9,821 matches
-
cosmic, fie că neagă, fie că afirmă viața proprie și a lumii. De la "aminul" negării, un nu care se voia radical în Lauda somnului, poetul din Lancrăm va sui către un da nietzschean al celebrării frumuseții firii și al tărâmului natal, al vieții în diversele ei hipostaze, iubirea peste toate. Fascinația liricii blagiene vine din necontenitul zbor al gândului, proiectând mitic și transfigurând poetic universul și ziua umană un izvor nesecat al emoției intelectuale: "Lumea e albastră haină,/ în care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
creații privind concepția asupra morții, reiese perfect în evidență, de pildă, alături de Cântecul nocturn al unui păstor nomad din Asia, al lui Leopardi, de un adânc pesimism și care se încheie profund amar: "E funesto à chi nasce il di natale" "este funestă ziua de naștere pentru cel care se naște", reducând astfel la nimicnicie vastul spațiu selenar pustiu care se întinde în celebrul poem în contrast cu nemărginirea cosmică, astrală, desfășurată în Miorița. * Este bine cunoscut de asemeni faptul că viziunea cosmică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
rău-i peste tot și chinul. Să nu văd, nici s' aud îmi e destinul. Nu mă treziți, vorbiți, vă rog, în șoaptă. Tonalitatea profund pesimistă a liricii lui Leopardi, culminând cu strigătul: "E funesto à chi nasce il di natale", își află antidotul în dizolvarea senină a sufletului în pacea nemărginirii din poemul emblematic, Infinitul poezie care semnează un moment de depășire senină a suferinței și mizeriei acestei existențe unde absurditate și "noroi este totul". Astfel, refugiul în natură îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
început mormântul său, de ce acum îi este atât de frică să treacă din lumină în alt mormânt ? Dar, începând cu volumul La cumpăna apelor, va urma îndelung catharsisul de luminoasă sărbătorire a vieții de fiecare zi, a iubirii, a pământului natal și peste toate a duhului poveștii. În poezia Giordano Bruno cântă balada permanenței, Blaga evocă identitatea cu ele însele a luminii și a creației în orice schimbare: "E același, nu-i același./ E același unic soare/ inimă prin lumi bătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Leopardi: Amara e noia la vita, altra mai nulla; e fang la terra ("Amară și urât este viața/ și nimic altceva; și noroi este pământul") proclamă acesta din urmă și, din acest motiv, "E funesto à chi nasce il di natale" nefericită este ziua sa de naștere, pentru cel care s-a născut cu concluzie în Eminescu: "...Mai fericiți aceia ce n-au mai fost să fie/ Și din a căror leagăn nu s-au durat sicrie." Căci noi suntem ..."copiii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
înaltă noblețe a inimi, și profundă rezonanță a suferinței metafizice: "Eu nu cânt că știu cânta,/ Cânt că-mi doare inima." * Că suferința este stare filozofică apare mai ales la Eminescu și Leopardi: "E funesto à chi nasce il di natale"pentru că totul este deșertăciune, durere și apunere. Georg Trakl semnează una din cele mai tragice poezii oglindind suferința metafizică La Eminescu, suferința apare sub cele mai felurite hipostaze. Ea începe încă din prima tinerețe cu evocarea morții copilei de la Ipotești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
am venit într-însa." "Amară și plicticoasă este viața, și nimic altceva: și noroi este lumea... De acum, inima mea obosită, disprețuiește infinita zădărnicie a tot ce există", va clama Leopardi, astfel că "E funesto à chi nasce il di natale. Lirica lui Eminescu este un vast compendiu al imposibilului, dar și al încercării de depășire a lumii neputinței, a eșecului onto-axiologic al vieții omenești. Conștiința acută a imposibilului, a nereușitei existențiale începe cu ateismul din Mortua est ! -"Au sens e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
poate, sau de lupi pașnici, înțelepți se trăgea? La început, prea copil fiind, a ignorat chemarea aceasta. Degeaba ar fi luat-o în considerare oricum îi era imposibil să acționeze în vreun fel. Dar dorul de strămoși, dorul de meleagurile natale, de părinți, dorul de propria regăsire nu se poate stinge niciodată. Și, cu timpul, Lupino a înțeles că soarta lui e hotărîtă dinainte: avea să plece. Să plece în căutarea începuturilor și, pînă nu le va fi descoperit, să nu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
