825 matches
-
din arsenalul naturaliștilor. Zola și Maupassant au descris femeile în raporturile lor cu bărbatul sau cu bărbații: fie tatăl, soțul, amantul sau fiul lor. La Zola și Maupassant semnificațiile personajului feminin sunt sexualitatea și alteritatea 223. Dragostea este reprezentată de naturaliști că un șiretlic al speciei feminine, care neagă toată valoarea sentimentului amoros, pentru a-l readuce la o manifestare a instinctului genezic; aceasta concepție se integrează perfect noii poetici a românului, elaborată contra romanescului. Pentru romancieri, căsătoria devine nucleu de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
element fundamental 374. Alături de cercetările de biomecanica privind corpul actorului în spațiul scenei, Meyerhold operează cu conceptul de stilizare, dominant în gândirea sa375. Tratată într-o manieră idealizata de romantici, pasiunea se impune deseori în toată brutalitatea în românul realist/naturalist din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Corpul, neglijat până atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze o elipsa a textelor clasice și romantice, realismul se interesează de sfera intimă
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
într-o manieră idealizata de romantici, pasiunea se impune deseori în toată brutalitatea în românul realist/naturalist din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Corpul, neglijat până atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze o elipsa a textelor clasice și romantice, realismul se interesează de sfera intimă și reprezintă în special dimensiunea trupeasca a dragostei, ajungând până la dezgolire la naturaliști 376. Prezenta corporală este semnificativă în românul din jumătatea a doua
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
atunci, iese din umbră și primește consistentă și densitate în românele naturaliștilor. Căutând să completeze o elipsa a textelor clasice și romantice, realismul se interesează de sfera intimă și reprezintă în special dimensiunea trupeasca a dragostei, ajungând până la dezgolire la naturaliști 376. Prezenta corporală este semnificativă în românul din jumătatea a doua a secolului al XIX-lea. Românul naturalist are menirea să demonstreze că toaletă aristocratei ascunde aceleași vicii că cea a servitoarei și că "bestia umană" este aceeași peste tot
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
familiei, a modei sau a propriei senzualități). Identitatea pariziana este schimbătoare, înșelătoare, un "semn flotant". Împovărata de toate neajunsurile, femeia de la sfârșitul secolului al XIX-lea este concepută în contradicție totală cu portretul idealizat de la începutul secolului. În românul realist/naturalist se constată o demitizare progresivă a imaginii femeii și o eliminare a eroinei, pe parcursul jumătății a doua a secolului al XIX-lea. Parcursul narativ al acestui personaj în spațiul românului este sinuos, urmând meandrele intrigilor și pasiunilor ascunse. Românul secolului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
valoric pe criteriul superiorității (ca și cum recunoașterea, de exemplu, ar fi superioară cunoașterii; sau invers); ele sunt acte de reflexivitate umană încadrate unor "episteme" diferite. În general, viziunea antropologică prekantiană are statutul unei cunoașteri-de-sine. În unele reconstrucții filosofice regăsim chiar modelele "naturalist" și "absolutist", universalitatea umană fiind în identitate cu condiționatul natural sau cu Absolutul (divin). "Omul" lui Kant face pasul desprinderii de o cunoaștere în care își apărea sieși fie ca stăpânul absolut al existenței naturale, fie ca supusul vreunei voințe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
avea un scop, într-un cuvânt ar avea o finalitate ce se realizează pas cu pas, ieșind din tiparul anarhic al materiei brute, inanimate. Faye (astronom), William Thompson (Lord Kelvin (fizician), Chevreul (chimist), Wurtz (chimist), Armand Goutier (chimist), L. Agossiz (naturalist), M. Lotrille (entomolog), E.G.Saint Hilaire (naturalist), J. Cruveilhier (anatomist), Flourens (fiziolog), Cl. Bernard (fiziolog), Louis Pasteur, și chiar Lamark inițiatorul transformismului, ca să nu mai vorbim de Charles Darwin autorul teoriei evoluționiste, admit existența unei cauze primare, unice și inteligente
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
avea o finalitate ce se realizează pas cu pas, ieșind din tiparul anarhic al materiei brute, inanimate. Faye (astronom), William Thompson (Lord Kelvin (fizician), Chevreul (chimist), Wurtz (chimist), Armand Goutier (chimist), L. Agossiz (naturalist), M. Lotrille (entomolog), E.G.Saint Hilaire (naturalist), J. Cruveilhier (anatomist), Flourens (fiziolog), Cl. Bernard (fiziolog), Louis Pasteur, și chiar Lamark inițiatorul transformismului, ca să nu mai vorbim de Charles Darwin autorul teoriei evoluționiste, admit existența unei cauze primare, unice și inteligente care se identifică cu creatorul. Paulescu, la
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
