2,234 matches
-
bunuri din proprietatea privată în proprietatea publică a statului. Din nici un text constituțional nu rezultă posibilitatea "naționalizării" că transfer de proprietate rezultînd dintr-o decizie a autorităților publice competențe, căreia proprietarul sau proprietarii trebuie să i se conformeze. Lipsa nominalizării "naționalizării" din Constituție nu este întîmplătoare, ea este rezultatul voinței constituantului de a înlătura dintre mijloacele de transfer al proprietății acele modalități care, fiind interpretabile și ridicînd suspiciuni mai ales cît privește cauza lor, pot duce la abuz din partea autorităților publice
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
măsuri cu efecte similare, decît în caz de interes public, cu respectarea prevederilor legale și cu plata unei despăgubiri corespunzătoare valorii investiției, care trebuie să fie promptă, adecvată și efectivă", adaugă la Constituție, prin aceasta devenind neconstituțional cît privește specificarea "naționalizării". Cu privire la acest aspect, Curtea Constituțională observa că motivele invocate în punctele de vedere discutate mai înainte nu sînt de natură a argumenta caracterul constituțional al prevederii legale în discuție. Afirmația în sensul căreia "naționalizarea" este situată pe același plan cu
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
aceasta devenind neconstituțional cît privește specificarea "naționalizării". Cu privire la acest aspect, Curtea Constituțională observa că motivele invocate în punctele de vedere discutate mai înainte nu sînt de natură a argumenta caracterul constituțional al prevederii legale în discuție. Afirmația în sensul căreia "naționalizarea" este situată pe același plan cu exproprierea, ca regim juridic și finalitate, trebuie privită cu serioase rezerve. Dacă naționalizarea și exproprierea au aceeași finalitate și, eventual, efecte juridice, ele rămîn totuși instituții juridice distincte, care nu trebuie confundate îndeosebi în
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
vedere discutate mai înainte nu sînt de natură a argumenta caracterul constituțional al prevederii legale în discuție. Afirmația în sensul căreia "naționalizarea" este situată pe același plan cu exproprierea, ca regim juridic și finalitate, trebuie privită cu serioase rezerve. Dacă naționalizarea și exproprierea au aceeași finalitate și, eventual, efecte juridice, ele rămîn totuși instituții juridice distincte, care nu trebuie confundate îndeosebi în ce priveste cauzele care le determină. Cît privește motivația bazată pe corelația art. 27 cu dispozițiile Legii nr. 35
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislației cu prezența Constituție și va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare". Argumentul în sensul căruia categoria "naționalizare" este nominalizată și în tratatele internaționale nu este nici el convingător. În tratatele internaționale (bi sau multilaterale), pe care România le-a ratificat, este nominalizată și naționalizarea. Această nominalizare este firească și necesară, avînd în vedere că sînt constituții care
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare". Argumentul în sensul căruia categoria "naționalizare" este nominalizată și în tratatele internaționale nu este nici el convingător. În tratatele internaționale (bi sau multilaterale), pe care România le-a ratificat, este nominalizată și naționalizarea. Această nominalizare este firească și necesară, avînd în vedere că sînt constituții care prevăd și naționalizarea ca modalitate de transfer al proprietății. Terminologia juridică din aceste tratate urmărește protecția reciprocă a investitorilor părților semnatare. Asemenea menționării trebuie deci apreciate prin
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
și în tratatele internaționale nu este nici el convingător. În tratatele internaționale (bi sau multilaterale), pe care România le-a ratificat, este nominalizată și naționalizarea. Această nominalizare este firească și necesară, avînd în vedere că sînt constituții care prevăd și naționalizarea ca modalitate de transfer al proprietății. Terminologia juridică din aceste tratate urmărește protecția reciprocă a investitorilor părților semnatare. Asemenea menționării trebuie deci apreciate prin raportare la sistemele constituționale ale tuturor statelor semnatare ale tratatelor și nu numai prin raportare la
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
apreciate prin raportare la sistemele constituționale ale tuturor statelor semnatare ale tratatelor și nu numai prin raportare la Constituția României. Din punctul de vedere al părții române, o asemenea nominalizare este o garanție pentru investitorii români în țările în care naționalizarea este prevăzută în constituție. În legătură cu argumentul potrivit căruia "s-ar putea totuși lua în discuție dacă - în anumite cazuri de excepție - statul român nu ar putea recurge și la unele măsuri de naționalizare", Curtea Constituțională consideră că o asemenea ipoteză
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
pentru investitorii români în țările în care naționalizarea este prevăzută în constituție. În legătură cu argumentul potrivit căruia "s-ar putea totuși lua în discuție dacă - în anumite cazuri de excepție - statul român nu ar putea recurge și la unele măsuri de naționalizare", Curtea Constituțională consideră că o asemenea ipoteză ar pune serioase semne de întrebare cît privește siguranță raporturilor juridice încheiate în baza prevederilor constituționale privind proprietatea și, bineînțeles, ar fi un argument care contravine flagrant principiilor statului de drept. O asemenea
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
