971 matches
-
în activitatea zilei respective. Mă întreb și acum ... cum de reușeam să rezolv un program atât de încărcat, inclusiv să nu lipsesc de la niciuna din excursiile științifice din împrejurimile Iașului făcute cu studenții geografi (conduse îndeosebi de C.Martiniuc) sau naturaliști (C.Papp, M.Răvăruț, C.Burduja, D.Cărăușu, Alexei Alexinschi ș.a.) și la niciuna din ședințele de comunicări științifice ținute fie în cadrul Societății de Geografie "Dimitrie Cantemir", fie în cadrul Institutului de Cercetări Geografice Filiala Iași. Apropo de aceste din urmă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în 1911. În lipsă de un alt geograf cu pregătire superioară, Catedra de Geografie a fost suplinită alternativ până în anul 1920 de naturaliștii Ion Simionescu (geolog) și Ion Borcea (biolog), ambii cu merite importante în fundamentarea geografiei ieșene pe baze naturaliste și îndeosebi geologice. Prin Ion Simionescu, premers de Gr.Cobâlcescu, se face tranziția de la geografia descriptivă la geografia explicativă, științifică. Stau mărturie în acest sens cursurile sale ținute studenților Secției de Geografie, înființată prin noua organizare a învățământului superior din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și delfinilor, asupra implicării reacțiilor respiratorii în evoluția acvatică a delfinilor, în adaptarea lor la mediul captiv de viață. A activat mulți ani în cadrul Acvariului și Delfinariului din Constanța. Este membru al Asociației Psihologilor din România și al Asociației Muzeografilor Naturaliști. A publicat la Institutul European din Iași volumul Aproape de sufletul animalelor (2005). Mihai Iosif Mihai, Istoria psihologiei: altar al cunoașterii psihologice (c) 2007, Editura Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, cod 700107, O.P. 1
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fabricat unelte", cele ale căror efecte nu pot fi limitate doar la situații de un anumit fel, doar la cele cu însemnătate specifică. Se remarcă aici un moment important în evoluția antropologică și culturală a omului, în sensul că, în timp ce naturaliștii evoluționiști au continuat să vorbească despre o evoluție natural-istorică a omului, de o "specializare întru nespecializare" a acestuia (Lorenz, 1969), de a fi cel mai înzestrat animal, bun la a face de toate, teologii admit ca, din acest punct, să
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestui domeniu de cunoaștere și activitate profesională, este o probă grăitoare, cu atât mai mult cu cât, în cea mai mare parte, această uzurpare a fost săvârșită de însăși mâna psihologilor. II. ȘTIINȚA DESPRE SUFLET ÎN GÂNDIREA ANTICHITĂȚII 1. Panteismul naturalist științific în vechea Grecie Creația științifică și culturală a Antichității continuă să-i uimească pe gânditorii zilelor noastre. Are o vechime de peste două milenii, cu o identitate proprie, orientală, completată de cea greacă, ambele impunând același respect. Mai apropiată de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
1.4. Pitagora (~ IV î.I.C.) Cu Pitagora debutează o nouă etapă de dezvoltare a gândirii elene. A fost originar din Samos și era posesorul unei inteligențe sclipitoare, creatoare de metode, fiind considerat maestrul Greciei antice. La acest gânditor, speculația naturalistă s-a reunit cu mistica și a fundamentat o reformă conceptuală, moral-religioasă. A fost continuatorul gândirii religioase a lui Orfeu, pe care a aplicat-o condițiilor social-politice în care a trăit. Înainte de a-și fi lansat concepțiile despre lucruri și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
asemenea, este remarcabil apelul pe care l-a făcut la adresa metodelor matematicilor. 8. De la Goethe la Purkinje în reflectarea vizuală Explicarea reflectării senzoriale în raport cu aparatul anatomic, neurologic al receptorului a corespuns unei perspective investigatoare interesante, îmbrățișată de mai mulți cercetători naturaliști ai secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea. Această tendință a corespuns unei emulații spirituale mult mai largi, în care fizicienii realizau descoperiri importante într-un domeniu interesant pentru reflectarea senzorială vizuală în optică. Deschizătorul de drum a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a unicității materiei: „Îndrăgit ca o mireasă, dușmănos ca o sudalmă, Chica vântul ți-a-ncâlcit-o, veacuri-veacuri, monoton, Tu, pământ al țării noastre, pătimaș cuprins în palmă, Încălzit cu buze aspre de tot neamul lui Ion.” Sărutul pământului nu este o atitudine naturalistă, ci un gest ritual, identificat cu sângele elementelor. CAPITOLUL AL IV-LEA Preponderența elementului latin (studiul lexicului pe baza textelor literare Moartea căprioarei și Miorița) „Mitul este o expresie profundă și de neînlocuit a aceleiași imagini a lumii care susține
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
