1,423 matches
-
cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi, prosoape, perne, covoare și diferite obiecte casnice. Când se lua zestrea, o soră sau o rudă apropiată miresei nu lăsa să fie scoasă, până nu venea nunul mare s- o „cumpere”. Nașa așeza pe rând lucrurile în căruță, zicând: „Și au mirii zestre mare, Grâu, porumb vreo trei hambare Și daruri îmbelșugate Să trăiască vieți vreo șapte”. Tot în cântec se mai dădeau tinerilor o traistă cu tacâmuri, o găină friptă, pâine
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pentru a-l trimite să se spânzure. Iubita lui blondă cu părul ca un colac de Paști îl trimite și ea la plimbare, că doar a auzit cu urechile ei cum alta era pentru el floarea, busuiocul, trandafirul. Până și nașa lui cea nebună își croiește un sens, o poveste care pentru ea e o sită prin care curge înțelegerea lumii. Ce dacă a părăsit-o bărbatul anul trecut, ea se întâlnește cu cine poftește în astral, are logodnicul ei, și
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
să-ți permiți o ironie la adresa nebunelii ei, nu o va admite, ți-o va răsplăti pe loc, semn că nu-i deloc nebună, doar plecată puțin în lumea fantasmelor, unde și ține conferințe. Finul se rușinează cu o așa nașă, când îi servește de gazdă în orașul studenției lui, o plimbă numai pe la periferie, în speranța fierbinte că nu se va întâlni cu vreun cunoscut. Dar ți-ai găsit, ghinionul se ține scai de el, prietenul său, durduliul cel pistruiat
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de el, prietenul său, durduliul cel pistruiat, o află în patul finului, în timp ce se odihnea, și nu scapă ocazia de a slobozi câteva apropouri cu conotație sexuală urmate de hohote de râs pe hol, după ce va fi ascultat toată însăilătura nașei privind așteptarea extratereștrilor. Nașa nu e singura din categoria ei pe care tânărul tragic să o invidieze. Fie că e pastorul care are teoria lui despre Isus, fie nebunii de prin sanatorii, Napoleon, Cezar, Hitler, îi atrag oarecum atenția: „trebuie
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
durduliul cel pistruiat, o află în patul finului, în timp ce se odihnea, și nu scapă ocazia de a slobozi câteva apropouri cu conotație sexuală urmate de hohote de râs pe hol, după ce va fi ascultat toată însăilătura nașei privind așteptarea extratereștrilor. Nașa nu e singura din categoria ei pe care tânărul tragic să o invidieze. Fie că e pastorul care are teoria lui despre Isus, fie nebunii de prin sanatorii, Napoleon, Cezar, Hitler, îi atrag oarecum atenția: „trebuie să fii foarte atent
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
zonă a fost doctorul Mătăsaru, cu studii la Paris și cu soție tot de acolo. Soția doctorului Mătăsaru s-a atașat foarte mult de familia bunicului meu și a botezat copilul care s-a născut după venirea ei devenind astfel nașa mamei mele. Ea nu s-a putut adapta în Romania și s-a reîntors în Franța. La plecare a insistat foarte mult să o ia și pe mama mea, să o înfieze, întrucât ea nu putea să aibă copii. Bunicii
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
o ia și pe mama mea, să o înfieze, întrucât ea nu putea să aibă copii. Bunicii însă nu au vrut să renunțe cu nici un chip la copil, mai ales la fetița drăgălașa care a fost ultimul lor copil. Nașa mamei i-a dăruit la plecare mobila dintr-o cameră de la Tecuci compusă din șifonier, scrin și un pat cu tăblii de metal pictate care nu mai este acum. Din păcate timpul le-a deteriorat iremediabil pentru că noi n-am
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
să mai iau acest tablou. Abia mai târziu mi-am dat seama ce comoară aș fi putut avea. Totuși cea mai mare comoară cred că sunt oamenii și păstrez o frumoasă amintire pentru gestul lui. Și le pun, lui și nașei mele, ori de câte ori merg la Tecuci, câte o lumânare la mormântul lor de pe aleea principală din cimitirul din Tecuci. Au fost însă și evenimente care îmi spuneau că nu trebuie să uit de unde am plecat, că eu nu sunt ca
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
