1,281 matches
-
iubitului ei soț și-i percepe șoaptele. După câteva clipe Prințesa, cu pruncul în brațe, se cățără pe zid sub privirile uimite ale oștenilor. Mama și fătul saltă peste metereze și dispare dincolo de ele. CĂPITANUL SASU: Căpitane Arnăutu, cine-i năluca asta? CĂPITANUL ARNĂUTU: (cu glas tunător) Căpitane Sasu, asta-i Fiica lui Dracula! (sare în șaua de pe cal) Preia comanda și nici un vampir să nu-ți scape! Dimineață ne vom întâlni la poalele muntelui! Arnăutu dă pinteni calului și dispare
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
îmi vor reveni puterile. Întoarce capul și îl vede pe căpitanul Arnăutu călare năpustindu-se spre ea. Prințesa se aruncă în hău. Dar căpitanul nu-i cade în capcană și strunește la timp armăsarul chiar în marginea prăpastiei. Privește cum năluca plutește pe lângă abruptul muntelui la vale. Arnăutu nu se lasă păgubaș și coboară în serpentine printre stanele de piatră cu calul spume la gură. Prințesa continuă să plutească cu voalu-i desfăcut ca niște aripi și cu părul despletit. În cele
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
pădurice de foioase. PRINȚESA: Simt că forțele îmi revin. Am să-l ademenesc cu farmecele trupului meu! La lumina lunii își desfășoară voalul transparent ca un evantai.Călărețul își strunește calul. CĂPITANUL ARNĂUTU: (surprins, cugetă cu glas tare) Căpitane, după ce nălucă a nopții alergi? Nu vezi că în fața ochilor tăi dănțuiește o zână din povești? (se freacă nedumerit la ochi) Omule, nu te lăsa vrăjit de șiretlicul vampiricei! PRINȚESA: (cu glas duios, în șoaptă) Vino, iubitule! CĂPITANUL ARNĂUTU: Tu ești frumoasa
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
un scârțâit prelung se deschide. CĂPITANUL SASU: Se vede că n-a fost folosită de mult! CĂPITANUL ARNĂUTU: Vampirii n-au nevoie de intrare! Le este mai ușor să sară peste ziduri! CĂPITANUL SASU: Sau să treacă prin ele ca nălucile! EXT. / CURTEA CASTELULUI / ZI Vânătorii de vampiri pătrund călare în curtea castelului năpădită de ierburi și bălării. Aceștia își rotesc privirile de jur împrejur apoi descalecă și lasă caii liberi. CĂPITANU ARNĂUTU : O parte dintre noi să ne răspândim prin
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
sug sângele ție și întregului tău neam! BOIERUL: (dezmeticindu-se din somnolență) Dar cine ești, tu, de mă înfrunți la mine acasă? CONTELE DRACULA: Omul nopții! Când băiatul va crește mare să-l iei la conacul tău! În clipa următoare năluca dispare ca o umbră în lungul coridorului. Boierul își face semnul crucii și intră, închizând ușa în urma sa. EXT. / BORDEI / ZI A doua zi boierul apare în fața bordeiului călare pe un cal alb. Țăranii ies afară speriați. BOIERUL : Cum îi
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
va juca cum îi vom cânta noi! BOIER CIOCOIU: Că de nu, unde-i vor sta picioarele îi va sta și capul! CĂPITANUL ARNĂUTU:(ferm) Boieri dumneavoastră, cu vampirii nu-i de joacă. CĂPITANUL SASU: Ăștia apar și dispar ca nălucile în noapte. Deodată peretele parcă se despică și pătrunde Ursuz. URSUZ:(râde) Ha, ha, ha!... Iată-vă la datorie! Cei patru rămân uimiți de apariția surprinzătoare a vampirului. URSUZ:(bănuitor) Puneți ceva la cele împotriva mea? Dacă mă trădați e
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
Sfinte Din al tău pântec crește se înalță Și ne crează! Îngenunchiat sub Trandafir Jinduiesc să gust seva ce dăruie libertate Dao și putere în toate Căci Mendacius orbitu-ma Din prinț deveni slugă Crestat pe suflet de a lui Amor nălucă A mea Beatrice se transformă în Hidră S-a dus amorul... Ce să fac? În somn istoric, Plin de visuri;mă refac! Precum Arghezi mă simt înrădăcinat În solul ce-mi pune stavilă la gânduri M-apuc să scriu versuri
