10,006 matches
-
ci cu un râs zgomotos, în hohote, de om sănătos. D.G.: Cât de dificil a fost să primești azilul și să te adaptezi într-o țară capitalistă? V.R.: Începutul într-o nouă țară este dificil pentru oricine își părăsește locurile natale. (Oftează prelung). În Canada, primul pas al unui solicitant de azil este susținerea unui interviu în care îți expui motivele cererii în fața unui juriu format din funcționari ai serviciului de imigrație. Solicitantul acceptat intră imediat într-un program numit COFI
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
bacalaureat, fiind condamnat la 2 ani de închisoare corecțională, pedeapsă săvărșită în Penitenciarul Târgșor. În 28 iunie 1950 i se va prelungi detenția și va fi eliberat în 1951 din Penitenciarul Ploiești, însă i se stabilește domiciliu obligatoriu în satul natal până în anul 1952. În 1958, fiind deja student în anul 5, este exmatriculat pentru că fusese deținut politic. Va fi din nou arestat în 1959 pentru manifestări legate de Revoluția din Ungaria, fiind condamnat la 4 ani închisoare corecțională. De data
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
Dând frâu liber imaginației, forțelor creatoare, poezia capătă profuzime și sugestivitate. Ideea poetică se conturează armonios, se desprinde de „umbrele lungi ale serii”... devenind emanație luminoasă care-ți umple sufletul de emoție și blândă înfiorare. Iubitor și admirator al plaiurilor natale, plaiuri unde „apele se prind în horă până noaptea târziu” poetul - „nufărul gânditor” - cuprinde în versuri remarcabile, frumusețea colinelor „albastre” ce „se-oglindesc în sălbaticul cerului”. „Acolo unde cântecele curg doar seara / printre aripile lebedelor fericite / Pe șapte viori orașul
CRONICA. VOLUMUL “UNDEVA LA POARTA RAIULUI”, EDITURA EX PONTO, 2010, AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_volumul_undeva_la_poarta_ra_valentina_becart_1342944454.html [Corola-blog/BlogPost/366646_a_367975]
-
cât și drumul dintre teatru și hotel, ei bine, „dâra luminoasă” lăsată în urma sa de HARICLEEA - așa cum avea să se scrie, printre altele, în „Gazeta Artelor” a lui Juarez Movilă, la ultimul turneu din anul 1910 al cântăreței în patria natală - a inscripționat în memoria colectivă a asistenței sud-americane pagini rar trăite de spectatori vreodată, căci DARCLÉE trăia cu toată ființa ei pentru muzică, asemeni unei zeițe mărinimoase a artelor. Respecta cu strictețe repertoriul fiecărei nații și fermeca întotdeauna spectatorii prin
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Toscăi”, exact aceleași flori - soprana HARICLEEA DARCLÉE... Practic, o dată cu dispariția creatorului „Boemei”, viața inegelabilei DARCLÉE a început să își strângă pe mosor, cu mare durere, din ce în ce mai grabnic firul. Căci de pe culmile artei lirice și până la ignoranța contemporanilor săi din patria natală, nu a fost decât un singur pas. Năzuințele mari și planurile concrete remarcabile, pe care HARICLEEA DARCLÉE le dorea împlinite și la ea acasă, nu au fost sub nicio formă luate în seamă de numeroasele mediocrități existente și atunci, ca
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
face atunci brusc nevăzută privirii omenești. “Marea artistă DARCLÉE s-a dăruit vieții și artei. S-a risipit în fără-de-grija zilei de mâine, până când vântul aspru al iernii din viață ne-a adus-o zgribulită, săracă și uitată, la limanurile natale.”, scria ]n ziarul său, la acea dată CEZAR PETRESCU. Dar suferința poate deveni, până la urmă, și cel mai bun profesor al sufletului, cu toate că îi contorsionează acestuia până la destructurare fibra, încercând să îl răpună cu orice chip, ori că îi răpește
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
de vremelnicia sempitern înșelătoare a materialității. Septembrie 1936... HARICLEEA DARCLÉE, cu toată forța înțelepciunii sale definitorii, nu putea bănui în acel moment că întreaga sa viață se va transforma cât de curând în istorie și amintiri. Ultima călătorie către pământul natal a primei și inegalabilei interprete din istoria teatrului liric mondial a puccinienei Floria Tosca avea să-i anunțe acesteia, din păcate, peste numai doi ani, o sfâșietoare și nedreaptă ieșire definitivă din teatrul rece al acestei lumi dezmembrate spiritual și