figurii omenești. Iată deci cât de vizibilă e linia decadentă urmărită în evoluția acestei arte. Devenită autonomă prin ruperea ci din centrul spiritual, care îi dă viață, amploare și frumusețe suprapământească, ca se transformă în fotografie a naturii, după concepția naturalistă, ea desfigurează și reduce pe om la neant, după teoria energetică a materialismului senzualist, ca să sfârșească apoi prin a-l înfățișa în chip de mașină, după concepția mecanică a civilizației moderne. Puneți un tablou cubist alături de o Madonă de Rafael
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
maniera egipteană, iar Ivan Meslrovici le arhaizează într-un fel de gotic adaptat eposului iugoslav. Cu alte cuvinte, însăși arta cea mai aservită, prin caracterul ei, e cu termenul consacrat o stilizare. Pictura la rândul ei când vrea să fie naturalistă, adică să copieze credincios contururile naturii, cade în particularul documentar, lipsit de o semnificație mai înaltă și se întâlnește cu concurența fotografiei colorate sau a filmului cinematografic. Afară de aceasta, chiar dacă s-ar încăpățâna să copieze natura, s-ar osândi singură
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
deși ar putea-o face cu mai multă izbândă decât oricare altă artă. Literatura, în sfârșit, nici ea n-o imită. Rarele cazuri în poesie sunt specificate aparte cu numele de onomatopee. Se poate vorbi de o imitație în romanele naturaliste și în dramele și comediile de aceeași marcă. Ele însă reprezintă valori cu totul inferioare față de capodoperele literaturii universale, dintre care nici una nu c naturalistă. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, imitația naturii în unele arte e cu desăvârșire
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sunt specificate aparte cu numele de onomatopee. Se poate vorbi de o imitație în romanele naturaliste și în dramele și comediile de aceeași marcă. Ele însă reprezintă valori cu totul inferioare față de capodoperele literaturii universale, dintre care nici una nu c naturalistă. Prin urmare, din punct de vedere tehnic, imitația naturii în unele arte e cu desăvârșire exclusă. În altele, unde e posibilă într-o măsură mai mare sau mai mică, imitația e ocolită cu grijă tocmai în scopul salvării artei. Și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
arte e cu desăvârșire exclusă. În altele, unde e posibilă într-o măsură mai mare sau mai mică, imitația e ocolită cu grijă tocmai în scopul salvării artei. Și, în sfârșit, în cazurile când arta se lasă furată de teoriile naturaliste, imitația produce opere de o calitate morală inferioară sau apare lipsită de semnificație mai înaltă. Suntem de acord cu estetica modernă: arta nu e o imitație a naturii, arta e altceva decât natura. Dar pe când estetica modernă separă arta de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
s a născut în Biserica lui Hristos, în strânsă legătură cu misiunea și idealurile ei. Dacă Biserica ar avea solia să conserve natura și mai ales natura umană așa cum este, atunci arta bizantină ar trebui să aibă caracterul cel mai naturalist cu putință. Dar Biserica nu s-a întemeiat în scopul de a conserva natura, ci de a o salva din păcat și din moarte, desăvârșind-o și îndumnezeind-o; astfel, artei, care o secundează în această misiune, i se deschide
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
artistice totdeodată. Acest fond sufletesc constituie de fapt „izvoarele inspirației”. Ele sunt foarte variate și mulțimea capodoperelor sintetizate din aceste nebuloase sufletești, nu ne dau nici pe departe ideea bogăției acestor izvoare. Hippolyte Taine, care în filosofia artei reprezintă concepția naturalistă, le subordonează la trei factori determinanți: rasa, mediul și momentul istoric. Fără îndoială că artistul e o expresie a rasei sale sau, cum am zice noi, o personalizare a geniului etnic. Într-o măsură, el e de asemenea expresia mediului
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în artă. În mistică, stigmatele rămân ca în trupul eroinei de roman. În artist, aceste stigmate sunt imaginative. Dar în această variată facultate de stigmatizare estetică, noi vedem semnul libertății spiritului creator, pe care direct sau indirect o tăgăduiește concepția naturalistă, despre care am vorbit. Guyau, care e totuși un pozitivist, consideră determinismul mediului și al momentului drept o primejdie de trivializare a artei. În cartea sa L’art au point de vue sociologique, el recomandă îndeosebi patru izvoare de inspirație
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lui Avivenna, Averroes sau Diogene Laertius, care întregesc imaginea literaturii antice din etapa respectivă. În acest context școlile non aristotelice devin din ce în ce mai puternice, iar între acestea cele platonice sunt dominante. În cel de-al treilea rând sunt traduse operele filosofilor naturaliști începând cu cei presocratici, dar și Lucrețiu sau Cicero. Aceștia sunt asimilați în perioada de sfârșit a Renașterii și pregătesc o altă imagine asupra universului, fundament pentru filosofia modernă. De exemplu, lucrările lui Arhimede îl vor influența pe Galilei, iar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
