6,962 matches
-
odraslele voastre..." Aici filmul se rupe... O îmbulzeală de credincioși la ușă, așteptându-și sfântul lor, care a și venit, adus de un preot tânăr și frumos, să lipească hârtiile respective, înlocuindu-l pe reprezentantul păsăretului convocat... Mă enervez deodată, naiv. Ce v-a apucat?... Mă adresez preotului, românește. Văd că el lipește alt sfânt... Unul de care nu am mai auzit; fiindcă sunt, - ca-n parlament, - și din aceștia... Ca să produc oarece scandal, întreb... când îl pun și pe Descartes
Lecturi repetate și deviate... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9142_a_10467]
-
fostul ajutor de arhivar își propune un obiectiv mai modest: să fie mulțumit cu sine însuși, compensând handicapul printr-o deplină libertate interioară. Erasmus vrea și reușește să-și manipuleze rudele de sânge (mama dominatoare, fratele mai mic și mai naiv), răzbunându-se astfel cumplit pentru lipsa lui de însușiri fizice. Babis, care ar avea mai multe de răzbunat, este ceva mai senin și mai "constructiv". El vrea să refacă, nu să distrugă viața familiei, reconstituin-d-o din mărturiile disparate și confesiunile
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
însușiri potențate metaforic. Mai mult, s-ar zice că superfetația aceasta halucinantă, amazoniană este invers proporțională cu spațiul în care are loc. Ea ne amintește întrucâtva de voința imaginativă și de stăruința iconarului de a împodobi până în margine, feeric și naiv, îngusta suprafață de sticlă, exploatată ca un răzor de om sărac". Fie că reprezintă o contrapondere la proza realist-socialistă, cu schematismul ei ideologic și limbajul pe cât de înflăcărat, pe atât de conformist, fie că se subsumează unei anumite concepții a
Istorie și metaforă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9251_a_10576]
-
spinare,/ Aduce tihna amurgului.// Alunecă lin, suveran/ Lasă împăcare în urmă. La fel mă strecor/ Blînd prin lume,/ Săgeți de apărare înalț/ Numai cînd momentul e orb/ Și veninul fierbe în preajmă" (Cine?). Firește, această pace evocată cu o nostalgie naivă, "cu umilință dar și cu o nețărmurită încredere", după cum observa N. Balotă, posedă și o valență polemică. Ea reprezintă un contrast în raport cu postura actuală a poetului care locuiește într-o metropolă, simțindu-se - cum altminteri? - dezmoștenit, abandonat unui mediu pe
Candoare și caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9272_a_10597]
-
să mîrîim, să înjurăm, să ne vărsăm focul pe frații noștri risipitori întorși acasă. E o dovadă de răutate și de prostie. Nu ne spune nimic fericirea cu care tatăl își îmbrățișează fiul risipitor revenit la vatră. Ni se pare naivă și chiar mai urît decît atît. Ne credem superiori, fiindcă dăm cu parul. Ne credem grozavi, fiindcă am fi vrut, din toată inima noastră neagră, ca fiii risipitori din guvern și parlament să nu se mai fi întors niciodată, niciodată
Așa nu se mai poate! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9302_a_10627]
-
seama că l-am mai văzut undeva. Unde anume? Pretutindeni aproape: pe două portaluri virtuale, în revista Cuvântul. Mereu același titlu, mereu același text. Lipsit de o suficientă stăpânire a legislației drepturilor de autor, Cronicarul nu poate decât să remarce, naiv, plăcerea tânărului poet de a-și publica declarația de credință - dacă s-ar putea - în toată presa românească. Îi dăm, așadar, o mână de ajutor, în speranța că-i vom face o bucurie, reproducând câteva - doar cinci, puteți să verificați
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9321_a_10646]
-
și răsfățată cum era de toți părinții elevilor, indiferent de poziția lor socială, el, soțul, ar mai fi zăcut ani buni după gratii și n-ar fi ajuns să fie grațiat, repus în drepturi etc., etc. ...Ai și tu, biată naivă, amintiri, tristeți, amărăciuni, bucurii ocazionale, pe care îți făceai iluzia că le-ai putea împărtăși, dar în cortina de cuvinte densă, impermeabilă, de beton armat a celuilalt nu apare nici un gol, nici o breșă prin care s-ar putea strecura ceva
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
salvării speciei de comunist tipic); nu era, cum s-ar fi cuvenit, un comunist inflexibil, dogmatic. Era un comunist moderat, modest, cu o fire mult prea slabă, fără instinct de conservare, într-un regim comunist puternic, în expansiune - un stângist naiv rătăcit într-un regim sever de extremă stângă. De ce se lasă atunci atât de ușor înfrânt? Răspunsul e simplu. Pentru că e prea moale, melancolic și resemnat într-o epocă optimistă și rigidă. Anticarul Brummer îi explică foarte limpede nepotrivirea de
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
va veni. Și... a venit. Ce simți când te gândești că ți s-au împlinit "profețiile politice"? - Nu mi s-au împlinit. Atât de mulți ani am crezut că toate relele vin din lipsa de libertate, încât era logic (și naiv) să cred că o dată cu apariția libertății vor dispărea. Poezia pe care ți-o amintești dovedește în același timp că nu m-am îndoit că libertatea va veni și că iluziile mele despre ea erau disproporționate. Anul 1990 (care a fost
