1,048 matches
-
oameni: ,,aș vrea să am anii de at unci și mintea mea de acum“. Dar apoi o altă întrebare, esențială, mi a venit în minte: oare aș fi putut evita toate acele greșeli pe c are le-am făcut din neștiință? Și răspunsul a fost Nu! Pentru că practic nu poți învăța fără să faci greșeli. Procesul de învățare presupune acumularea unei experiențe, experiență care nu poate veni fără a face greșe li. De atunci mi-am schimbat modul de a privi
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
prin care să ispășească chiar acest pă cat. De obicei momentele grele sunt date oamenilor ca și semnal că au ceva de schimbat în viața lor. În lo c să facă efortul de a înțelege acest mesaj, aceștia, fie din neștiință fie din aroganță, aleg să abandoneze. Pentru a înțelege mai bine, putem face o paralelă cu poziția soldatul ui trimis pe front pentru a-și face datoria. Dacă dezertează îl așteaptă Curtea Marțială. Putem înțelege acest aspect doar dacă am
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
al ripostei, moartea, pe care, însă, Păstorul este pregătit s-o întîmpine „fără teamă”. Criticii i-au reproșat post-festum gînditorului anonim, mult mai inspirat în fond și mai înțelept, că și-a condamnat eroul la pasivitate, că a nesocotit, din neștiință și cu naivitate, statutul omului de acțiune în orice împrejurare. S-a trecut prea ușor peste specificul confruntării, de mare și profundă semnificație umană între om și destin, de natură spirituală, nu economică, așa cum s-a pretins, date fiind versurile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
cadouri bogate în principalele biserici și mănăstiri. În ciuda susținerii boierilor și a înaltului cler, acest plan eșuă; bunul-simț național a presimțit că era vorba de o alipire anticipată 87. N-am putea deplânge prea mult starea de sărăcie și de neștiință a clerului mirean. Popa satului e un țăran ca toți ceilalți, cu excepția îmbrăcăminții; cultivă pământul, e supus impozitului și îngrijește cum poate de nevoile familiei sale. Nu trebuie decât să știe să țină slujba și să recite Evanghelia în limba
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
toalete este de a se apropia de tipul reprezentat de capul lui Hristos. Ținutei preoților români nu-i lipsește demnitatea; mersul lor e încet și grav, privirea melancolică trezește interes. Prin ce stranie anomalie e ținută în această stare de neștiință și de mizerie o clasă de oameni chemată să exercite o influență moralizatoare asupra maselor? Oare nu aflăm răspunsul în această vorbă de duh a patriarhului de la Constantinopol: sultanul îi reproșa agitația și spiritul ce îi frământau pe grecii din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ca și cea a popilor; greșeala nu le poate fi imputată lor, iar vina le aparține în întregime instituțiilor. Cu o bună întrebuințare a veniturilor mănăstirilor, administrația va face să înceteze când va dori sărăcia lucie a preoților mireni și neștiința popilor și a călugărilor. Totuși, așa cum e, clerul îi este superior grosului națiunii; dacă popa nu e decât cel dintâi țăran din satul său, cel puțin știe citi și merge în fruntea turmei. Cu atât mai mult se află în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de dezbinată, mă protejase. Astfel de oameni pe care nici un gând înalt nu-i călăuzea, erau disprețuiți de tatăl meu. Îi cunoșteam pe toți oamenii prin el. Bîzdoveică era cu măciuca. Stan Moameș cu beția. Ion al lui Miai cu neștiința: "Tatăl nostru care ești în ceruri" și toată rugăciunea era pentru el niște cuvinte "încurcate". Altul era deștept "nevoie mare", expresie intraductibilă pentru vârsta mea de atunci, dar înțelegeam că era o ironie, că dimpotrivă, omul acela era departe de deșteptaciunea
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aduce corpul în transpirație și în încălzire înainte de apariția spasmelor. Dar, deși contagiu nu există la holeră, totuși ușor poate deveni epidemică, ca și scarlatina și celelalte; din aceasta rezultă că unde prinde rădăcini, mor mai mulți. Cauzele acestea sunt: neștiința medicilor, teama și neîngrijirea oamenilor. Precauția cea mai bună constă în viața regulată, evitarea răcirii, aer curat și schimbarea deasă a rufelor. Recomand deci d-lui și d-nei să poarte pe abdomen o flanelă moale și, când simt vreo schimbare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