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
Ameliei, Desdemonei, Gildei, Violetei, Leonorei (Verdi), a Evei, Elsei și Elisabetei (Wagner), dar și a multor altor roluri importante din arta lirică a lumii, credem că merită să îi fie readusă în prim-plan strălucirea memoriei sale viguroase în patria natală nu doar în cadrul Concursului Internațional de Canto „HARICLEEA DARCLÉE”, ce are loc la Brăila, ci, în virtutea frumoasei și trainicei prietenii care i-a legat pe ENESCU și DARCLÉE, și cu prilejul Festivalului Internațional „GEORGE ENESCU”, unde ar fi bine să
ELOGIUL DEMNITĂŢII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1426320368.html [Corola-blog/BlogPost/377758_a_379087]
-
trăind ca vai de lume... singur într-un Munte de Speranță! Vai, mamă, iartă-mă! Iartă-mă, că n-am ajuns lângă tine, când mă strigai de auzea tot satul, în iarna lui februarie 2005... când auzea tot satul meu natal cum mă strigai matale, mamă: “Teluu!... Teluuuu!... Teluuuuuuuu!” Numai eu nu auzeam cum mă strigai, mamă... Numai eu un auzeau cum mureai, matale, mamă, înghețată de frig și de singurătate, cu pumnii strânși, așteptând până în ultima clipă să vină la
SCRISOAREA NR.136 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 719 din 19 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1355908750.html [Corola-blog/BlogPost/351552_a_352881]
-
Umanismului și Renașterii, reconsiderându-se poziția omului în societate. La noi în popor, se spune mai simplu că ''Omul sfințește locul''. Profesorul Gheorghe FELEA și-a urmat calea în viață cu o vigoare și o forță fluviu, împrumutată de la Dunărea natală. Pe care mereu o poartă în suflet. Între columnele învățământului românesc, un loc de seamă îl ocupă Prof.dr. Gheorghe FELEA, activitatea sa fiind preponderent dedicată domeniului pe care l-a slujit cu credință. Prin Domnia Sa ''Virtus romana rediviva'' reaprinde dorul
PROF.DR.GHEORGHE FELEA-O PERSONALITATEA A SPIRITUALITATII ROMANESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Profdrgheorghe_felea_o_personalitatea_pompiliu_comsa_1342964517.html [Corola-blog/BlogPost/366575_a_367904]
-
să cânte, „curat și cu suflet”, cum spune, canto clasic, la vârsta când se depun cristalele vocii, de la profesoara care azi o privește de la fereastra cerului, Beatrice Petre, după ce calitățile sale vocale fuseseră deja observate de către profesorul Bugoi, din orașul natal, Câmpina. Apoi a studiat canto muzică ușoară, cu profesorul Cornel Irimia, pentru ca drumurile pregătitoare și pregătite de o ordine poate preexistentă a vieții, să se îndrepte apoi spre Școala Populară de Artă din București, la clasa Ionel Tudor. Ratările din
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioana_sandu_admiratia_si_iu_aurel_v_zgheran_1385538707.html [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
inventarul petelor din Soare. „Rondeluri”, „Nopți de Noiembrie, Decembrie” - nu există; „O umbră cântă depresivă prin cartiere, tristă”; „Cuvinte potrivite” - drept operă de ceasornicar, „Flori de mucegai” - o putrefacție lipsită de har; Înlăturați „îngerii care cântau în poeme”; Închise „Șesurile natale” pentru o vreme; „Pe Argeș în sus” se așternuse praf de tăcere, Și peste „Lancrămul” cufundat în mare durere; „Oul dogmatic” - plecat „După melci” într-un „Joc secund”; „Monolog în Babilon” - supărător de profund; Undeva se adla un coș mare
NEMURIREA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Nemurirea_george_nicolae_podisor_1326438884.html [Corola-blog/BlogPost/361298_a_362627]
-