întâmplări, în acea vreme am avut parte de cea mai frumoasă prietenie ce se leagă între două femei cu preocupări și educație asemănătoare. Prietenie care s-a concretizat în faptul că, în ciuda vârstei mai mici, am fost împreună cu soțul meu, nașa prietenei mele de cununie. Și acum mă impresionează, după 30 de ani, glasul soțului ei la telefon când îmi spune „Săru’mâna, nașă!”. Cel mai bine descrie situația de atunci, poeta Ana Blandiana, în poezia „Termometru”: “Principalul e să nu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Prietenie care s-a concretizat în faptul că, în ciuda vârstei mai mici, am fost împreună cu soțul meu, nașa prietenei mele de cununie. Și acum mă impresionează, după 30 de ani, glasul soțului ei la telefon când îmi spune „Săru’mâna, nașă!”. Cel mai bine descrie situația de atunci, poeta Ana Blandiana, în poezia „Termometru”: “Principalul e să nu ne pierdem mințile”, Auzeam mereu Și-mi imaginam mințile Ca pe niște bobițe de mercur Neastâmpărate, greu de stăpânit Și gata mereu să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Cerna (1932), În privința lui Cerna (1933). În 1928, M. Pricopie tipărește o versiune prescurtata a Țiganiadei lui Ion Budai- Deleanu. Revista publică folclor dobrogean și studii despre poetul latin Ovidiu, exilat la Tomis: Carol Blum, Cauzele relegării poetului P. Ovidius Nașo la Tomis (1928), St. Bezdechi, Din elegiile lui P. Ovidiu Nașo (Epitaful lui Ovidiu, Dor de țară, Originea numelui Tomis, Iarna la Tomis, Atacurile barbarilor ș.a. (1924-1928). M. Pricopie traduce din Horațiu, Hugo și Eichendorff, Gr. Sălceanu din Baudelaire (Omul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
o versiune prescurtata a Țiganiadei lui Ion Budai- Deleanu. Revista publică folclor dobrogean și studii despre poetul latin Ovidiu, exilat la Tomis: Carol Blum, Cauzele relegării poetului P. Ovidius Nașo la Tomis (1928), St. Bezdechi, Din elegiile lui P. Ovidiu Nașo (Epitaful lui Ovidiu, Dor de țară, Originea numelui Tomis, Iarna la Tomis, Atacurile barbarilor ș.a. (1924-1928). M. Pricopie traduce din Horațiu, Hugo și Eichendorff, Gr. Sălceanu din Baudelaire (Omul și moartea, 1924), din Verlaine și din Hugo (1924). Recenziile la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285334_a_286663]
-
aceasta ar putea să câștige învoirea bătrânului (n.a. este vorba de acordul lui Hubăr pentru căsătoria lor). Acum înțelegem și alegerea pe care Persida o va face din nou împotriva Marei atunci când e vorba de botezul fiului ei. Nu întâmplător nașa acestuia va fi una din cele mai apropiate ființe sufletului ei, maica Aegidia, care primește cu greutate binecuvântare pentru aceasta. Era lucru nemaipomenit ca o călugăriță să fie nașă [...] și biserica era plină de lume adunată, ca să vadă botezul neobicinuit
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
împotriva Marei atunci când e vorba de botezul fiului ei. Nu întâmplător nașa acestuia va fi una din cele mai apropiate ființe sufletului ei, maica Aegidia, care primește cu greutate binecuvântare pentru aceasta. Era lucru nemaipomenit ca o călugăriță să fie nașă [...] și biserica era plină de lume adunată, ca să vadă botezul neobicinuit... Fară să vrea, prin educația pe care i-a oferit-o, Mara și-a scos fata nu doar din clasa socială pe care văduva o reprezintă, ci și din
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
devenind din sărac cu 8 copii, bogat cu 3000 de lei . Pe urmă, ministrul Îi roagă să aibă grijă de băiat, când voi veni să-l găsesc Învățat . Pădurarul se mută cu copiii În casele boierești, deoarece Constantin Își moștenește nașa. După 7 ani: Spiridon se Întoarce și află că pădurarul a devenit boier, iar finul său știa 7 limbi. Ministrul intenționează să-și țină promisiunea, aceea de a se ocupa de norocul lui . Astfel Îi destăinuie Împăratului prezicerile de la nașterea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului Împodobit de către naș, obiceiul atestat În țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă În prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, În special strigăturile de nuntă referitoare la naș, și fină, la nașă și fin, precum și strigăturile aluzive de la cumetrii și zicalele populare (Nașul vede Întâi miresei, Înaintea ginerelui trece nașul, O dată vede nașul finei) ridică problema controversată a inițierii finilor de către nași În vederea procreării. Faptul că, Încă din primul episod al evenimentului