lit. a), art. 145 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 20 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, pentru motivele arătate, Curtea, cu unanimitate de voturi, În numele legii DECIDE: 1. Declară neconstituțională prevederea referitoare la naționalizarea investițiilor efectuate în zonele libere, cuprinsă în art. 27 din Legea privind regimul zonelor libere. 2. Declară neconstituțional art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. 3. Prezenta decizie se comunică Președintelui României, președintelui Camerei Deputaților și președintelui Senatului, în
DECIZIE nr. 4 din 3 iulie 1992 cu privire la constituţionalitatea art. 27 şi art. 34 din Legea privind regimul zonelor libere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108151_a_109480]
-
nr. 92/1950 se înțelege imobilele naționalizate cu respectarea prevederilor art. I pct. 1-5 și ale art. ÎI din decrete, precum și cu respectarea identității între persoană menționată că proprietar în listele-anexa la decret și adevăratul proprietar al imobilului la data naționalizării." 3. Articolul 1 se completează cu alineatele (4), (5) și (6), cu următorul cuprins: "(4) Locuințele care au fost preluate de stat cu nerespectarea prevederilor legale în vigoare la data respectivă sau care au intrat în posesia acestuia în condițiile
HOTĂRÎRE nr. 11 din 29 ianuarie 1997 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice privind aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 20/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116985_a_118314]
-
de administrare a acestora, respectiv active în administrare directă și active administrate în baza contractelor de locație a gestiunii, de închiriere sau de asociere în participațiune; ... c) activele trecute în proprietatea statului prin legi și prin alte acte normative de naționalizare, revendicate sau revendicabile, se vor transmite societăților comerciale cu capital majoritar de stat rezultate în urmă divizării; ... d) în situația în care societatea comercială deține un singur activ nu se va proceda la divizare chiar dacă acesta este un complex turistic
HOTĂRÂRE nr. 865 din 3 decembrie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind privatizarea societăţilor comerciale din turism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122340_a_123669]
-
garanții și facilități: ... a) posibilitatea efectuării de investiții în orice domeniu și în orice forme juridice prevăzute de lege; ... b) egalitatea de tratament - just, echitabil și nediscriminatoriu - pentru investitorii români sau străini, rezidenți sau nerezidenti în România; ... c) garanții împotriva naționalizarii, exproprierii sau altor măsuri cu efect echivalent; ... d) facilități vamale și fiscale; ... e) asistența privind parcurgerea formalităților administrative; ... f) dreptul la conversia în valută investiției a sumelor în lei ce le revin din investiție, precum și la transferul valutei în țara
LEGE nr. 241 din 14 decembrie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investiţiilor directe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122437_a_123766]
-
în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanța de urgență, care au aparținut comunităților (organizații, culte religioase) cetățenilor aparținând minorităților naționale din România și au fost trecute după anul 1940 în patrimoniul statului român prin măsuri de constrângere, confiscare, naționalizare sau manevre dolosive, se restituie titularilor sau succesorilor acestora. Articolul 2 (1) În scopul verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 1, se instituie, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, o
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 7 iulie 1998(*actualizată*) privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121238_a_122567]
-
normative adoptate de autoritățile publice ale statului român în perioada 1948-1949. Prin lege specială va fi reglementată această compensare cu titluri de valoare, luându-se în considerare situația bunurilor cu destinație comercială naționalizate, valoarea de circulație la data actului de naționalizare, valoarea actuala de circulație a bunurilor, inclusiv investițiile neamortizate. 2. Perfecționarea cadrului instituțional 2.1. Grupul interministerial Legătură dintre ministerele economice și Ministerul Privatizării se va asigura prin intermediul Grupului interministerial, înființat prin decizie a primului-ministru, care va armoniza și monitoriza
HOTĂRÂRE nr. 362 din 2 iulie 1998 pentru aprobarea Strategiei de privatizare a societăţilor comerciale pentru anul 1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121200_a_122529]
-
similar, la care este sau poate deveni parte; sau ... b) orice problemă referitoare, total sau parțial, la impozitare. ... Articolul 5 Expropriere (1) Investițiile investitorilor fiecărei părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri având efect echivalent cu naționalizarea sau exproprierea, denumite în continuare expropriere, pe teritoriul celeilalte părți contractante, decât dacă măsurile sunt luate în interes public, în conformitate cu legea, pe baza nediscriminatorie și contra unei despăgubiri juste și echitabile. Această despăgubire va corespunde valorii reale a investiției expropriate
LEGE nr. 158 din 28 iulie 1998 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii India pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la New Delhi la 17 noiembrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121398_a_122727]
-
mării din anul 1982." ... 4. Articolul 8 "Soluționarea diferendelor privind investițiile dintre o parte contractanta și un investitor al celeilalte părți contractante" se va citi: "(1) Orice diferend între oricare parte contractanta și investitorul celeilalte părți contractante, inclusiv exproprierea sau naționalizarea unei investiții, va fi soluționat, pe cît posibil, de părțile la diferend, pe cale amiabilă. (2) Căile legale, prevăzute de legile și reglementările unei părți contractante pe teritoriul căreia a fost efectuată investiția, sunt aplicabile pentru investitorul celeilalte părți contractante. ... (3
