805 matches
-
să vedem în ea mai mult decît regresia criticii spre vremurile de glorie ale structuralismului. Primul motiv ar fi că narațiunea face parte din cultură, ceea ce implică, în mod logic, o metodă specifică de analiză. La fel ca și semiotica, naratologia se poate aplica practic oricărui obiect cultural. Dar asta nu înseamnă că orice poate fi considerat o "narațiune"; totuși, aproape tot ceea ce ține de cultură prezintă un aspect narativ sau măcar poate fi perceput și interpretat ca fiind narativ. Pe
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
variațiunea, sau are pur și simplu rolul de a distrage atenția sau de a lua oponentul peste picior la momentul potrivit. Cine are curajul să susțină că narațiunea stă în slujba adevărului? Omiprezența narațiunii este suficientă pentru a demonstra importanța naratologiei, dar numai în cazul în care narațiunea devine o piesă crucială în interpretarea acelor artefacte culturale pe care le calificăm drept narațiuni parțiale sau integrale. Abia aici se observă adevărata problemă, dar și motivul pentru care naratologia a fost limitată
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
a demonstra importanța naratologiei, dar numai în cazul în care narațiunea devine o piesă crucială în interpretarea acelor artefacte culturale pe care le calificăm drept narațiuni parțiale sau integrale. Abia aici se observă adevărata problemă, dar și motivul pentru care naratologia a fost limitată, în mod tradițional, la categoria povestirii, parțial literare, parțial evenimențiale. Scopul naratologiei nu este de a demonstra calitatea narativă a unui obiect. Chiar așa: care să fie scopul unui asemenea exercițiu de demonstrație? De obicei nu ne
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
în interpretarea acelor artefacte culturale pe care le calificăm drept narațiuni parțiale sau integrale. Abia aici se observă adevărata problemă, dar și motivul pentru care naratologia a fost limitată, în mod tradițional, la categoria povestirii, parțial literare, parțial evenimențiale. Scopul naratologiei nu este de a demonstra calitatea narativă a unui obiect. Chiar așa: care să fie scopul unui asemenea exercițiu de demonstrație? De obicei nu ne îndoim și nu ne întrebăm cu privire la statutul unui text, iar atunci cînd ne uităm la
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
sau nu este "narativ" pare banală și lipsită de sens, așa cum noțiunea de "vizual" devine, în cazul unei imagini, neofertantă din punct de vedere analitic. Pe de altă parte, dacă o așa de mare parte a culturii ține de domeniul naratologiei sau, dimpotrivă, prezintă numai un "aspect narativ", atunci fiecare evocare a termenului nu provoacă, oare, o argumentație circulară implicînd problema specificității? De aceea, în mod tradițional, naratologia a fost folosită pentru a diferenția "tipurile" de narațiune sau de situații narative
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
altă parte, dacă o așa de mare parte a culturii ține de domeniul naratologiei sau, dimpotrivă, prezintă numai un "aspect narativ", atunci fiecare evocare a termenului nu provoacă, oare, o argumentație circulară implicînd problema specificității? De aceea, în mod tradițional, naratologia a fost folosită pentru a diferenția "tipurile" de narațiune sau de situații narative și "moduri" ale spunerii: auctorial versus personal (Stanzel), hetero-diegetic versus homodiegetic (Genette), naratori creditabili versus necreditabili (Booth). Dar care-i miza? Pentru că stabilirea unor categorii nu este
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Delimitarea, clasificarea, tipologiile, toate reprezintă niște remedii foarte sănătoase împotriva anxietăților produse de sentimentul haosului, dar, cu toate astea, ce perspective oferă acestea? Așa cum am demonstrat, delimitîndu-mă de punctul de vedere al lui Genette (Baliggi), tendința predominantă spre taxonomie a naratologiei prezintă un viciu epistemologic; presupune arderea unor etape. Între o concepție generală despre narațiune și narațiunea propriu-zisă (fie ea text sau obiect) nu se interpune numai o clasificare. În schimb distribuția obiectelor alese într-un număr restrîns de categorii capătă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
așadar, un caz de gîndire tautologică. Nu există nici o legătură logică între clasificarea și înțelegerea textelor. Or, tocmai înțelegerea în sensul mai larg ce cuprinde atît procesele cognitive, cît și cele afective, așadar mai puțin precis și delimitat este scopul. Naratologia nu este un instrument, cel puțin nu pentru producția de informație "dată de-a gata". Deși se vorbește adesea despre concepte ca "instrumente" de analiză, înțelegerea nu este o operațiune care să poată fi performată în mod instrumental. Cultura cuprinde
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ea presupune înțelegerea conceptelor ca descrieri ale "lucrurilor", acestea fiind cu precădere cuvintele, personajele sau stilurile vorbirii. Ca rezultat al polarizării specifice descrierii, asemenea concepte, incapabile de sondare analitică, sînt relaționate nesistematic. În schimb, narațiunea este o atitudine culturală, iar naratologia este, în consecință, o perspectivă asupra culturii. Ceea ce propun, în acord cu epoca studiilor culturale, este o concepție asupra naratologiei ce implică textul și lectura textului, subiectul și obiectul, producerea și analiza, integrate în actul global al înțelegerii. Cu alte
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