ACUARELEI- Autor: Constanța Abălașei Donosă Publicat în: Ediția nr. 443 din 18 martie 2012 Toate Articolele Autorului Cu patrusprezece ani în urmă, pe timpul vacanțelor de primăvară, artistul plastic Vespasian Lungu, fostul meu profesor de pictură, se întorcea după meleagurile sale natale, din Bucovina sa dragă. Din câte îmi aduc aminte ne-am întâlnit în fața Galeriilor de Artă din orașul Brăila și înconjurată de zâmbetul său, am zăbovit ceva vreme să-i ascult mărturiile. Părea atât de fericit și mulțumit de sine
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/_soapta_acuarelei_constanta_abalasei_donosa_1332069403.html [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
în fața obsesiei, care lasă uneori ca oamenii să sufere din dragoste pentru o viață, sau pentru o formă de inițiere pentru moarte. Șoapta acuarelei, este dedicată și marelui nostru poet nepereche, Mihai Eminescu. Ilustrații la poeziile lui, copilăria sau satul natal Ipotești din frumoasa și dulcea Bucovină, împreună cu poeta - prietena sa Veronica Micle, dau mare greutate, rafinament în execuție cat si multă prestanță întregii expoziții. Evident, Eminescu stă ca o cunună pe creștetul împărătesc al geniului cu care Dumnezeu, a înzestrat
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/_soapta_acuarelei_constanta_abalasei_donosa_1332069403.html [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
evanghelist, în ultimii șase ani, în peste o sută de biserici din diferite părți ale țării. Am reusit sa ajutam spiritual mulți frați și să ajutăm la renovarea bisericilor. De asemenea, am susținut financiar câțiva pastori și lucrători din țara natală. - În ce an v-ați stabilit în Statele Unite și ce ați vrea să ne relatați despre experiența emigrării? - La sfârșitul lui septembrie am venit împreună cu familia, în America. Pentru noi, emigrarea a fost un proces destul de greu și abia după
O FAMILIE DE MISIONARI ROMANI IN HOLLYWOOD, FLORIDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_de_misionari_romani_in_hollywood_florida_.html [Corola-blog/BlogPost/355798_a_357127]
-
care nutrește aceleași sentimente, chiar dacă legile scrise și nescrise nu-i permit. Romanul are o construcție circulară, asemeni operei lui Liviu Rebreanu ( Ion, Pădurea Sânzuraților ) care începe cu o însemnare legată de protagonist : Mă duc să mai văd o dată locurile natale. Cine știe dacă le voi mai vedea vreodată.... Mă duc să ascund acest roman, fiindcă, nu de puține ori oamenii răi au încercat să pună mâna pe el....'' și se încheie cu un Epilog în care Dorin Moisescu dă autografe
INELUL DE IARBĂ -UN SIMBOL AL IUBIRII ETERNE, CRONICĂ DE PROF.MIRCEA DAROŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 by http://confluente.ro/_inelul_de_iarba_un_simbol_al_florin_tene_1375763035.html [Corola-blog/BlogPost/366628_a_367957]
-
razele de lună, prin izvoare tăinuite, umplând ugerele lor; deși mă vântură lumina prin cenușa-n care dorm, eu mă simt atins de vrajă, dând mâna cu nemurirea și iar mi-e dor și mor de dor de pământul meu natal... vineri, 16 mai 2014 Referință Bibliografică: primăvara-n țara mea / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1232, Anul IV, 16 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PRIMĂVARA-N ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1400230229.html [Corola-blog/BlogPost/350516_a_351845]
-
BĂCIUȚ: Ce loc ocupă credința în exil? Dar prieteniile? Elena BUICĂ: În Canada ne putem păstra fără niciun fel de restricții portul, obiceiurile, tradițiile, avem dreptul de a ne arbora steagul național alături de cel canadian, să folosim limba țării noastre natale, dar pentru comunicare trebuie să folosim limba comună, limba engleză sau franceză. Religia ocupă un loc in viata noastră aici ca și în țară. Bisericile ne adună in sânul lor, slujbele se desfășoară comform canoanelor bisericesti, doar cu unele mici
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
aplică decât ca excepție. Pentru câteva din motivele enumerate mai sus, toți membrii familiei mele iubim și cinstim din suflet țara noastră de adopție, dar acest nobil sentiment încape bine în inima noastră alături de dragostea ce o purtăm și țării natale. Așa cum putem iubi doi părinți, putem iubi și două țări. Întotdeauna, la sărbatori, arborăm cu aleasă bucurie celele două steaguri. Ne îmbrăcăm în costumele noastre naționale când ne întâlnim noi, românii, dar vorbim cu însuflețire și despre Canada și punem