panoramic, privire de ansamblu, atotcuprinzătoare; b. cinematografic, privire secvențială, direcție, sens; c. alternativ. Feluri: a. poetică; b. retorică; c. științifică. Altă clasificare: A. C. a. realistă; a. reală (obiectivă, conformă cu modelul); b. fantastică; b. fictivă / imaginară (subiectivă; imaginea nu c. naturalistă; mai corespunde realității cunoscute); d. romantică; c. combinată (împletire între real și imaginar). e. umoristică; D. f. satirică; etc. a. statică (picturală); B. b. dinamică (trăsături evolutive); a. amănunțită; E. b. sumară; a. de tip tablou; c. doar creionată (sugerată
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
realizarea desăvârșită a tuturor lucrurilor în participarea făgăduită la sfârșitul veacurilor 7. Pornind de la diferența tipologică (cea dintre act și formă) dintre concepțiile cosmologice și antropologice ortodoxe și catolice, filosoful român se oprește asupra unei probleme fundamentale referitoare la neutralitatea naturalistă și transfigurarea spirituală (civilizație și viață duhovnicească); altfel spus, este vorba de modalitatea în care catolicismul privește lumea naturală în iconomia divină 8, precum și implicațiile care decurg din acest fapt. În viziunea catolicismului care, de la Sfântul Toma d'Aquino, a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
mântuirii universale diferă în funcție de perspectiva de abordare adoptată: ipostaza ontologică în Răsărit, ipostaza juridică, în Occident. Exemplul elocvent al acestei diferențe fundamentale îl constituie învățătura privitoare la Sfânta Fecioară. Dogma catolică a zămislirii ei fără de prihană este expresia acestei teologii naturaliste 11. În schimb, Tradiția răsăriteană vede în Sfânta Fecioară podoaba întregii făpturi, "termenul cel mai înalt al unei pregătiri de a reprimi pe Dumnezeu, care se urmează în generații încă de la cea dintâi remușcare a lui Adam"12. Prin urmare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Motivele și procedeele diferă de la o epocă la alta. Romanul gotic le are pe ale lui ; romanul realist, la fel. în mod repetat, Dibelius vorbește de faptul că "realismul" lui Dickens este realismul din Märchen, din basme, nu realismul romanului naturalist, procedeele folosite ducând la motive melodramatice demodate : omul considerat mort care învie, sau copilul a cărui paternitate 'adevărată este, în fine, stabilită sau misteriosul binefăcător care se dovedește a fi un fost condamnat. *14 Intr-o operă literară, "motivasrea" trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
generale pe care o produc. Descrierea de tip romantic încearcă să creeze și să mențină o anumită atmosferă : intriga si caracterizarea personajelor trebuie să fie dominate de ton, de efect - ca în scrierile * Armei Radcliffe si ale lui Poe. Descrierea naturalistă caută să dea iluzia de veridicitate, îmbrăcând aparența unei documentări (Defoe, Swift, Zola). * Aici în versiunea germană (p. 250), înaintea Annei Radcliffe și a lui Poe, este amintit E.T.A. Hoffmann. Cadrul este mediul ; si mediul înconjurător, mai ales interioarele
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
a determinării specificului lingvisticii prin raportare la obiectul propriu și nu în funcție de metodele întrebuințate. În Principie de linguistica (publicată în 1881), B.P. Hașdeu făcea o sinteză a ideilor lingvistice de până atunci. Referindu-se, printre altele, si la concepția lingvistică "naturalista" a lui A. Schleicher și a altor adepți ulteriori, B.P. Hașdeu declară că o asemenea credință ("cum că linguistica în parte, separată de restul filologiei, ar fi o știință naturală sau biologică, ca botanica, bunăoară") "nu mai poate avea astăzi
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cu ajutorul reprezentărilor spațiale și al imaginii). 4. Inteligența muzical-ritmică (capacitatea de a rezolva probleme și de a dezvolta produse cu ajutorul ritmului și melodiei). 5. Inteligența corporal-kinestezică (capacitatea de a rezolva probleme și de a dezvolta produse cu ajutorul mișcării). 6. Inteligența naturalistă (capacitatea de a rezolva probleme și de a dezvolta produse cu ajutorul clasificărilor și reprezentărilor din mediul înconjurător). 7. Inteligența interpersonală (capacitatea de a rezolva probleme și de a dezvolta produse prin cunoașterea și interacțiunea cu ceilalți). 8. Inteligența intrapersonală (capacitatea
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]
-
Inteligența spațial- vizuală Sarcină de lucru: Ajută-l pe Pinocchio să ajungă Gepetto arătându-i drumul cel mai scurt. 4. Inteligența corporal-kinestezică Sarcină de lucru: Joc de rol: Prezentați cu cuvintele voastre o convorbire între zână și Pinocchio. 5. Inteligența naturalistă Sarcină de lucru: Pinocchio vrea să dea de urma tatălui său care s-a pierdut pe mare. Unește punctele și descoperă cine îl ajută pe Pinocchio. Colorează! 6. Inteligența interpersonală Sarcină de lucru: Dați-i sfaturi de bună purtare lui
Caleidoscop by Mariana Dulgheru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93499]