LEGE nr. 55 din 16 aprilie 1997 pentru ratificarea Acordului, realizat prin schimb de scrisori, dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea, efectuat la Bucureşti la 22 mai 1996, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 7 august 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117394_a_118723]
-
mării din anul 1982." ... 4. Articolul 8 "Soluționarea diferendelor privind investițiile dintre o parte contractanta și un investitor al celeilalte părți contractante" se va citi: "(1) Orice diferend între oricare parte contractanta și investitorul celeilalte părți contractante, inclusiv exproprierea sau naționalizarea unei investiții, va fi soluționat, pe cît posibil, de părțile la diferend, pe cale amiabilă. (2) Căile legale prevăzute de legile și reglementările unei părți contractante pe teritoriul căreia a fost efectuată investiția sunt aplicabile pentru investitorul celeilalte părți contractante. ... (3
LEGE nr. 55 din 16 aprilie 1997 pentru ratificarea Acordului, realizat prin schimb de scrisori, dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea, efectuat la Bucureşti la 22 mai 1996, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Coreea privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 7 august 1990. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117394_a_118723]
-
Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, aceasta este lipsită de obiect. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Coseru (Marcu) Ioana Zoe Dahlia, pentru următoarele motive: - naționalizarea imobilului sau s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Decretului nr. 92/1950, care excepta de la naționalizare funcționarii și alte categorii de salariați; - instanțele care au pronunțat hotărârile în cazul său nu și-au depășit atribuțiile puterii judecătorești, așa cum, se susține
DECIZIE nr. 285 din 1 iulie 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă şi a Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118381_a_119710]
-
26 din 18 februarie 1997, aceasta este lipsită de obiect. Împotriva acestei decizii a declarat recurs Coseru (Marcu) Ioana Zoe Dahlia, pentru următoarele motive: - naționalizarea imobilului sau s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Decretului nr. 92/1950, care excepta de la naționalizare funcționarii și alte categorii de salariați; - instanțele care au pronunțat hotărârile în cazul său nu și-au depășit atribuțiile puterii judecătorești, așa cum, se susține în motivarea recursului în anulare, ci au făcut o justă aplicare a dispozițiilor art. 21 din
DECIZIE nr. 285 din 1 iulie 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă şi a Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118381_a_119710]
-
lipsită de obiect. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, Ionescu Marilena, susținând că prin decizia de fond s-a respins în mod greșit excepția de neconstituționalitate invocată, deoarece hotărârea judecătorească atacată cu recurs în anulare era irevocabilă; naționalizarea imobilului din litigiu s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor Decretului nr. 92/1950. Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului. Guvernul, în punctul său
DECIZIE nr. 372 din 14 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 şi ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118619_a_119948]
-
Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate că vădit nefondată, soluție care s-a fundamentat pe deciziile Curții Constituționale nr. 73/1996 și nr. 96/1996. Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, Koin Milorad, pentru următoarele motive: - naționalizarea imobilului în cauză s-a făcut cu încălcarea Decretului nr. 92/1950; - nemotivarea Deciziei nr. 19/1997 , deoarece se limitează doar la referiri privitoare la decizii anterioare ale Curții Constituționale. Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992
DECIZIE nr. 403 din 21 octombrie 1997 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a art. 330, art. 330^1 şi a art. 330^2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118684_a_120013]
-
Clădirile, împreună cu terenul aferent, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, care au aparținut comunităților evreiești din România și au fost trecute după anul 1940 în patrimoniul statului român prin măsuri de confiscare și de naționalizare, se restituie Federației Comunităților Evreiești din România (F.C.E.R.)." 3. Articolul 2 litera b) va avea următorul cuprins: "b) păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității culturale a comunităților evreiești din România;" 4. La articolul 4, alineatele (1) și (3) vor avea următorul
LEGE nr. 140 din 24 iulie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 21/1997 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor evreiesti din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117830_a_119159]
-
erau foarte bune la vremea respectivă. Faptul că regimul sovietic refuzase să onoreze datoriile regimului țarist, un procentaj major din care o sumă importantă era datorată cetățenilor francezi sau guvernului francez, a dus la creșterea tensiunii dintre cele două țări. Naționalizarea proprietăților străine, măsură luată după Revoluție, implica și ea un mare număr de investitori francezi. Franța a recunoscut totuși guvernul sovietic în 1924, mișcare făcută și de Italia, în ciuda atitudinii anti-comuniste a guvernului ei fascist. Marea Britanie și Germania aveau o
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a recolonizării refugiaților din Asia Mică, grecii constituiau 89 % din locuitorii Macedoniei egeene și 62 % din cei ai Traciei. Chiar dacă slavofonii formau doar o minoritate relativ mică, autoritățile bulgare au depus toate eforturile ca să-și transpună în viață proiectele de naționalizare. După ocuparea Traciei, oficialii bulgari au închis școlile și alte instituții publice grecești. Ei au pregătit totodată luarea unor măsuri de expulzare a grecilor și de aducere a unor coloniști bulgari în locul lor. Politica lor dură a dus în septembrie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]