1,317 matches
-
să pună decît întrebările banale pe care mai toți adulții le pun copiilor; răspunsul unei fetițe la o astfel de întrebare - Stau în Balta Albă lîngă lift - pur și simplu îl năucește și așa îi apare ideea experimentului. învață să născocească întrebări simple, dar care să-i oblige pe copii să dea răspunsuri "sărite", fabricate pe moment de ei și nu preluate de la cei mari. Cu siguranță acestea fac experimentul savuros, dar peste întrebări nu trebuie totuși trecut prea în grabă
"Unii vorbesc normal, iar alții vorbesc în ghilimele" by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15341_a_16666]
-
urs, ochit de prinț, neînțelegînd sublimul cinegetic al situației, începu să joace ursărește." (G. Călinescu, Istoria literaturii române...) Putem bănui stupoarea lui Carol I, sosit în țară chiar în acel an, în fața exoticului spectacol. Dar procedeul în sine nu fusese născocit de Pantazi Ghica și nu va pieri o dată cu el. întors fără ispravă de la o vînătoare de urși, un anume Iorgu Păun vede din mersul mașinii un țigan cu un urs în lanț. îl cumpără, îl împușcă și îl așază în spatele
Epistolă către Odobescu (XI) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7689_a_9014]
-
în timp ce se înfrunta sever: îmi pare rău, dragă Doinaș, dar mi s-a spus că n-am voie să spun... Ceea ce era în atmosfera vremii. Nici una din cele două fraze nu pare, cert, o invenție. Asemenea replici nu pot fi născocite... decât prin mijlocirea geniului... Și, totuși, ele par replicele unei Comedii... ale unei Utopii de infinite truculențe, ce nu avu încă timpul, deocamdată, să fie imaginată. E ciudat că eu, deși prieten bun cu cerchiștii sibieni, nu am pătruns niciodată
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
undeva? Ești încă în viață? Oare ai existat într-adevăr? Scriu cumva unei fantome? Puțin cîte puțin încep să-mi fac o imagine despre tine. O imagine cât de cât credibilă, vreau să spun. Să nu crezi că n-am născocit fel de fel de povești cu tine în toți anii ăștia. Doar de câtăva vreme am început să mi te închipui așa cum ar trebui să fii cu adevărat. Cel puțin așa cred. Toate câte eram obișnuită să cred despre tine
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
evlavie și i-ar fi mulțumit Domnului pentru bunătatea de a-i fi adeverit îndrăznelile privind minciunea pe care o conține relația cauză- efect. Pentru Hume, cauzalitatea e o gogoriță pe care numai o minte ahtiată de inferențe o poate născoci. Căci ce găsim în lume nu sunt cauzalități, ci concomitențe, și numai un intelect mediocru poate reduce concomitența la succesiune, adică încrucișarea unor forțe la înșiruirea lor în linie dreaptă. La fel, viața e vîrtej de evenimente, și nu șir
Patru constrîngeri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2854_a_4179]
-
superbă? Ați zice că se fac pregătiri pentru un film. Undeva prin 1988, trei colegi de-ai mei au transportat în acest fel harpa lui Ion Ivan Roncea, de la Ateneu, în Amfiteatrul Odobescu al Facultății de Filologie pentru că Antoaneta Tănăsescu născocise o poveste despre cuvînt și sunet, despre literatură și muzică, o poveste fabuloasă care ne-a prins pe toți, care ne-a făcut mai puternici și altfel. Ca ea. Ca Sfîntul Augustin pe care l-a adorat, ca Fra Angelico
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
pe cele nou venite și cum asistentele își recapătă vechiul sens de surori. În suferință, copiii devin înțelepți și ajung la o cunoaștere profundă a vieții. Ne întrebăm cum i-ar răspunde un politician unui copil care, în spital, a născocit o definiție interesantă. El spune că <<organul este bucata din om care, din sărăcia și disperarea că nu are cu cine să trăiască, ajunge la vânzare>>. Astfel de copii am întâlnit în perioada de documentare pentru acest proiect, care ne-
Sfâșietor. Fotografii emoționante cu bolnavi români by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/57176_a_58501]
-
ca un dulău care, privindu-se în oglinda de la cuier, se descoperă din întâmplare bărbat." Dialogul cu vânăta este de-a dreptul savuros, prin amestecul de seriozitate mimată și de umor absurd, demonstrând, o dată în plus, abilitatea scriitorului de a născoci "greguerías" (termenul este, de altfel, invenția sa, desemnând în linii mari un procedeu rezultat prin combinarea umorismului cu metafora insolită). În dialogul amintit ni se vorbește despre "sensul vânătărian al lumii", iar replicile au ceva din ritmul aiuritor al nonsensurilor
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
traducerea domnului Radu Niciporuc, numai de bine, cu atât mai mult cu cât s-a confruntat cu un text deloc facil, fiind obligat nu de puține ori - așa cum mărturisește în Postfața traducătorului - să caute echivalentul unor cuvinte inventate de autor, născocind la rândul său, pentru a compensa "vacuitatea dicționarelor", termeni ca "borfotreapă", "târfofesă", "borfocirlă", "zbârnogroază" ș.a.m.d.