S-A DUS AMORUL... de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347467_a_348796]
-
câinelui Câinele își roade labele neastâmpăratelor vremi. Contorsionate sugestii ale subconștientului mureau unele în locul altora, trecând râul câinele își ducea în colți laba care îi mai rămăsese sensibilă aducere aminte în cotul care nu mă doare, când treci ca o nălucă albă, frumoasă imagine încețoșată ca înserarea, împarți în două lumea când aluneci pe râul de argint ce curge dinspre lună. Câinele își roade labele neastâmpăratelor vremi. Singur Trenul încremenise într-o stație părăsită între două puncte finale, apa sudase roțile
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348804_a_350133]
-
Toate Articolele Autorului și dacă iarna ne desparte, cu toți nămeții la un loc, arunc, în nopțile-nghețate, trecutele iubiri pe foc. și, încălzindu-mă cu vinul, tresare lemnul din butuci și nu știu cine-mi face plinul, că mă trezesc printre năluci, dansând cu frigul iernii-n brațe. amețit, în piruete, mă taie, când țâșnesc, la mațe negre umbre din perete. și vii la timp, ca o salvare, în beznă, dulce licărit și, dup-o gingașă mustrare, îngenunchez spre răsărit... Referință Bibliografică
ŞI DACĂ IARNA NE DESPARTE... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348816_a_350145]
-
târziu Spune cu puțină teamă: -Vin ! Merge el și vede treaba Cum se- mpute pe la dos, Și aleargă într-un suflet Înapoi cu coada-njos. Ce faci? Strigă iar stăpânul. Pleci așa, ce nu-ți mai place, De alergi că o năluca Cu o lesă prinsa-n spate. Nu găsești o cățelușă, Sau ciolanul nu e bun. Nu vezi ce frumos e cerul De ce fugi, ce ești nebun? -Așa e, chiar tot îmi place. Doar un simplu fapt banal, Am lătrat din
ACTA EST FABULA de PETRU JIPA în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348979_a_350308]
-
de-nmormântări și nunți, M-am săturat să fiu și econom. Amândoi ne vom zidi coliba Și vom trăi ca niște pui de cuc; Când o fi să mă pălească hiba, M-oi face, pentru tine, un haiduc. Ca o nălucă printre oameni, Ce pentru bani atât se forfotesc, Mă voi mândri că nu le sameni Și-atunci, iubito, mai mult te iubesc. Referință Bibliografică: Iubito, hai în sihăstrie! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 507, Anul II, 21
IUBITO, HAI ÎN SIHĂSTRIE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346959_a_348288]
-
de câteva sâptămâni, de când aflasem că sora mea, Maria, rămăsese gravidă. Cred că ajunsesem să nu mai știu de mine, nu mai acordam atenție la nimic și nimănui, nu mai observam nici că ieșeam mereu răvășită și îngândurată asemenea unei năluci. Nu făceam altceva decât să gravitez în jurul Mariei și al sarcinii sale nedorite. Ne aflam în anul 1987, iar cu asta cred că am spus mai mult decât cu oricare alte cuvinte. Perioada în care se afla țara noastră nu
DECREŢEII de GABRIELA CENUŞĂ în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346337_a_347666]
-
disipau în deșertul existențelor golite de orele stoarse în beții și petreceri deșănțate. Inimi îmbătrânite, pustii, schilodite în trupuri bolnave sortite pieirii, plătite tribut, sacrificate pe altarul minciunilor și iluziilor deșarte. A rămas în picioare, privind cum umbrele îl inconjurau, năluci spulberate în aburii grei ai sentimentelor vinovate. Și-a scos ochelarii, ochii complet albi ... nu vedeau nimic. Nu-i acordați credit ... NOROCUL este orb. Camelia Constantin Octombrie 2012 Referință Bibliografică: Iluzii / Camelia Constantin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 658