care motivează elevii să-și diversifice cunoștințele despre geografia orizontului apropiat în context zonal și regional. Este binecunoscut faptul că prin desfășurarea activităților în orizontul local se realizează stări afective, trăiri emoționale și sentimente de atașament ale copiilor față de locurile natale. Cunoscutul geograf George Vâlsan definea orizontul local ca fiind “cea dintâi patrie a copilului”. Curiozitatea și dorința de a afla cât mai multe despre locurile de baștină apar încă de timpuriu, când copiii se simt atrași de tot ceea ce îi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
promovează următoarele valori și atitudini: Atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură, civilizație; Interes pentru cunoașterea orizontului local, a județului, a țării și a lumii contemporane; Respectul, atat pentru diversitatea naturală și umană, cât și pentru trecutul și prezentul localității natale; Dezvoltarea sentimentului identității și al apartenenței la un grup etnic și la marea familie a poporului român; Conservarea și ocrotirea mediului de viață din orizontul apropiat, din țară și din lume; Disponibilitatea pentru învățarea permanentă. Competențe specifice și exemple de
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
unor modele: roci, minerale, plante presate, eșantioane de specii de lemn etc. b. Demonstrațiile figurale, care cuprind îndeosebi desenele geografice realizate pe tablă și pe caiete, ca o prezentare grafică și cartografică a cunoștințelor geografice. De exemplu, întocmirea planului localității natale prin trasarea rețelei de străzi, rețelei hidrografice, prin identificarea instituțiilor publice sau unităților economice importante (școli, biserici, spital, primărie, fabrici etc.), a căilor de comunicație, utilizându-se în același timp semnele convenționale pentru marcarea elementelor geografice. Modelarea este atât o
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
recrea, a vedea, a descoperi și a cunoaște. Vizita este o deplasare cu durata de cel mult o zi, în scopul cunoașterii unei localități, a unor muzee, unități economice, monumente naturale sau istorice. Această deplasare se organizează fie în localitatea natală, fie la unul din obiectivele înscrise pe traseul unei excursii. În cadrul orașului se pot efectua vizite la diverse instituții publice, la fabricile de încălțăminte și confecții, la unitățile de panificație, la abatorul de păsări, la sera de flori sau la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
teme facultative, miniproiecte etc. La opționalul Geografie locală, la clasa a VIII-a, pe parcursul anului școlar elevii au avut de întocmit un portofoliu ce cuprindea teste rezolvate de elevi, hărți ale județului Iași, ale zonei orașului Tg. Frumos, schița localității natale, fișe de lucru, grafice și diagrame ale diferitor indicatori, minieseuri și fotografii din drumeție. Testul este o formă importantă de evaluare sumativă și de aceea propunem două modele de teste ce pot fi aplicate după parcurgerea conținuturilor cuprinse în opționalul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
competiții: universitare, orășenești, regionale. Era deja o figură cunoscută, mai puțin de profesori și asistenți, dar situația nu-l îngrijora deloc: ca bursier de sfat popular trebuia să termine oricum, drept care a și terminat și s-a întors în târgul natal. Ca fiu al acestor locuri era dator, nu-i așa? să-și aducă... aportul la ridicarea orașului, al nivelului cultural sportiv al maselor ș.a.m.d. Așa se face că Mircea Căpuștean a devenit președintele U.C.F.S.-ului (Uniunea de
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
s-a hotărât să dea publicului opera sa, în ciuda sfaturilor care speram să-l descurajeze, înainte de toate ne interesează cât de importante sunt mărimea și forma cărții. Spune, în sfârșit, că aflându-se vara trecută în Bilbao, în satul său natal, într-o librărie care are spre vânzare exemplare din romanul său Pace în război și cele Trei nuvele, vânzătorul i-a spus că atunci când va publica altă carte să aibă grijă de dimensiune și de condițiile grafice, să facă în
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
i adâncime universului s?u „ț?ram de magic? plenitudine; că În folclor, scânteind de ape ?i lun?, r?sunând de vraj? de izvoare ?i c?deri de flori" (Zoe D.-Bu?ulenga). Codrul „A? vrea s? v?d acum natală mea v?lcioar? Sc? ldat? În cristalul pârâului de-argint, ?? v?d ce eu atâta iubeam odinioar?: A codrului tenebra, poetic labirint". (M. Eminescu Din str?în?țațe) Sufletul poetului se va Întoarce mereu spre orizontul de lumin? al vechiului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
așa cum stătea să În ghită licoarea fără egal a devenirii lui, a rămas cu gura căscată de tristețe, nu de sete și nici de altceva, de o tristețe confuză, În care se amestecau iarba uscată a câmpului din Moldova lui natală, chipurile transpirate și mototolite ale țăranilor, care păreau că nu știu ce caută În aerul fierbinte de vară, drumurile prăfuite și pustii ducând spre nică ieri, soarele ca o mămăligă inaccesibilă, tristețe de foame dintr-o copilărie a secetei, tristețe după copiii
