1,811 matches
-
sexualitatea - a fost supus astfel comandamentelor și controlului politicii de partid, iar statul intervenționist ajunge, în România, la cotele maxime ale acestei caracteristici. Consecințele sociale ale decretului antiavort Prima consecință se raportează, desigur, la creșterea ratei natalității. În 1966, rata natalității fusese de 14,3 nașteri vii la mia de locuitori (după ce în 1960 fusese de 19,1‰). Ca urmare a politicii demografice legiferate, în 1967 rata fertilității totale s-a dublat față de anul precedent, ajungând la un maxim de 3
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ale instituțiilor politice, gradul de stabilitate politică, tipurile de politici sociale etc.; - condiții economice: nivelul de trai al populației, inflația, fiscalitatea, gradul de ocupare al forței de muncă etc.; - condiții demografice: caracteristici ale populației precum vârsta, sexul, rasa, religia, etnia, natalitatea etc.; - condiții ecologice: caracteristici ale mediului, incluzând clima, caracteristicile geografice, gradul de poluare, resursele naturale etc.; - condiții culturale: valori predominante, atitudini, convingeri, cutume, procese de socializare privitoare la elemente precum structura familiei, practici politice, practici religioase etc. Toate aceste condiții
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Problema cauzelor aparente. Introducerea legilor cauzale din regularități empirice poate duce adesea la imaginarea de cauze false, aparente. Relația clasă socială-natalitate (Stinchkomb, 1968). Analizele întreprinse în SUA au scos în evidență o relație clară de covariație între clasa socială și natalitate. Clasele sociale mai sărace prezintă o natalitate semnificativ mai ridicată decât clasele mai bogate. Putem, pe această bază, să considerăm clasa socială o cauză a natalității? Stinchkomb argumentează că o asemenea presupoziție, care adesea a fost făcută, este falsă. În
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
regularități empirice poate duce adesea la imaginarea de cauze false, aparente. Relația clasă socială-natalitate (Stinchkomb, 1968). Analizele întreprinse în SUA au scos în evidență o relație clară de covariație între clasa socială și natalitate. Clasele sociale mai sărace prezintă o natalitate semnificativ mai ridicată decât clasele mai bogate. Putem, pe această bază, să considerăm clasa socială o cauză a natalității? Stinchkomb argumentează că o asemenea presupoziție, care adesea a fost făcută, este falsă. În realitate, nu clasa socială, ci mediul urban
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
SUA au scos în evidență o relație clară de covariație între clasa socială și natalitate. Clasele sociale mai sărace prezintă o natalitate semnificativ mai ridicată decât clasele mai bogate. Putem, pe această bază, să considerăm clasa socială o cauză a natalității? Stinchkomb argumentează că o asemenea presupoziție, care adesea a fost făcută, este falsă. În realitate, nu clasa socială, ci mediul urban/rural de proveniență este cauza care se ascunde în spatele clasei sociale. Controlândmediul de proveniență, clasa socială nu mai apare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
asemenea presupoziție, care adesea a fost făcută, este falsă. În realitate, nu clasa socială, ci mediul urban/rural de proveniență este cauza care se ascunde în spatele clasei sociale. Controlândmediul de proveniență, clasa socială nu mai apare asociată cu variații ale natalității. Ceea ce a indus în eroare este faptul că, în clasele sărace, o proporție mult mai mare de persoane provin din mediul rural decât în cazul claselor bogate. După cum se poate observa, relația adevărată de cauzalitate a fost stabilită în acest
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
După cum se poate observa, relația adevărată de cauzalitate a fost stabilită în acest caz pe baze strict empirice. Ea nu oferă, în consecință, nici o garanție că în alte societăți clasa socială nu este în mod efectiv un factor determinant al natalității. Relația caracteristici personale-sărăcie. De multe ori, presupunerea unor cauze eronate nu se datorează în primul rând unor relații empirice care pot induce în eroare, ci ideologiei, prejudecăților colective ce se sprijină pe unele evidențe empirice, dar tendențios interpretate. Tom Burns
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
generațiilor respective (proporția bărbați/femei), cât și între generații (proporția copii, maturi/bătrâni). Configurația piramidei demografice, determinată de evenimente ca războaiele, reprezintă un factor structural de care trebuie să se țină seama în analiza unui larg număr de fenomene sociale: natalitate, divorțuri, moravuri, delincvență, locuri de muncă. Nivelul de dezvoltare economică reprezintă, de asemenea, un puternic factor structural care trebuie luat în considerare în explicarea, practic, a tuturor fenomenelor sociale: mod de viață, participare la cultură, stratificare socială, sistem politic etc.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diversității sau expresivității individuale . În sfârșit, pe când calitatea vieții, exprimată prin standarde economice, a tins să crească, modul de viață configurat comunitar a tins să scadă. Rata criminalității a crescut, divorțurile s-au multiplicat, relațiile de rudenie s-au degradat, natalitatea a scăzut, iar multe societăți, mai ales cele dezvoltate, devin tot mai bătrâne, oamenii au tot mai puțină încredere unii în alții și parcă vor să pară tot mai străini în raporturile lor. Migrația internă și externă se extind rapid