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pețit. Baba Îl amenință că, dacă a doua zi dimineața nu-și găsește fata, Îi pune capul În țapa de la gard, pentru că gardul babei era făcut din țepe. Trecând cu bine probele la care este supus, datorită inelului primit de la nașă, baba Îi dă fata de soție. Credințele poporului român arată că e bine să poarte cineva un inel, pentru ca, dacă-l blestemă vreunul, blestemul să se prindă de inel, iar nu de om; ca să te aperi de orice boală, e
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sunt hrăniți cu elemente primordiale: pâine și vin. Un alt text redă un obicei cu valoare simbolică particulară: ruperea colacului sau a pâinii. Ritualul acesta avea loc În momentul În care mireasa ieșea din casă și pornea spre biserică. Atunci, nașa lua un colac cu care, În pragul ușii, făcea asupra miresei semnul crucii; gestul acesta cu semnificație de binecuvântare și de protecție, era urmat de ruperea pupezei care orna colacul. Bucățile erau apoi azvârlite mulțimii. Fiind o zonă unde pescuitul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu lumânările aprinse în mâini ies din biserică, alături și pășesc plini de încredere lângă masa din curtea biserici, iar fanfara intonează marșul triumfal și apoi diferite cântece de petrecere. Tinerii sunt binecuvântați de preot și de nașii lor, iar nașa rupe deasupra capetelor tinerilor miri, jâmnele (mici pâini împletite și de o calitate superioară) și aruncă bucăți din ele participanților la acest moment festiv. Nașii servesc pe participanți cu țuică și prăjituri. Mirii se urcă împreună, alături în primul faeton
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de cununie. Dacă aceștia refuză, atunci se caută un alt naș. în ziua hotărâtă, de obicei după 6 săptămâni de la naștere, copilul este adus la biserică de către bunică sau de o altă persoană rudă cu mama copilului. Acolo vine și nașa care-l va boteza pe copil, aducând cele necesare botezului(haine pentru îmbrăcat copilul și pentru înfășat). Palamarul pregătește apa care va fi pusă în cristelniță pentru botez. După citirea de către preot a unor rugăciuni, copilul este desfășat și dezbrăcat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
După citirea de către preot a unor rugăciuni, copilul este desfășat și dezbrăcat, luat de preot și scufundat de trei ori în apa din cristelniță. înainte de acest lucru copilul, este întrebat de către preot dacă se leapădă de satana. în numele lui vorbește nașa care de trei ori trebuie să răspundă că se leapădă de satana. Când moare un om sau o femeie sunt chemați doi vecini sau vecine să-l scalde, ocazie cu care trupul celui în cauză este spălat, bărbierit, îmbrăcat cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și strigând: (perne, țoale, covoare, oghealuri, cuverturi). “ Trăiască mama bătrână, C-a făcut zestrea din lână. U, iu, iu pe de dealul gol Că mireasa n-are țol, Și i-a face mirele Când o tunde câinele” Aruncatul pâinii miresei (Nașa ține pe capul miresei un platou cu patru pâinițe, cu care mireasa se închină și le aruncă nuntașilor în formă de cruce). Plecatul la cununia religioasă la Biserică. În fața alaiului de nuntași merg un flăcău și o domnișoară care duc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Soacra mică pune la gâtul nașilor câte un ștergar lung, țesut în casă, iar nașul vorbește nuntașilor și oferă mirilor daruri și bani (începe închinatul). Închinatul nuntașilor: Deshorbotarea: Pe un scaun se așază în fața oglinzii, ținute de mire, întâi mireasa. Nașa ia voalul miresei și îl pune unei domnișoare. Miresei îi pune pe cap un batic (o pălărie). Se așază pe scaun mirele, nașul îi ia floarea din piept, o pune unui flăcău, iar mirelui îi pune pe cap o pălărie
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
stabilesc cu textul de pornire sau cu alte hipotexte inspirate de cele din urmă. Hays arată că Safo din varianta quasimodiană Lui Hermes nu este altceva decât o figură plăsmuita de imaginația poetului sicilian pe baza Heroidelor lui Ovidius Publius Nașo (Epistola Safo către Faun), pe care le cunoscuse prin intermediul Ultimului cânt al lui Safo de Leopardi. Deosebit de puternice, mai precizează Hays, sunt legăturile ce se stabilesc între volumul citat, Poeți greci, si creația originală a recanatezului, dată fiind influență acestuia
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]