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
mai fericite - mă refer exclusiv la receptarea lui. - Ne-am cunoscut mai din apropiere, ne-am împrietenit (nădăjduiesc) în zilele moralmente toride ale Pieții Universității și ale colaborării la Dreptatea literară, creația noastră comună împreună cu poetul Petre Stoica. O între-bare naivă: mai sînt realizabile idealurile de atunci? Și o întrebare întristată: ți se înfățișează un om de formatul politic-moral-intelectual al președintelui de azi al României, dl. Traian Băsescu, cel slujit de "angajarea" cîtorva intelectuali de vază, chiar ceea ce dorim? - Săptămânile, lunile
Barbu Cioculescu:"Dacă este cazul să-mi recunosc un talent, atunci aș numi forța imaginației." by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9382_a_10707]
-
pătată alteori, așa cum rămîne ea pe sugativa aplicată etanș. Erau ziare, evenimente (de Șerban Foarță, Brumar, 2000), pe foiță mulatră, sustrasă din rotativă, e, ca și Ecou tîrziu, spațiul înfricoșătoarei coerențe a absurdului. Acela în care trăim, despre care citim, naiv convinși că toate se-ntîmplă pe o altă planetă, și de care încercăm să ne salvăm indexîndu-l, ca specie, în cartoteca literaturii. Fatalul strigăt cu care începe neputința noastră de-a comunica, judecată prin nu mai puțin fatalul fel de-a
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
prin sală scandalizează un public eminamente descreierisit cum spunea Ubu al lui Jarry, singurul admirator extaziat fiind un pedofil. Cu toate acestea nu este nimic obscen sau vulgar în dansul fetiței, transpusă în rolul ei, chipul îi radiază o fericire naivă, o stîngăcie emoționantă, ea își joacă rolul pînă la capăt fără să înțeleagă că ea este rățușca cea urîtă, cu burtică și ochelari cu lentile mari precum Mrs Doubtfire din filmul omonim, ochelari la care renunță în ultimul moment. Familia
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
nuanțe, după rețetă. Frumusețea umană se află într-o altă lumină, mai blîndă, cu o undă de tristețe sau cu o doză de nebunie. Concursul fără importanță în care micuța Olive n-are nici cea mai mică șansă, - deși tatăl naiv, parțial spălat pe creier cu șamponul rețetelor de succes în nouă pași, crede că are -, relevă miza secretă a acestei călătorii inițiatice, împăcarea cu sine și redobîndirea bucuriei de a trăi. Filmul ne reamintește că există oaze de umanitate într-
Micuța rază de soare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9410_a_10735]
-
de piață, dar mai ales) algoritmul ideologic, psihologic, stilistic și provocator de valori culturale. Salariul existențial al scriitorului este condiționat de înflăcărarea (disimulată) prin care acesta se investește în destinul întreprinderii de producție literară. Nu are absolut nici un sens ideea naivă că un eventual proces al libertății spirituale, și mai cu seamă morale, a scriitorului ar ameliora starea de lucruri sau ar îndreptăți sacrificarea statutului de scriitor pentru cauza inutilului adevăr în problema libertății lui de expresie. Specimenul este pe de-a
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
secta care le adăpostește, „Martorii lui Iehova“... Port cu ele o discuție aprinsă, mă las slobod la gură și mă cred scoborât direct din Pateric. Una din ele mă privește în ochi cu frenezie, o simt înflăcărată de un entuziasm naiv și credul, îmi vine dintr-odată ideea că nu transa religioasă o paște, ci orgasmul; și pentru câteva clipe închid ochii. După ce le promit că voi veni să asist din curiozitate la una din adunările lor, își pierde controlul, râde
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
slugărnicie și sinceritate față de liberalismul economic, care, ca orice soluție interesată la problema materială a societății, este imperfectă și mai cu seamă părtinitoare (dar se erijează în postura soluției unice și evidente), intelectualul ar trebui să aibă modestia sublimă și naivă de a scrie poate nu un tratat întreg „despre privighetoare“, dar măcar rândurile în care cinstitul autor din veacul al XVIII-lea și-a dedicat mintea și energiile binelui public. Vanitatea intelectualului, însă, a militantului de salon, nu suportă altă
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
fiindcă în mine însumi îmi trăiesc ine xistența. Privesc într-o altă lume, cu neființe. Le împrumut, le dau destine pe înțelesul meu, le fac să sufere, mă îndrăgostesc de ele. Modul lor de a nu fi mă fascinează - și, naiv cum sunt, mi se pare că închide în el adevăruri. Nu ai ce face cu adevărul, cea mai gratuită dintre satisfacții. Logica mea, ca dinaintea unei femei goale care se îmbracă după ce ți-ai închipuit îmbrățișarea. * Orice etică pe care