ILUZII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 658 din 19 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346438_a_347767]
-
gând și chiar în „umbra ce se lasă / Și-n unduirile ei line” (Șoapta viorii). Voalul constituie și el un motiv liric foarte des folosit, astfel încât, poezia capătă accente misterioase, învoalate, versul e ascuns, transparent, discret, precum Maya, ca o nălucă de ceață, poate pentru a spori vraja. Peisajul devoalat, pierde parcă din misterul care învăluie cerul și pământul, unite-ntr-o linie foarte subțire. Poate că poemul care o reprezintă cel mai fidel pe Vera Crăciun este „Gingășie”, drept pentru
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
i se întâmplă, simțea, cum corpul îi este inundat de o căldură plăcută, mii de mâini îi mângâia trupul, se simțea cuprinsă de dorințe ascunse, uitate în sertarele inimii. Camelia și-a scuturat capul ușor, vrând parcă, să alunge o nălucă, ce aspira, să pună stăpânire pe ea. Timpul a trecut repede, trebuie să închid. -Mai este, de ce vă grăbiți? -Avem o ședință la Consiliul Județean, era să uit de ea. Femeia îl privea în ochi pe Andrei și se mira
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376969_a_378298]
-
învia, oglinda fermecată unde ți se conturau chipul, mâinile suave, ochii aceea mari care trimiteau mii de săgeți către o inimă în derivă, imaginea ta era mereu tulbure iar flacăra părului tău incendia văzduhul și-mi hărțuia umbra precum o nălucă din dramele shakespireane; vorbesc cu vântul și tac în fața celor apropiați să nu mă fac de râs, eu care puteam sorbi un cer întreg dimineața acum aud țipetele inimii de spaimă care simte cum bate din ce în ce mai încet în fața misterelor vieții
POEZIA CA SPOVEDANIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377049_a_378378]
-
joace în ritmul trepidant, cunoscut. Ooo! Acum mutul face o demonstrație de dans acrobatic, dovedindu-se a fi cel mai bun dansator. Sărituri elegante peste sabie și aruncarea ei dintr-o mână-n alta...Flacăra sclipitoare a sabiei pare o nălucă magică în vâltoarea de culori alternante, de roșu-negru. Din când în când, flacăra falusului țâșnește din întunericul fustei, ca focul din iad. Așa părea. Lucirile ei, ca flăcările iadului, se revărsau în lumina blândă a cerului. Așa părea? Nu, nuu
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
cel mai adânc”, în timp ce omul se recunoaște: “Un strop de duh și-un / munte de / pământ...”. Și, uneori, absența prinde formă, concretețe, precum aripa îngerului... Elegiile blânde și uneori halucinante, numite “arhi-elegii” - au patosul de romanță al dorului. “Șovăi printre năluci” - spune poetul, de parcă nu mai merge de mult printre oameni concreți, vii, prezenți. Nimic nu mai e cum a fost și nimic nu atenuează durerea și singurătatea pierderii. Poate scrierea acestor poeme patetice să mai îmblânzească puțin sfâșierea. O sfâșiere
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
frunzele din bolta, căutând roua ascunsă vederii. Un vânticel cald atinge totul în calea lui....cu mângâieri dulci pentru iarbă și flori.... Pământul se pregătește pentru binecuvântarea unei nouă zile. Undeva pe strada freamăt de voci tinere.... Trec că o năluca.... În urmă, cativa câini sparg liniștea cu lătraturi răzlețe.... Andrei încă doarme.... Că prin vis aude glasul tărăgănat al bunicului învăluit de un glas de față ciudat de energic și hotărât: -A lui Andrei...e nepotul meu... -E foarte frumoasă