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
cea a unui gînditor rătăcit a cărui viziune ar fi uzată moral. Căci, judecat cu ochii placizi ai cetățeanului căruia i s-a amputat nervul limbii și simțul naturii, jargonul lui Heidegger aduce cu o păsărească sibilinică, insuportabil de prețioasă, născocită de un profet desuet, în întregime depășit, ale cărui gînduri nu se potrivesc deloc cu imperativele prezentului. A doua calitate a corepondenței este că în ea îl regăsești pe același Heidegger pe care îl afli în operă. Temele sunt aceleași
Epistolarul din Pădurea Neagră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9497_a_10822]
-
care-i împlinea comportamentul. Se exprimă din nou Ovidiu Drimba: „Dacă, așa cum spuneam, Blaga nu era o fire volubil-expansivă, în schimb îi plăcea să facă glume. Nu să repete glume auzite, glume făcute de alții, ci să le inventeze el. Născocea calambururi - de care se amuza mai întîi el, rîzînd singur, cu poftă, cu gura închisă, cu un rîs înăbușit. Erau calambururi care emanau inteligență, vervă, fantezie. Chiar și în aforismele sale - recitiți Elanul insulei - se întîlnesc des astfel de suculente
Blaga în evocări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5245_a_6570]
-
e Fefeleaga și bator, calul ei. Pe fața femeii și în priviri lumina fericirii scânteiază. Dii, mă, batore, dii, sărace“. Genericul volumului provine din admirația față de Trenul de noapte al lui Ioan Groșan, un text, altminteri, antologabil, căruia i se născocește în cele de față o urmare demnă de Stephen King. Aspectul de thriller colorat cu elemente horror se regăsește și în replica la Ursita lui Pavel Dan, când mortul revine mai vital ca niciodată, ori în „explicația“ la eliadesca Douăsprezece
Longevitatea în altă formă by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3198_a_4523]
-
îl stuchește, îl sucește și-l răsucește, pînă amețește. De ciudă că observă ce se crede că nimeni nu poate vedea: prostia, nimicnicia, hoția, minciuna, trădarea, suferința, umilința, reaua-credință, amoralitatea. Precum și veșnicul mișto de noi, mișto de gang, ieftin, vulgar, născocit din neputințe. În cîteva fraze, se tranșează lumi, ape, se alege bobul de neghină, se strînge dezamăgirea în suflet și el se smochinește, se usucă și, cine știe, poate cade. Cine îl ridică? Drumul spre înalta societate" Dacă ăla care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12392_a_13717]
-
preventive, participând numai persoane oficiale, care au avut aprobare în acest sens”; că a prezentat ziariștilor olandezi „date denaturate despre realitățile românești” (de parcă n-ar fi avut și ei ochi să vadă singuri...). Iar uneori se poate observa că informatorul născocește de-a-dreptul, pe principiul trebuie să scrie ceva, orice ... de exemplu, următorul raport al „sursei Bănățeanu” pare (ar fi de mirare să nu fie!) curată literatură: „Ambasadorul olandez Stork Coenraad îi reamintește din când în când subofițerului din postul de pază
Un ambasador neobișnuit by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3490_a_4815]
-
farmecul pălăvrăgelii. Ca și Vîlcea. Istorii cîte și mai cîte nu s-au perindat pe acolo, care au făcut de mii de ori înconjurul lumii teatrale. Cred că și din atmosfera aceasta sare ispita cea grea pe regizorul Dabija ca să născocească alte călătorii spre firescul dialogului. Plecînd de la cuvînt și de la un cult fantastic pentru limba română, pentru poezia bizară a dialectului și trecînd cu mult de sensurile imediate. Felul în care construiește spectacolul "OO!" după "Punguța cu doi bani" de
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
Chevalier The Lady and the Unicorn, m-am întrebat cum se va traduce acest titlu în franțuzește, de vreme ce, în roman, unicornul e, indubitabil, un bărbat. Evident, traducerea franceză nu putea fi alta decît numele tapiseriei celebrissime a cărei poveste o născocește cartea. Adică La dame ŕ la licorne. Și așa s-a și întîmplat. Simbolistica medievală (și din orice altă epocă) e independentă de gramatică. Sau, poate, licornul e hermafrodit. Nu pare cu totul imposibil, deși n-am studiat în profunzime
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
cum nu putem experimenta durerea de dinți a altcuiva); fiecare trăiește singur. Nici măcar îndrăgostiții nu se pot contopi. Nici în iubire, limitele, singurătățile, nu dispar. Fiecare își va croi deci singur morala și înțelegerea lumii (știința, logica și filosofia fiind născocite pentru a da vieții sens). Dar nici măcar marile sisteme filosofice nu sunt universale - cracterizând doar orizontul individual al creatorilor lor. Cine ar putea percepe concomitent toate aceste perspective individuale, ar stăpîni, în infinita lor multiplicitate, adevărul absolut - ceea ce numai Dumnezeu