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
socială emergentă macină ordinea societăților contemporane, luând forma unei opoziții între bărbați și femei și manifestându-se atât în sfera privată a familiei, cât și în cea publică a modului de configurare a vieții sociale și economice: rata divorțurilor crește, natalitatea scade, violența în familie nu încetează, numărul familiilor monoparentale este în creștere etc. Semnele acestei opoziții se multiplică. Politicienii tot propun și adoptă noi proiecte legislative pentru transpunerea egalității de gen în realitate. Analiștii și consilierii politici afișează chiar un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proiecte legislative pentru transpunerea egalității de gen în realitate. Analiștii și consilierii politici afișează chiar un dramatism social: fără a stopa rata ascendentă a divorțurilor și fără formularea acelor politici care ar promova cele mai adecvate stimulente de creștere a natalității și a stabilității familiei, societatea ar risca să-și erodeze unul dintre cele mai importante fundamente. Zgomotul lingvistic de caracterizare mediatică a stării familiei se schimbă în timp și își asociază diverse sintagme. La început s-a vorbit despre „războiul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ceea ce corespundea (în 2003-2004) unei cifre de circa 2 800 de studenți la 100 000 de locuitori (comparativ cu circa 2 000 de studenți în 1999-2000). Trebuie remarcat însă că scăderea demografică după 1990 a cunoscut ritmuri rapide, fie datorită natalității reduse, fie datorită emigrației externe. Grupa de vârstă 10-14 ani reprezenta în 1995 o proporție de 20,8% în ansamblul populației, pentru ca în 2002 să ajungă la 17,3%. În schimb, ponderea grupei de peste 60 de ani a crescut de la
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
pe măsură ce scade numărul studenților tineri, să crească numărul studenților de peste 30 de ani. Să considerăm acum și cazul României. Confruntată cu cea de-a doua tranziție demografică, în condiții de accentuare a migrației externe și a unei rate descrescătoare a natalității, într-un interval de circa 15 ani, populația noastră ar putea scădea cu circa 2,8 milioane. Mai mult, menținerea unei asemenea stări în următorii ani ar face ca populația României să ajungă la circa 14 milioane în 2050 (față de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
respectiv 68 față de 123 pentru intervalul de vârstă 5-14 ani, de 59 față de 85 pentru intervalul 15-19 ani și de 89 față de 86 pentru intervalul 20-29 de ani. Mai concret, dacă s-ar păstra constante valorile din perioada 2000-2003 ale natalității, ale mortalității, ale speranței medii de viață la naștere și ale sporului migrator, atunci peste 20 de ani vom avea cu 2 milioane mai puțini tineri în vârstă de 15-29 de ani decât astăzi. Tinerii de această vârstă reprezintă astăzi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
carte era destul de modest (38,7% față de 57,7% media pe țară); un număr nesemnificativ de femei absolviseră cursurile unor școli practice de gospodărie rurală. Una din consecințele cele mai grave ale stării culturale înapoiate a femeilor de la țară era natalitatea excesivă, depășind-o pe aceea a țărilor industriale dezvoltate, dar însoțită de o mortalitate infantilă dintre cele mai ridicate în Europa.3 „Săteanca suportă sarcina cu curaj. Ea naște aproape în fiecare an, fără gândul să-și păzească corpul de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
se va înlătura vechea nedreptate făcută femeilor din România, legitimându-se căutarea paternității, s-ar fi putut evita creșterea continuă a numărului de copii fără posibilități elementare de trai. Alte delegate susțineau că liberalizarea avortului ar avea drept consecință scăderea natalității în momentul în care țara avea nevoie de întărirea capacității sale de apărare 2. Discuția a continuat și după Congres. La întrunirea femeilor socialiste, ținută în București, cu ocazia sărbătoririi zilei femeii (iunie 1933) s-a votat o moțiune de
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
puși să întocmească o legiuire ca cea a codului penal cu atât mai mult cu cât țara noastră este una din țările cu cele mai multe nașteri și deci cu cea mai mare mortalitate de copii, tocmai ca urmare directă a acestei natalități și a lipsei de măsuri sanitare medicale ș...ț De aceea, noi cerem modificarea proiectului de cod penal în sensul admiterii avortului nu numai când sunt primejduite sănătatea sau viața femeii însărcinate, dar și atunci când femeia se găsește în imposibilitatea
