții din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
jocul bărbuncul. Când veneau jandarmi maghiari îi prindeau pe feciori și îi duceau la oaste pentru câțiva ani. Jocul era organizat de doi chizeși care angajau muzicanți în Vinerea Mare sau pe la Crăciun. Aceștia erau răsplătiți cu bucate și cu bani. Muzicanții erau primași (care cântă la vioară), contrabași și gordonași. Unii cântau din fluier iar alții din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
era organizat de doi chizeși care angajau muzicanți în Vinerea Mare sau pe la Crăciun. Aceștia erau răsplătiți cu bucate și cu bani. Muzicanții erau primași (care cântă la vioară), contrabași și gordonași. Unii cântau din fluier iar alții din taragot. Dintre muzicanți anunțăm pe: Moldovan Alexa, Boca Pilaș, Cinca Gheorghe, Cinca Alexandru. După anul 1918 s-a cântat și din acordeon. Cei mai buni jucători au fost considerați următorii: Cămărășan Vasile, Cătană Andrei, Cătană O. Ioan, Cătană Dănilă, Cătană Gavrilă, Cătană Pantelimon
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
la ,pă videre” și sunt socotiți părinți ai celor doi tineri. Părinții pregătesc din timp cele necesare pentru nuntă. Ca băutură - țuică de prune și vin, iar mâncarea constă în mai multe feluri de bucate; foarte din timp sunt angajați muzicanți. Inainte, la nuntă cânta „hididușul” satului. Hainele pentru ceremonie sunt confecționate de către femeile pricepute din sat. Cu câteva zile înaintea nunții încep pregătirile necesare primirii și ospătării nuntașilor. In duminica precedentă se adunau la casa miresei ,temătorii” pentru a fi
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
frumos împodobită. Când e gata îmbrăcată, mireasa iese în prag se uită spre soare și zice : „Să-mi fie viața curată ca soarele”. De la casa mirelui nuntașii pornesc după mireasă. In față merge grăitorul, urmat de mire și nași, apoi muzicanții și tot alaiul de săteni. Se cântă și se „chiuie” (se strigă). Ajunși la casa miresei are loc un dialog între cei doi grăitori. Grăitorul miresei așteaptă cu poarta închisă și nu-i lasă să intre, îi întreabă ce caută
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
colindă de mulțumire. In seara de ajun umblă corindătorii. Ei se adună întâi la „gazda de corinzi” și se organizează, împărțindu-se în 3-4 grupe de câte 5-6 bărbați, care vor interpreta antifonic corinzile. Ei vor fi însoțiți de un muzicant. La intrarea în curte se cântă corinda ușii, apoi este întrebată gazda casei dacă primește corindătorii. După ce sunt primiți în casă „gazda de corinde” îi întreabă pe gazda casei ce corindă dorește. Dacă în casă este fată se va cânta
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
satele prezente, ceva asemănător cu Târgul de la Găina din Munții Apuseni. La început fiecare sat stătea cuminte în spațiul destinat, însă după circa 2-3 ore de așteptare, băieții și fetele se adunau la unul din "jocuri", în special acolo unde muzicanții erau mai buni, și formau o singură horă. Cum era și firesc, strigătele și chiotele tinerilor, tendința de a juca cât mai aproape de muzicanți și nelipsita gelozie a celor de pe margine, se manifesta prin răfuieli între cetele de băieți, spre
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
ore de așteptare, băieții și fetele se adunau la unul din "jocuri", în special acolo unde muzicanții erau mai buni, și formau o singură horă. Cum era și firesc, strigătele și chiotele tinerilor, tendința de a juca cât mai aproape de muzicanți și nelipsita gelozie a celor de pe margine, se manifesta prin răfuieli între cetele de băieți, spre deliciul fetelor. În general grupurile erau despărțite chiar de rudele comune existente în acele sate, urmare a căsătoriilor deja încheiate. Despre plângeri la miliție
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
turtă {cu o mica oglinda } de la Berchieș " mult apreciată de copii întrucât era dulce și avea diverse forme și culori. Oricum acea zi era atât de frumoasă întrucât toate văile și dealurile din satele învecinate erau împânzite de formațiile de muzicanți, care se deplasau în căruțe și pe jos spre Berchieș, însoțite de un mare alai de tineri și copii, toți îmbrăcați în haine românești de sărbătoare, în culori și modele specifice fiecărui sat. Această tradiție s-a păstrat încă mulți
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
dependent de jocurile de noroc și, după multe partide pierdute, a realizat că era înglodat în datorii. Atunci părăsește Petersburgul. Întors la Iasnaia Poliana, Tolstoi și-a descoperit o nouă pasiune: muzica țigănească. A chemat la conac un grup de muzicanți și le-a cerut să-i cânte melodii populare rusești. Serghei, fratele lui mai mare, venea și el adesea să îi asculte, și în cele din urmă s-a împrietenit și s-a căsătorit cu una dintre cântărețe. Însă dragostea
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
Vioara cu goarnă sau Vioara Stroh este un instrument specific bihorean, deși inventat de englezul Augustus Stroh. Se poate spune că vioara cu goarnă reprezintă județul Bihor. Cei mai mari muzicanți de pe valea Crișului Repede sunt lăutarii Căbuță Gheorghe "Stângaciu" și Mitică Negrean, care fac parte din orchestra profesionistă „Crișana”. Folclorul bihorean este reprezentat, în turneele din străinătate și din țară, de Ansamblul Artistic Profesionist "Crișana" al Filarmonicii de Stat Oradea
Vioară cu goarnă () [Corola-website/Science/298796_a_300125]
-
Independenților, una din ultimele sale creații, considerat ca fiind testamentul său artistic. Jungla deasă este aici mai puțin impenetrabilă decât în alte tablouri, prin vegetația dispusă etajat umblă două animale de pradă, maimuțele sar de pe un copac pe altul, în timp ce muzicantul de culoare cântă la flaut. Pe crengi stau păsări viu colorate, zeița Venus își privește visul căruia florile îi adaugă prezența lor senzuală. În drum spre o altă lume, Rousseau ne lasă moștenire o viziune paradisiacă și pretimpuriu suprarealistă. André
Henri Rousseau le Douanier () [Corola-website/Science/298817_a_300146]
-
au avut copii. Hieronymus Bosch devine membru al breslei "Notre Dame" în 1486 sau 1487, în care tatăl său îndeplinise rolul de consilier artistic. În secolul al XV-lea, confreria "Notre Dame" (""Lieve-Vrouwe Broederschap"") este bogată și influentă. Comunitatea angajează muzicanți pentru ceremoniile religioase și apelează la sprijinul artiștilor pentru decorarea capelei din oraș. La cererea breslei, Bosch pictează prin anul 1490 voleurile exterioare ale unui "retabulum" (fundal al altarului). Mai târziu va executa și alte lucrări de dimensiuni mai mici
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
(n. 6 ianuarie 1883, Dalci, Comitatul Caraș-Severin — d. 1954, Timișoara) a fost primul taragotist român, descendent al unei familii de muzicanți. Alături de alți mari interpreți ai Banatului ca Ion Luca-Bănățeanu, Moise Belmustață, Efta Botoca, Ion Murgu (al doilea taragotist al Banatului după ) sau Traian Lăscuț Făgărășanu, Luță Ioviță a fost unul dintre cei mai renumiți lăutari ai Banatului și totodată ai
Luță Ioviță () [Corola-website/Science/307307_a_308636]