polarizării specifice descrierii, asemenea concepte, incapabile de sondare analitică, sînt relaționate nesistematic. În schimb, narațiunea este o atitudine culturală, iar naratologia este, în consecință, o perspectivă asupra culturii. Ceea ce propun, în acord cu epoca studiilor culturale, este o concepție asupra naratologiei ce implică textul și lectura textului, subiectul și obiectul, producerea și analiza, integrate în actul global al înțelegerii. Cu alte cuvinte, sînt susținătorul unei teorii a narațiunii capabile să stabilească locul narațiunii în diverse expresii culturale, fără a privilegia vreun
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
felul în care culturile duc la dezbinarea dintre oameni și lucruri, ba chiar și în tagma lor (vezi Catalogul seriei intitulate Cultural Memory in the Present, editată la Stanford University Press, în îngrijirea editorilor Mieke Bal și Hent de Vries). Naratologia devine relevantă pentru reorientarea simultană a lecturii imanente și a studiilor culturale înspre domeniul analizei culturale. În orice caz, pe lîngă faptul că oferă o perspectivă asupra culturii, o asemenea teorie avertizează asupra unor erori și riscuri. Ea avertizează asupra
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Gadamer, iar Leith și Myerson reiau ideea, tot secretul stă în felul cum formulezi întrebarea, nu în răspunsul care ți se dă: Gadamer insistă că numai întrebările sînt cele care contează; "opinia dominatoare" amenință întrebările. Leith și Myerson, 1989. Astfel, naratologia ne previne asupra confuziei dintre înțelegere și axiologie, opunîndu-se unui tip de valorizare inerent narațiunii: ori intrinsec adevărat, deci și bun, ori intrinsec fals, deci ficțional, manipulator, deci rău. Tot secretul stă în felul în care reușim să punem întrebări
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
atenția asupra cititorului. Eco (1976, 1979) discută activitatea cititorului de construire a unei lumi ficționale în timp ce decodează un text. Și Pratt discută o problemă asemănătoare (1977). Leith și Myerson (1989) e un exemplu de demers retoric direcționat către destinatarul narațiunii. Naratologia și studiile culturale Carlisle și Schwartz (1994) oferă o colecție reprezentativă pentru uzul naratologiei pe un fundal de multiple considerații culturale. Vezi și Bal (1997), unde problema conexiunii este analizată explicit. Addenda la romancierii olandezi citați J.M.A. Biesheuvel (n.
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ficționale în timp ce decodează un text. Și Pratt discută o problemă asemănătoare (1977). Leith și Myerson (1989) e un exemplu de demers retoric direcționat către destinatarul narațiunii. Naratologia și studiile culturale Carlisle și Schwartz (1994) oferă o colecție reprezentativă pentru uzul naratologiei pe un fundal de multiple considerații culturale. Vezi și Bal (1997), unde problema conexiunii este analizată explicit. Addenda la romancierii olandezi citați J.M.A. Biesheuvel (n.1939) vine dintr-un mediu creștin protestant. A studiat dreptul și mai apoi a
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
la problematica feministă și cultura populațiilor migratoare. Este autoarea unui număr impresionant de cărți dintre care le enumerăm pe cele care ni s-au părut cele mai importante: Complexitatea unui roman popular: Ambiguitate în romanul Pisica de Colette (Paris, 1974); Naratologie: Introducere în teoria narațiunii (Toronto, 1985); Dragoste mortală: Interpretări literare feministe ale povestirilor de dragoste biblice (Bloomington, 1987), Moarte și disimetrie: Politica coerenței în Cartea judecătorilor (Chicago, 1988); Crimă și diferență: Studii de gen, gen literar și cercetare umanistă asupra
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Deborah Moggach, regizor Joe Wright, cu Keira Knightley (Elizabeth Bennet), Talulah Riley (Mary Bennet), Rosamnud Pike (Jane Bennet), Jena Malone (Lydia Bennet), Carey Mulligan (Kitty Bennet), Donald Sutherland (Mr. Bennet), Brenda Blethyn (Mrs. Bennet), Matthew Macfadyen (Mr. Darcy). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MIEKE BAL NARATOLOGIA. Introducere în teoria narațiunii 2 1 Tabla de materii Tabla de materii 76 77 MONICA BOTTEZ Cuvînt înainte MIEKE BAL NARATOLOGIA. INTRODUCERE ÎN TEORIA NARAȚIUNII Introducere Textul: cuvintele Povestirea: aspecte Fabula: Elementele Postfață Bibliografie Index de nume
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Bennet), Carey Mulligan (Kitty Bennet), Donald Sutherland (Mr. Bennet), Brenda Blethyn (Mrs. Bennet), Matthew Macfadyen (Mr. Darcy). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- MIEKE BAL NARATOLOGIA. Introducere în teoria narațiunii 2 1 Tabla de materii Tabla de materii 76 77 MONICA BOTTEZ Cuvînt înainte MIEKE BAL NARATOLOGIA. INTRODUCERE ÎN TEORIA NARAȚIUNII Introducere Textul: cuvintele Povestirea: aspecte Fabula: Elementele Postfață Bibliografie Index de nume
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Literatură și convertire. Steinhardt, Frossard, Wurmbrand, Adrian Sabău • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
Comicologia, Editura Univers, București, 1975. Rosenkrantz, Karl, O estetică a urâtului, traducere, studiu introductiv și note de Victor Ernest Mașek, Editura Meridiane, Bucuresti, 1984. Sartre, Jean-Paul, Situations, vol. I, Gallimard, Paris, 1947. 6. Lucrări teoretice despre intertextualitate, stilistică, pragmatică, estetică, naratologie Barthes, Roland, S/Z, în Romanul scriiturii, Antologie, Editura Univers, 1987. Benedetto Croce, Estetica privită ca știință a expresiei și lingvistica generală, Editura Univers, București, 1971. Blakemore, Diane, Understanding Utterances, Blaknell, Oxford, U.K.&Cambridge U.S.A., 1993. Brown, P.
