709 matches
-
alte semnificații... În 1926, Magritte scria: "Pictura terminată este o surpriză și autorul ei este primul surprins. Se dorește mereu să se obțină un efect mai uimitor și mai neașteptat", iar în 1958 menționa: "O pictură trebuie să fie copleșitoare, năucitoare", iar spectatorul să ghicească "ascunsul". Cheile misterului stau, așadar, într-o anumită măsură, în imaginație și reproducerile acesteia. Acesta este domeniul care l-a stimulat pe Magritte și l-a constrâns să găsească soluții atât pentru problemele ascunse, cât și
Paris. Expoziție "Magritte. Trădarea imaginilor", la Centrul Pompidou by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105944_a_107236]
-
care este explicită episodic, în scene mici, aproape parantetice, crează, în plus, o emoție specială, calmă, interioară, intimă. Și sentimentul concret că modelul adevărului absolut și al rostirii lui nu a încetat să existe și să se propage, în ciuda absurdului năucitor din realitate. Privațiunea de libertate, fizică și/sau psihică este una dintre realitățile rușinoase care umbrește o parte semnificativă din istoria noastră. Iar această piesă este o modalitate discretă, emoționantă prin absența judecăților și verdictelor, de a borda acest subiect
Cine sînt eu? by Marina Constantinescu () [Corola-website/Journalistic/10969_a_12294]
-
Universitatea Kingston, din Londra. Însuși economistul șef al Băncii Mondiale, prim-vicepreședinte al instituției, Paul Romer, trăgea un semnal de alarmă vizavi de aceste estimări, punctând faptul că „macro-modelele folosite în prezent pleacă de la prezumții incredibile, care ajung la concluzii năucitoare”. Poate cel mai grav este faptul că din aceste modele lipsesc crizele, care nu se încadrează în previziuni. Consecințele au fost întotdeauna devastatoare, iar prețul l-au plătit de fiecare dată oamenii de rând, cei pe care se testează în
„Eşecul imaginaţiei colective” – un deceniu de previziuni economice eronate () [Corola-website/Journalistic/296361_a_297690]
-
viață, el răzvrătitul ruinat în iluzii. „Soare, prieten oriental, tichie de aur a minții mele, mi-e drag să te port de-a lungul, de-a latul, dar, vai, nu mai pot!” oftează chiar el, Kazandzakis, în strania lui „Odissee”, năucitorul călător peste mări, peste țări, în preajma mormântului său din Creta zbâtându-se vechile duhuri, uimite citind epitaful: „Nimic nu visez, de nimic nu mi-e teamă, sunt un om liber”... Mai liber chiar decât fratele său în deziluzii, Panait Istrati, ofticosul
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
la Zürich, la Berlin sau aici, dar spun cu mâna pe inimă, că această producție de la ONB nu poate fi pusă pe același piedestal cu nimic. Pentru că toți cei aflați în distribuția acestei producții, fără excepție au fost impecabili - de la năucitoarea partitură a Corinei Dumitrescu la fiecare rol în parte: Bogdan Plopeanu în Karenin; Călin Rădulescu în Vronski; Vlad Toader în Acarul din coșmar; Monica Petrică în Tverskaia nemaivorbind de exoticii japonezi Shohei Horiuchi, Shuhey Yoshida, Megumi Koshi, Maki Shirase - lucrul
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]
-
au întrecut pe sine și unii cu alții, spre satisfacția publicului, șase trupe bluesomane venite din Ungaria, Serbia și desigur România, mai precis din Timișoara, Cluj și București. A fost realmente epicentrul blues-ului, în prima seară topit de o năucitoare caniculă iar în următoarea, amenințat de o uraganică furtună care totuși a avut bunăcuviința să aștepte finalul Festivalului, înainte de a se dezlănțui furibund. Organizarea, ca și alte dăți, fără cusur! De asemenea, sonorizarea coordonată de regizorul muzical Reset, a corespuns
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU () [Corola-website/Journalistic/83857_a_85182]
-
Poate totuși puțin prea pământeană pentru o nălucă. Frumos spectacolul din 15 mai: curat, închegat, rafinat și proaspăt ca o gură de ozon. Exact ca în vremurile bune. Rodat, a ieșit mai bine decât la premieră, desigur cu excepția tălmăcirii năucitoare dată atunci Syphidei de Alina Cojocaru. De! Nu toată lumea poate fi aeriană. Orchestra a fost și ea mai buna, câștigând în omogenitate și acuratețe, iar dirijorul Ciprian Teodorașcu, mai familiar acum cu partitura, i-a imprimat de data asta un
Ca în vremurile bune by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83879_a_85204]
-
Filarmonica din Liège sau cu Orchestra Svizzera Italiana sub bagheta lui Alain Lombard. În cadrul „concertelor de la miezul nopții” l-am ascultat evoluând alături de Orchestra de cameră a Filarmonicii bucureștene, propunând Anotimpurile de Vivaldi, abordate „mai altfel”, într-un tempo uneori năucitor, menit să sublinieze virtuozitatea sa deosebită, dar și să confere un plus de spectaculozitate desfășurării muzicale, urmărind, probabil pentru a reliefa structura de concerto grosso, dialogul cu viola sau cu violoncelul, instrumente pe care le-a scos în evidență pregnant
"Anotimpurile", mai altfel by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83556_a_84881]
-
o „arie” interpretată cu o eleganŃă rară, pentru ca apoi, în Concertul nr. 1 în la minor op. 33 de Saint-Saens, să „atace” primele măsuri cu o vigoare sonoră aproape nefirească, ce a lăsat locul unor derulări virtuoze într-un tempo năucitor, căruia orchestra i-a Ńinut pasul cu brio, colaborare ce s-a remarcat deopotrivă în paginile lirice, pe care artistul le încarcă, de fiecare dată, cu propria sa trăire profundă și ardentă Orchestra a evoluat excelent și în Simfonia nr.
Misha Maisky din nou la Ateneu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83568_a_84893]