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
naționale când ne întâlnim noi, românii, dar vorbim cu însuflețire și despre Canada și punem mâna la inimă și pentru imnul Canadei pe care îl știm și îl cântăm, asemenea ca pentru imnul României. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se vede țara natală din exil? Cum se raportează el la țară, la valorile ei? La neîmplinirile ei? La așteptările ei?! Elena BUICĂ: Cei mai mulți privesc problemele grele ale țării cu năduf, cu revoltă neputincioasă, cu durere și cu mângâiere pentru cei mulți și oropsiți
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
p.17) Personalități băcăuane Leonid Iacob N. 1 octombrie 1945, în satul Iazu, comuna Strugari, județul Bacău. Poet, critic literar, dramaturg, prozator, publicist, editor, profesor. Este fiul Elenei (n. Melinte), casnică, și al învățătorului Gheorghe M. Iacob. Copilărește în satul natal, începându-și studiile cu tatăl său, la școala Primară din Iazu (1951-1955). Prima clasă a ciclului gimnazial o urmează în satul vecin, la Școala Pietricica (1955-1956), avându-l ca profesor de limba română pe Eduard Ștraub, publicistul și scriitorul de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
2015 • ( la p.17)Personalități băcăuaneLeonid IacobN. 1 octombrie 1945, în satul Iazu, comuna Strugari, județul Bacău. Poet, critic literar, dramaturg, prozator, publicist, editor, profesor. Este fiul Elenei (n. Melinte), casnică, și al învățătorului Gheorghe M. Iacob.Copilărește în satul natal, începându-și studiile cu tatăl său, la școala Primară din Iazu (1951-1955). Prima clasă a ciclului gimnazial o urmează în satul vecin, la Școala Pietricica (1955-1956), avându-l ca profesor de limba română pe Eduard Ștraub, publicistul și scriitorul de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
întâi, din evocarea ,,Părintele profesor și Arhimandrit Vasile Prescure - un munte de moralitate”, scrisă de monahul Ioachim Pârvulescu. Născut la 11 octombrie 1927 (în satul Boholț, comuna Beclean, județul Brașov - în Țara Făgărașului), Vasile Prescure urmează cursurile primare în cătunul natal (1935-1942), deprinde tainele muzicii psaltice la Școala de cântăreți bisericești din Sibiu (1943-1946), promovează două clase la Liceul ,,Radu Negru” din Făgăraș, apoi își satisface stagiul militar, până în 1949. Cinci ani (’49-’54 ) este seminarist la Cluj, iar alți patru
Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
-
acesta că o insultă adusă poeziei însăși. Niciodată nu poți găsi într-o limbă învățată la vârsta adultă, subtilitatea cuvintelor din limba maternă. Proza, da ! - Obișnuiți să mergeți des în România? Ce anume vă place să faceți când vizitați țara natală? - Despre România? Ah, România... Cine nu simte nostalgia locului unde s-a născut și a copilărit! În primii 15 ani după venirea mea în Belgia, mergeam în țară în fiecare vară. Apoi am rarit-o. Prietenii sunt și ei plecați
UN TALENT ROMANESC IN CAPITALA BELGIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Un_talent_romanesc_in_capitala_belgiei.html [Corola-blog/BlogPost/345010_a_346339]
-
ca această ladă să se deschidă. Trăind în Canada, țara pe care o iubesc și o respect din adâncul inimii, am scris nenumărate pagini despre aceste locuri binecuvântate, dar niciodată nu m-au părăsit nostalgia și dorul de țara mea natală, România, și de Țigăneștiul copilăriei mele, iar prin osârdia condeiului scrierile mele s-au așternut între aceste două lumi. M-am aplecat cu drag asupra mai multor aspecte privitoare la Țigăneștiul natal, ca o încercare de restaurare, într-un anume
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_buica_testamentul_une_elena_buica_1377352558.html [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]