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
Cnezat, Capitala Moldovei, Capitala Țării de Jos; Capitala Județului Tutova, Reședința Regiunii Bârlad,Reședinta de Raion,iar din anul 1968Municipiu. Poetul G.G. Ursu îi comunică,cu mândrie, amicului sau Rafael Alberti: ”Bârladul meu nu-i port la mare,\Nici Andaluzia-ți natală,\E municipiu azi,vezi bine,\ Dar are o mai veche fală”. Dacă în trecutul istoric hotărnicia Târgului Bârlad se întindea până la râul Prut,acum orașul este delimitat de cursurile de apă :pârâul Simila,râul Bârlad,pârâul Vărămizoaia și pârâul Valea
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
ține pământul. ”La părul de la «Bucile Curului» !,domnule judecător”,a răspuns cu nonșalanță mătușa. Intr-un sat izolat,am cunoscut doi vecini.Unul din ei,nea Vova,lucrase la o mină de cărbuni.La pensie s-a retras spre locurile natale.A obținut de la stat casa veche,unde funcționase un dispensar uman și terenul aferent.Om în etate,cu judecată, căsătorit,cu fete măritate,priceput în gospodărie. Celălalt vecin,nea Zare,mai puțin gospodar, însurat,cu băieți plecați la oaste,înclinat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
să sesizăm că suntem prinși de fapt în puterea obișnuinței, în lenea unei minți ce își caută ațipeala într-o scurtătură, că suntem captivii vinii de a ne considera perpetuu inocenți. ٭ Vizitarea altor ținuturi îți poate deschide ochii pentru meleagurile natale: vezi dintr-o dată mai mult. Aici, ca și oriunde în altă parte, a vedea ține de conexiunile pe care poți să le faci, sporite dintr-o dată de experiența altor locuri. Acasă își întărește sensul prin a vedea și locurile altora
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
dor de începutul Sine-lui! Obiceiurile noastre sunt într-un asemenea grad co-participante la identitatea personală încât privarea de ele o putem percepe ca o umbră ce cade pe Sine, drept o lipsă a unei regiuni a Sine-lui. Nostalgia după locul natal își are originile în același mecanism de constituire și subzistență a identității (în absența căreia ar fi imposibilă orice cunoaștere, deoarece nu este posibilă o cunoaștere fără un pol de raportare): nu ne este dor de locul natal propriu-zis, ci
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
după locul natal își are originile în același mecanism de constituire și subzistență a identității (în absența căreia ar fi imposibilă orice cunoaștere, deoarece nu este posibilă o cunoaștere fără un pol de raportare): nu ne este dor de locul natal propriu-zis, ci de poziția pe care el o deține în identitatea personală; în el ne-am constituit ca Sine, și profilul încă i se mai zărește la temelia Sine-lui. Altfel spus, ne e dor (și) de o anumită formă a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
mesaj. ٭ Dumnezeu reprezintă și distanța de care avem nevoie pentru a ne vedea așa cum suntem. El este (din perspectiva chemării) și ieșirea din circuitul lumii în care suntem prinși. Este saltul oricând posibil (dar nu oricum) dincolo de propria suficiență. Limba natală este mediatorul spiritualității noastre, dar ne este și limită totodată; ea este deschidere către gândire și închiderea într-o gândire în același timp. Putem spune c-o iubim abia după ce o depășim înspre gândirea în alte limbi, resimțind-o ca
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
-i dea târcoale, zicându-și că, la vârsta lui, oricum unii mai vorbesc și singuri și visează cai verzi pe pereți. Fusese deja la Tuileries, amintindu-și că Regina Caterina de Medici decisese construirea grădinilor în stil italian, reproducând Toscana natală la Paris. Poate și Clody venea aici, în dorul de Cișmigiu... Cum era o zi frumoasă, mai trecu odată Podul Alma, admiră apele liniștite ale Senei, trecu pe Montaigne pe lângă marile magazine de modă, admiră ultimele creații, ajunse pe Champs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
etnie. Lipsa din statistici are conotații politice, specifice acelor vremuri. Printre cele mai cunocute familii lipovenești a fost cea a lui Nicanov Simion (n.1926). Între lipovenii cu studii superioare s-au numărat Feodor Crețu, profesor de matematică în satul natal, Efimia Lupu, care a absolvit A.S.E, ca și Pavel Gherasim inginer. Populația de etnie germană, care numără, în 1930, 59 de persoane, în 1956 nu mai figurează în statistici, ca urmare a emigrărilor și repatrierilor. Aceeași soartă au avut
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]