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Literatură și convertire. Steinhardt, Frossard, Wurmbrand, Adrian Vasile Sabău • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Medalioane, Zigu Ornea • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Parodia literară, Livia Iacob • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica elementelor în lirica lui Lucian
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Cele două dicționare, Dicționarul cronologic al romanului românesc de la origini până în 1989 și Dicționarul cronologic al romanului tradus în România de la origini până la 1989, sunt instrumente indispensabile de lucru în domeniul filologic pentru traducători, critici literari, istorici literari, lingviști, sociologi, naratologi, care au un punct solid de pornire pentru studii despre evoluția romanului, istoria receptării critice, concurența spațiilor culturale, repertoriul de teme, motive și forme narative, perspective comparative sau sociologice. Zeci (dacă nu sute) de teze de doctorat își pot avea
Istoria romanului tradus în România by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8701_a_10026]
-
apărut (selectiv): • Confusables as Translation Traps, Elena Croitoru • Dicționar de genetică literară, Bogdan S. Pârvu (coord.) • Dicționar. Scriitori canonici români, George Bădărău • Dicționar de scriitori nord-americani, Sorin Pârvu (coord.) • Dicționar de istorie și politică europeană (1945-1995), Derek Urwin • Dicționar de naratologie, Gerald A. Prince • Dicționar de postmodernism, Sorin Pârvu (coord.) • Dicționar englez-român, Petru Iamandi • Dicționar englez-român al Bibliei autorizate. Geneza (facerea) sau întâia carte a lui Moise, Mihai Stroe • Dicționar englez-român de termeni economici și juridici, Areta Voroniuc • Dicționar englez-român de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
discografie, dizarmonie, ecografie, ecospecie, edentație, emisie, empatie, enterologie, etruscologie, extensie, etnie, filmografie, francofonie, frecție, frezie, hidroizolație, hiperinflație, iconoclastie, imagologie, implantologie, intelighenție, intubație, izometrie, kinetoterapie, levitație, lustrație, malnutriție, mamografie, meloterapie, metaloplastie, microantologie, microbacterie, microchirurgie, microproducție, microsomie, migrație, misandrie, muzicografie, maximafilie, monosemie, naratologie, ocluzie, oscilografie, oscilometrie, paleoarheologie, paranghelie, parapsihologie, parotidectomie, pedofilie, pizzerie, pneumologie, podologie, postgaranție, preselecție, prezentație, pudibonderie, primoinfecție, procesomanie, prospecție, radioemisie, reconversie, reinserție, retinopatie, românofilie, rusofilie, schizoidie, scientologie, scintigrafie, secretomanie, serigrafie, servodirecție, sociogonie, sosie, stagflație, subredacție, telechinezie, termoizolație, tracologie, ufologie, zoofilie. 3
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Introducere Observațiile narativiste despre preferința pentru intervenție, construcție, imaginare istorică sau artistică în locul descoperirii în istorie sau artă, favorizează conținutul lucrării care ar dori să se înscrie în aria contribuțiilor care-și propun să depășească ideea unei naratologii cu afinități speciale pentru limbajul verbal și prejudecăților despre narațiunile înțelese numai ca artefacte verbale. Ea se plasează, în acest fel, așa cum am subliniat deja, pe un teritoriu în care orice materialitate este potrivită pentru poveștile lumii. Cercetarea accentuează faptul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
este în mod inevitabil disparat. Sunt formulate întrebări despre limita dintre narațiune, non narațiune și antinarațiune sau despre limita dintre narațiune ca entitate cantitativă și narațiune ca entitate calitativă, întrebări despre procesele și funcțiile povestirii, despre conceptele și interesele comune naratologiei și altor arii, neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia sau despre categoriile deschise ale naratologiei. Apar întrebări despre măsura și modurile în care narativitatea, ca sumă a trăsăturilor narațiunii, se manifestă și dincolo de narațiunea literară, adică în discursul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]