să înțeleagă repede semnificațiile acestora și chiar să judece intenția celorlalți. Acest lucru se realizează, conform ideilor promovate de către unii cercetători, datorită determinării biologice a unor gesturi executate de oameni. Un prim argument în acest sens a fost adus de naturalistul britanic Charles R. Darwin prin observarea faptului că ,,la toate rasele umane, expresia de bună dispoziție pare să fie aceeași și este ușor de recunoscut"30. Cercetările lui au lansat ideea caracterului înnăscut al expresiei emoțiilor la oameni prin moștenirea
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
nu concurează, cei care nu intră în relații competitive (cu alții; întrucât putem fi în relație competitivă și cu noi înșine, cu viața, cu timpul, cu propria creație) sunt slabi, nepregătiți, incapabili, nepricepuți, inadaptabili. La sfârșitul secolului al XIX-lea, naturalistul Thomas H. Huxley a susținut în lucrarea sa Lupta existențială, apărută în anul 1888, teoria conform căreia cel mai important motor la evoluției umane este competiția. La rândul său, filosoful rus (ajuns la Londra) Peter Kropotkin a apreciat că interpretarea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
doilea la frații Goncourt. Aproximativ aceeași clasificare apare la Gaëtan Picon, cu deosebirea că, pentru el, Maupassant e un „realist obiectiv”, iar frații Goncourt sunt romantici. Mulți istorici și critici literari omologhează cele două curente, vorbind nediferențiat de „realiști și naturaliști” sau substituindu-i pe unii altora. V.S. Bielinski grupează realiștii ruși sub genericul „școala naturală”. La noi, C. Dobrogeanu-Gherea prezintă „realismul și naturalismul artistic” drept un singur curent, stigmatizând însă reliefarea sordidului de către Zola și adepții săi ca „realism scârbos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
Melinte, Serenus. În culegerea Dintr-un vârf de tufan Ș. observă cu încântare aspecte ale naturii, descrise în secvențe animate antropomorfic, dar fără efuziuni lirice. În proza scurtă - Regina balului (1946), Povestiri pestrițe (1974) - se poate constata mai degrabă atitudinea naturalistului, a cărui atenție e reținută de anumite cazuri, pe care vrea să le prezinte cât mai exact. Critica a relevat o „adâncă înțelegere a sufletului inocent sălbatic”, schițarea unor personaje „fără complicație psihologică” (Al. Piru), darul observației, descrierea cu mijloace
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
de protejare. Un punct fierbinte al biodiversității este definit ca o regiune cu un nivel ridicat de specii endemice (specii care trăiesc numai în anumite locuri). Anumite zone cu grad înalt de biodiversitate au fost recenzate pentru prima dată de naturalistul american Norman Myers în două articole din Environmentalist (8/1988 și 10/1990). Pădurea Atlantică din Brazilia este considerată un punct fierbinte al biodiversității fiindcă ea conține 20.000 de specii de plante, 1.350 de vertebrate și milioane de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
în mod independent și au condus la diferite specii unice față de cele cunoscute prin alte părți ale Africii, acest bogat, dar complex ecosistem al lumii. 1.4. Gestiune și preocupări actuale în evaluarea biodiversității Pe la mijlocul secolului al XX-lea, ecologiștii, naturaliștii și specialiștii în mediul înconjurător au fost primii care s-au preocupat riguros și au insistat cu argumente solide asupra aspectului economic al protecției diversității biologice. În sensul acesta, naturalistul american Edward O. Wilson sublinia în anul 1992 că biodiversitatea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
actuale în evaluarea biodiversității Pe la mijlocul secolului al XX-lea, ecologiștii, naturaliștii și specialiștii în mediul înconjurător au fost primii care s-au preocupat riguros și au insistat cu argumente solide asupra aspectului economic al protecției diversității biologice. În sensul acesta, naturalistul american Edward O. Wilson sublinia în anul 1992 că biodiversitatea este una dintre cele mai mari bogății ale planetei și totuși cel mai puțin recunoscută ca atare. Conceptul de punere în valoare a resurselor este la originea îngrijorărilor dispariției unor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
a statisticii matematice), reprezintă un exemplu concret de formulă de calcul simplă și comodă în utilizare, așa cum cer mai mereu practicienii care nu sunt toți de formațiune matematică sau tehnică. De altfel, termenul corelație a fost împrumutat din științele naturii. Naturalistul francez Georges Cuvier (1769-1832), cu o viziune cibernetică remarcabilă (cibernetica a apărut pe la mijlocul secolului XX), a formulat principiul corelației (înainte de apariția teoriei corelației) astfel: Orice ființă înzestrată cu organe formează un ansamblu, un sistem unic și închis, ale cărui părți
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
organisme vii care provin din același strămoș și au caractere comune) a unei zone geografice oarecare cu o anumită referință la o scară temporală, iar această abundență poate să fie evaluată după anumite reguli și principii pe care le precizează naturaliștii în general și ecologiștii în particular. O astfel de analiză a biodiversității este interesantă în practică în anumite domenii, iar rezultatele ei reprezintă informații decizionale extrem de importante, mai ales în studiul modificărilor care pot să apară într-o anumită regiune