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
bine cunoscute prostituate. Pentru a picta moartea Maicii Domnului, Caravaggio și-a ales ca model cadavrul unei prostituate gravide, înecată în Tibru. Romanul picaresc al lui Fernandez conține peripeții, scene de stradă sau de alcov și dialoguri imaginare. El nu născocește însă nici personaje, nici evenimente majore. Cele trei prostituate care-i pozau de obicei lui Caravaggio figurează cu nume și cu prenume în documentele vremii, la fel și bătrâna slujnică folosită de el pentru a întruchipa hidoșenia, precum și cei trei
Caravaggio povestit de Fernandez by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6100_a_7425]
-
o întîlnim atît de des pe scenă pe cît ni se pare, un soi de modestie de a servi concepția și nu de a arăta cu orice preț ce genial e fiecare în parte. Variația de negru și de griuri născocite pentru costumele din Gianni este inepuizabilă, deși acest lucru pare imposibil. Bogdan Zsolt, într-un Astrov cum nu vezi de multe ori în viață, nu contează. Pur și simplu. Nu doresc să fac aici o analiză a nominalizărilor, cu multe
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
avem tehnica prezentului în așteptare (care stă la baza romanului pre-modernist); pe altă parte, avem tehnica străfulgerărilor din trecut, care prind prezentul din urmă. Lecția modernistă îl învață pe autor să se refugieze în Fluxul conștiinței, (dezordinea ființei). Autorul Desperado născocește o ordine ulterioară: el încearcă să explice trecutul împotriva logicii cronologiei, după tiparul, posterior lui, al prezentului. Romane ca Un artist al lumii plutitoare (Kazuo Ishiguro) modifică trecutul, în vreme ce prezentul e imobil. Lectura, concentrată - cum e și firesc - asupra prezentului
Eroul Desperado: Amintirea viitorului by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/8521_a_9846]
-
Editura Seuil, ca și toate celelalte volume ale autorului, cartea intitulată derutant Epilogue a lui Gérard Genette se vrea a fi continuarea și sfîrșitul seriei autobiografice „zgîlțîită și dezordonată”, cum o socotește autorul, numită Barbadrac. Triada cu acest nume jucăuș, născocit pentru a desemna o poșetă-sacoșă foarte încăpătoare, organizată sub forma unui dicționar personal, à la Montaigne, curprinde volumele Barbadrac, Codicille și Apostille. Suită cu accente autobiografice, scrisă de cel care ne-a impresionat și convins, timp de decenii, cu rigoarea
Gérard Genette și jocul de-a epilogul by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2492_a_3817]
-
de multe ori, e necreditabilă și parșivă, e sensibilă la tentațiile senzorialului, sacrificînd ,adevărul" de dragul... artei. ,Alergînd după imaginile acelea - spune la un moment dat Zeno -, le-am ajuns din urmă. Știu acuma c-au fost o simplă născocire. A născoci înseamnă însă a crea, nicidecum a minți (subl.mea)". Deznodămîntul terapiei (evident, un pretext transparent pentru producerea de ficțiune, care pune semnul egalității între boală, conștiință și viață) schimbă registrul și încadrează romanul în sfera parodiilor postmoderne: pacientul ține, la
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
Ce legătură are asta cu mine? Poți să-mi explici răspicat? Gata. Povestea s-a sfârșit. El a înțeles. A rămas consternat. A izbucnit în hohote de râs. A dorit s-o vadă pe copila care a avut ideea să născocească despre el așa o poveste trăsnită. Nu-și amintea de ea. Or veni acasă multe puștoaice, prietene de-ale Dașei, da' cine le ține socoteala? Pe urmă, luându-și o piatră de pe inimă, Jenia izbucni și ea în râs. - Înțelegi
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
simetrii care nu sînt de găsit în realitate. Mintea îi joacă o festă tocmai din nevoia de a-și satisface dorința completitudinii logice. Și astfel, pentru a umple goluri pe care teoria de care dispune nu le poate explica, cercetătorul născocește simetrii și relații de proporționalitate între fenomene ce nu rabdă nici un fel de simetrie. (Feynman spune că a studia fizica se reduce la ceva foarte simplu: a stabili dacă relația de proporționalitate dintre fenomene e una directă sau inversă: de
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
nouă, își scoate arcurile în relief să te înghiontească. Mintea intră în conflict cu eul tău. Deși pare să priceapă imediat sensul cuvintelor și alcătuirea lor în frază, are de furcă, mult timp după închiderea cărții, cu nuanțele și paradoxurile născocite de Ionesco, cu întoarcerea lor, ca o mănușă, pe partea cealaltă. Pari mereu învins tu, cititorul și, totuși, învingător față de cei din jurul tău. I-am invidiat mereu pe regizorii care i-au pus în scenă piesele. Mai mult decît un
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]