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
în opinia comuniștilor - „minunate” create de acesta, ceea ce în realitate a însemnat supraîncărcarea femeii cu sarcini de familie și de altă natură, promovări artificiale și pe temeiul unor criterii politice sau de formală reprezentare etnică și profesională, o politică de natalitate falimentară, mortalitate infantilă ridicată, numeroși copii abandonați etc. Relațiile internaționale Trebuie spus însă că, înaintea acestui destul de dureros final, datorat vitregiei istorice, mișcarea feministă din România de după primul război mondial a înregistrat, pe lângă realizările, mai sus comentate, și succese remarcabile
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
să întocmească o legiuire ca cea a codului penal - cu atât mai mult cu cât țara noastră este una dintre țările cu cele mai multe nașteri și deci cu cea mai mare mortalitate de copii - tocmai ca o urmare directă a acestei natalități și a lipsei de măsuri sanitare medicale. Avortul este o necesitate socială în actuala organizație burgheză, în care familia este lăsată pradă mizeriei fizice și morale, în care femeia mamă este la fel de exploatată ca și bărbatul, în care nu există
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
fără familie normală, puține căsătorite și majoritatea văduve, divorțate, părăsite sau încă necăsătorite. Tocmai aceste grupuri de femei, cu viață familiară incompletă dau cel mai mare procent de muncitoare (vezi graficul nr. 2). E interesant să constatăm că media de natalitate la o femeie muncitoare din Tei este de 2,87%, față de 3,04 care revine femeii casnice; pe când mortalitatea infantilă se prezintă cu 47,0 la femeia muncitoare și 39,4 la femeia casnică. Chiar cu toată rezerva cu care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
prezintă cu 47,0 la femeia muncitoare și 39,4 la femeia casnică. Chiar cu toată rezerva cu care primim aceste date, obținute prin declarațiile femeilor, nu se poate să nu observăm începutul fenomenului semnalat mai înainte: o descreștere a natalității și o creștere a mortalității infantile la femeile muncitoare. Acest procent ridicat al mortalității corespunde realității. Ajunge să privim mai departe repercusiunile diferitelor profesiuni ale mamei asupra stării sanitare a copilului. Profesiunile examinate de noi, care au cel mai mare
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
crizei, iar de altă parte procesului general de industrializare. Preocuparea în afară de cămin a femeii și mai ales a femeii-mame a cauzat o puternică individualizare, emanciparea ei, care modifică tradiția familială. 3. Consecințele acestui proces, în centrele industrializate se constată o natalitate alarmant scăzută, mortalitatea sugarilor și a copiilor mărită, iar educația și dezvoltarea normală a copiilor suferă. Intervine deci factorul biologic și social, care demonstrează că munca femeii-mame este incompatibilă cu funcțiunile inerente familiale: procrearea, creșterea și educația copiilor. 4. La
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
S-a admis și avortul eugenic, limitat cu garanția controlului medical și cu prealabila autorizare a parchetului. Nu trebuie pierdut din vedere faptul că în această problemă nu statul are ultimul cuvânt, ci familia”. Într-o țară unde nu problema natalității se pune pe primul plan, ca în alte țări europene, ci problema mortalității infantile, nevoile demografice nu pot cere sacrificarea femeii pentru salvarea cu orice preț a pruncului. 3) Delictul de abandon familial constituie o inovație fericită și neașteptată, dar
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
numeroase articole făceau referire la realizările fostului regim. „Elanul economic fără precedent”, „dezvoltarea industrială”, „nivelul extraordinar de cultură”, „plata datoriei externe” erau sistematic scoase În evidență ca motive ale aderării populației la național-comunism. Politici precum „alimentația rațională” sau „politica de natalitate” erau În schimb prezentate drept „detalii”, ale căror efecte erau ignorate. „Mulți ani, Ceaușescu a fost blamat pentru legea Împotriva avorturilor. Ne-au trebuit apoi câțiva ani ca să aflăm că majoritatea statelor care compun Statele Unite au legi Împotriva avortului, pentru
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
numărul de membri în familiile copiilor intervievați, se observă că 73,8% dintre acestea au mai mult de patru membri. Acest procent ridicat este confirmat de datele existente la nivel național asupra populației rome, care relevă o creștere demografică datorată natalității semnificativ mai mari decât în cazul populației majoritare. Pe de altă parte, toate studiile asupra sărăciei în România arată faptul că familiile numeroase (cu mai mult de trei copii) sunt cele mai expuse riscului de a trăi în sărăcie. Cu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]