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
de exemplare )(n ale acestuia]. Observații. În studiul general al ecosistemelor, numerele reprezintă coeficienții de abundență ai speciilor unui ecosistem. Ca urmare, numărul (7.42) este utilizat adeseori ca o măsură a diversității sau biodiversității, fiind cunoscut printre ecologiști sau naturaliști sub numele de indice de diversitate Berger-Parker (1970) [Baumgärtner (2006)]. Constatăm că acest indice este strict descrescător în raport cu coeficientul de abundență cel mai mare și că, cu cât specia majoritară a ecosistemului (cea mai abundentă) are mai puține exemplare, cu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
intelectuală în județele nord-moldovenești ale Vechiului Regat 3: 1. A. Vasile Alexandrescu (1903-?), scriitor, profesor de limbă română la Liceul Ghica din Dorohoi, colaborează cu articole la Adevărul literar, Însemnări ieșene, Tribuna școlii, Cuvântul nostru. 2. Constantin S. Antonescu (1902-1981), naturalist, absolvent al Liceului Laurian, cu studii universitare la Iași și doctorat la Berlin, a fost profesor la Școala normală din Botoșani până în 1933. A publicat volumele de specialitate: Peștii apelor inferioare din România, Unitățile biologice și categoriile lor, Cercetările hidrobiologice
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la Glasul Bucovinei. Din opera sa publicată în interbelic reținem volumele de versuri: Exod (1933), Aur vechi (1936), Cântece de leagăn (1936) și cele de eseuri: Zaruri (1936), Pietre la care mă-nchinai (1937). 24. Vasile Ciurea (1883-1973), profesor, arheolog, naturalist, licențiat în științe la Iași, predă la Pomârla și la Fălticeni, este membru al Societății de Geografie și al Societății Naturaliștilor din România, autor de manuale școlare, publicist și animator cultural al Fălticeniului. 25. Ghedeon Coca (1908-1976), poet, membru al
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
1936) și cele de eseuri: Zaruri (1936), Pietre la care mă-nchinai (1937). 24. Vasile Ciurea (1883-1973), profesor, arheolog, naturalist, licențiat în științe la Iași, predă la Pomârla și la Fălticeni, este membru al Societății de Geografie și al Societății Naturaliștilor din România, autor de manuale școlare, publicist și animator cultural al Fălticeniului. 25. Ghedeon Coca (1908-1976), poet, membru al mișcării Iconar, este redactor la revistele Îndrumar, Iconar. Publică versuri de factură simbolistă și volumele Confesiuni adolescentine (1937) și Alge (1938
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
târgului Mihăileni și Monografia orașului Rădăuți din vremurile cele mai îndepărtate până în 1944, al manualului Geografia județului Rădăuți și al unui volum de amintiri publicat în 1955-1957 în care valorifică notițele întocmite în anii interbelici 12. 67. Emilian Săhleanu (1880-1939), naturalist, profesor secundar în orașele din Bucovina, editează un anuar de personalități bucovinene și publică o serie de studii despre spațiul bucovinean: Mamiferele stinse din Bucovina, Resturi de zimbru din Bucovina, Frunze de fag din Sarmaticul Bucovinei. 68. Toader Sireteanu (1889-1962
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
construcții, casa logofătului Nicolae Canta, care găzduiește Casa Universitarilor, vechea clădire a Institutelor Unite, aflată acum în folosința Colegiului „Mihai Eminescu”, numită și curtea domnească din Sărărie, vechea clădire a maternității, din strada Cuza Vodă, clădirea Societății de Medici și Naturaliști, din Bulevardul Independenței, palatul Cantacuzino-Pașcanu, fost sediu al Primăriei Iași. O etapă calitativ superioară în istoria învățământului universitar ieșean este marcată de înființarea Universității numită, Universitatea din Iași, din anul 1860, prin decret al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Universitatea Mihăileană
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
model și o școală particulară de agricultură. Din 1870, se retrage la Brad, publicând primul Manual de agricultură și Agricultura română de la Brad. Ultima lucrare cuprinde rezultatele experienței din ferma înființată acolo. Este ales membru al Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru corespondent și apoi membru titular al Academiei Române. Arătam în lucrarea dedicată reflectării medalistice a personalităților ieșene că chipul lui Ion Ionescu de la Brad, al cărui nume îl poartă Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Iași
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
peste 10.000 de intervenții chirurgicale în cele mai diverse domenii și a publicat peste 200 lucrări științifice. A fost membru al Academiei Române de Chirurgie, al Societății Internaționale de Chirurgie, președinte al secției de chirurgie a Societății de Medici și Naturaliști din Iași, membru în colegiul de redacție al revistelor de chirurgie din Iași și București. ION IANCU Prof. Dr. Doc. Ion Iancu s-a născut în anul 1902 în satul Șerbănești, comuna Liești, județul Galați, unde a făcut și studiile primare
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]