LICURICII de MIRELA PENU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377942_a_379271]
-
bucătărie, Și miroase pur, ca-n basme, A sfânt, a copilărie... După prânz, spre sat coboară Zarvă dinspre derdeluș, Țâncii fug pe ulicioară, Mame-i strigă de la uși; Fac pe dealuri gălăgie, De sperie curcile, Târlie după târlie Zboară ca nălucile; Unii fac moși de zăpadă, Cu ochi magici din tăciuni, Și stârnesc atâta sfadă, Parc-ar fi cete de huni... Spre seară se-ntorc la case, Flămânzi și reci ca un sloi... (Doamne, cât sunt de frumoase Iernile de pe la noi
IARNĂ ÎN SAT de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378040_a_379369]
-
ghem de ață pe care acesta l-a legat la intrarea în labirint, să poată găsi calea de întoarcere.” (Legendele Olimpului de Al. Mitru). Sursă:Wikipedia ** „A se bate cu morile de vânt”. Expresie care înseamnă, a te lupta cu năluci cu himere. Cunoscutul personaj a lui Cervantes, Don Quijote de la Mancha a pornit să se lupte cu niște mori de vânt pe care, în închipuirea lui înfierbântată, le luase drept adversari.” (Miquel de Cervantes-Don Quijote de La Mancha*** Zaibăr-soi de viță de
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]
-
o senzație de vigoare, vioiciune și eleganță înnăscută în mișcări. Ieși din dormitorul său, în coridor cu acea furie dezlănțuită în priviri, în toiul nopții - să fi fost în jur de 5, nu mai mult. Se scurse iute ca o nălucă prin coridorul întunecos, trecu în viteză prin camera părinților, dădu de perete ușa de la camera fratelui său mai mare cu vreo șapte ani decât ea, unde el dormea liniștit. Aprinse lumina, bombănind furioasă, în mână cu un teneș amenințător, aruncă
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
afară. Mă topesc gemând și-aș vrea să fiu acasă - În astral urcând cu a mea pe veci mireasă. Sub cerul înstelat singur mă preling - Sunt un biet uitat, rânit de zei în ring. Iubit de muze albe și de năluci ecvestre - Gonit din raiuri dalbe, cerșetor fără de zestre. Prin lumina caldă a Lunii mă transform în cel ce-am fost - Un iubit pierdut prin porturi, un lup negru făr' de rost. Am iubit odată singur o femeie făr' de cost
VULCANUL DINTR-UN SUFLET ÎN PĂCAT (SAU LAVA IUBIRILOR CE INUNDĂ INIMILE CARE ÎNCĂ MAI BAT DUPĂ UN SUFLET PERECHE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375960_a_377289]
-
se sparse, și începu să ia apă. Rameses rămase descumpănit, neștiind ce să facă. Barca se scufunda repede. Văzând că apele fluviului înghit ambarcațiunea, sări în apă, înotând vânjos să ajungă la mal. În acele momente văzu pe ape o nălucă neagră care se ascunse în apa fluviului, ca apoi acea creatură să se izbească sub ambarcațiune și s-o înece de tot. Era un crocodil din apele fluviului, furios pe cel care a îndrăznit să-i încalce împărăția. Cât timp
FĂCLII PE NIL (3) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375997_a_377326]
-
Fii veșnică a mea luminăIubita zorilor tîrzii,Să-mi cucerești amea făpturăCu amorul scurt, din veacuri mii.... VI. ÎNTR-UN PAS, de Alexandru Topolenco, publicat în Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015. Pășind cărarea vieții,scurtă Ne pare o nălucă în pustii, Și cînd observi cum trupu-ți urcă Cărări pe care tu n-ai să mai tot vii... Rămîi asemeni unui cuc ce cîntă De zori și pînă-n zori de zi, Că ești făptură din țărînă Și nu mai poți
ALEXANDRU TOPOLENCO [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]