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
adesea raiați largi și fuma zdravăn dintr-o pipă tutun dulce și ieftin Cherry Blend" (p. 103), prieten cu Saul Bellow și Paul Ricoeur, dar și cu veverițele pe care le hrănea, o autoritate de o erudiție uimitoare, dar și naiv, nedescurcăreț, lipsit de abilitate în chestiuni practice, detașat de problemele lumești în așa măsură încât nu făcea diferența între gloanțe și rachete. Era generos și receptiv la solicitări pentru informații bibliografice, prompt în a-i ajuta pe ceilalți, dispus să
Omul Eliade by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9431_a_10756]
-
un heading (sic!) de gazetă contemporană - venind, firește, din partea subțire a presei și a publicului: Valul de vulgaritate. Însă, nu despre ce ne-am fi așteptat, dovadă că mutația titlurilor de ziar funcționează, totuși, e vorba. Articolul e despre poezia naivă, scrisă de țărani și reprodusă, în scopuri politice, în organul de presă al unui partid (care oare?...) care pusese gînd rău "ciocoilor". Imaginile răzbunării și ale urii de clasă care, încă, în anii '30, apare doar ca vulgară, nepotrivită, și
Andrisant ubicuu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9436_a_10761]
-
minuțioasă a ultimei cărți semnate de Iulian Băicuș. Știam și simpatizam - de la Dublul Narcis încoace - genul de critică literară (sprintenă, atentă, mereu bine documentată) pe care îl practică Băicuș. Aveam, pe de altă parte, rezerve de neclătinat față de entuziasmele cam naive și digresiunile nu o dată fastidioase în care se aruncă în mod consecvent, fără nici un fel de plasă de protecție, fostul cenaclist al Literelor bucureștene. Amintesc doar în trecere cum aproape toate observațiile subtile din volumul Max Blecher. Un arlechin la
Cititori, vi se pregătește ceva by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9466_a_10791]
-
într-o mare construcție: în care scop trebuie să fie înainte de toate rezistent (subl. aut., - n.n.), trebuie să fie piatrăť". Tonalități care, să recunoaștem, nu sînt scutite de o alunecare în grandilocvență, trădînd, după cum era de părere Cioran, o fibră naivă a gurului ce l-a precedat... La un moment dat, dl Mircea Braga găsește cu cale a polemiza cu un pasaj din Amurgul filosofilor, cartea lui Giovanni Papini, care conține rezerve față de Nietzsche: "Volubilitatea sa (semn de ușoară oboseală), care
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
dat, topit de frumusețea textului parcurs, se întreabă când va fi validată, în fine, specia ce ar consta, exclusiv, din a cita, el nu vrea și - de fapt - nu poate să-l urmeze pe Cioran fără a-l urmări. Identificarea naivă, însoțirea permanentă a unui mare scriitor, la o respectuoasă distanță, articularea cu frecvente semne de exclamare a entuziasmului față de cele citite: toate aceste reacții, legitime, însă nefiltrate critic, sunt introduse de Livius Ciocârlie în acolada amplă a unei hermeneutici sclipitoare
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
la Neptun în perioada festivalului (o formă de turism cultural...): nu e puțin lucru să-i vezi și să-i asculți pe Llosa sau pe Robbe-Grillet, pe Amos Oz sau pe Kadare, pe Evtușenko sau pe Michnik (sunt cumva prea naiv?...). În vara aceasta, la Neptun, sunt prezenți scriitori din 23 de țări: Albania, Belgia, Bulgaria, Estonia, Franța, Germania, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Portugalia, Moldova, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia și, desigur, România. Dacă privim C.V.
"Zile și nopți de literatură" la Neptun Scurt preambul by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/9576_a_10901]
-
Pe parcurs, vedem de toate: uneltiri și trădări, preparative și răsturnări de situații, deghizări, travestiri, demascări și alte, numeroase, surprize. Story-ul, pe alocuri palpitant, e înecat însă în dulceața amăruie a limbajelor, un lector avizat desprinzându-se progresiv de cititorul naiv, pentru a prinde și a degusta aluziile culturale. Căci Levantul e un adevărat manual al postmodernismului românesc: o sursă inepuizabilă de citate și colaje intertextuale. Dintr-un punct sau altul al textului, al versurilor ce-l compun, se întind fire
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
vrea însă să-și încerce răbdarea încasînd palme doctrinare la fiecare pagină este invitat să citească, din scoarță în scoarță, lexiconul lui Langbein. Una peste alta, dacă contempli fără resentimente efortul demolator al autorului, vei sesiza că Langbein este destul de naiv ca să-și închipuie că strădania lui chiar va avea efect asupra cititorilor. De fapt, demersul lui nu va convinge decît pe cel care a pășit singur pe drumul lepădării; în acest caz, scepticul va găsi în paginile lexiconului încurajări livrești
Viermele necredinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9589_a_10914]