la lumină. Așa stând lucrurile, am prins curaj. -Bănuiește cumva, scumpa noastră hangiță, ce sărbătorim noi doi? Hangița și-a purtat peruzeaua ochilor de la unul la altul și, ridicând din umeri, a răspuns cu un zâmbet de ușoară jenă pentru neștiința ei: Nu. Nu știu ce sărbătoriți. Apoi noi ți-am spune numai dacă nu te plictisești în prezența noastră. Păi... cred că nici o fată nu s-ar plictisi în preajma unor asemena oaspeți: veseli, spirituali, plini de maniere... Să nu exagerăm draga noastră
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Merge înainte ca o brumă. Sunteți nemângâiați și lacrimi cad, Plouă pe voi cu amintiri fierbinți, Nu căutați în urma celui drag Căci veți găsi doar umbre care zac. El a plecat și voi vreți să îl vedeți, Dar orbiți în neștiința celui drept. De ce când iar în minte el apare Voi tremurați și vă visați în al său piept? De ce sunteți atât de stăruitori De lacrimile ce cad ca un izvor? Nu știți să le ștergeți, doar priviți Spre o eternitate
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
e viața vizionară a ideilor noastre. Singura filozofie justă e aceea care fundamentează și scuză, ca firești, toate formele gândirii umane, care consideră ca egal îndreptățite o formă oarecare sau alta. Îndreptățirea relativității. Eu cred că dezbinarea noastră provine din neștiința noastră; ne certăm cu furie și ură, dar rămânem complet nelămuriți cu privire la obiectul disputei. În timp ce noi, asemenea lucrătorilor de la turnul Babel, încercăm zadarnic să ne lămurim unii altora părerile, construcția - grație căreia ne-am fi urcat de la relele pământului sus
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
păcătosul păcătoșilor, iară numele meu Avra. Acest nume nu-nsamnă nimic, părinte, nu-nsamnă c-am neguțătorit cu 230 {EminescuOpXV 231} sânge omenesc, nu-nsamnă c-am fost fur de morți, nu-nsamnă c-am fost fără de nici o lege, ci fără de nici un respect. ["ÎN NEȘTIINȚA TA SĂ TE ȘTII ȘTIUT"] 2285 A se lăsa iubit ca un copil, va să zică... a iubi ca un copil. E tânăr și frumos lucru a avea femeie care te idolatrează, te gugiulește, ca o mamă pe copilul ei, să-i
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ta, ba chiar vinovăția amorului să ți se pară ca și când ai dormi la sânul tinerei tale maice - o idee care trebuie luată a peu pres sau la pieptul fratelui tău mai mare. În gândirile tale să te simți privegheat, în neștiința ta să te știi știut, singur să nu știi ce gândești și ce voiești și ea să știe, ca mama la copiii dezmierdați. Și cât de bine o știe aceasta mama! Să te simți încă o dată de șapte ani, să
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de unde se și numește punere sau realitate logică, d[e] e[xemplu] conceptul învățătură; iară negativ concept este prin c-are se ridică ceva ce s-au fost pus, de unde se și numește negație sau tăgăduire, pe[ntru] e[xemplu] neștiința. Crescând extensia vreunui concept scade intensia dânsului, și scăzîndu-i intensia, îi crește extensia, adică din ce în ce se cuvine conceptul mai multor înfățoșări în chip de notă; și când din ce în ce mai multe note are în sine, din acea mai puține
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cameră se anima cu fiecare nelămurire a lui, însă deodată revine în cameră Florin; ascultă uimit dialogul care capta atenția camerei, avu un moment de ezitare, nu pricepea ce se întâmplă însă îi lăsă în pace. Toți erau veseli de neștiința și credulitatea lui, prilej pentru mai târziu să se amuze și dialogul continuă cu o nouă întrebare stupidă, - Este adevărat că putem rămâne corijenți la seminarii... tot ne primesc la examene ? Unul vine repede cu explicația, - Da, că facem orele
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
convenit. Stabilindu-se și niște repere temporare, România are un orizont, mai clar, de integrare. Om destoinic Pentru ca om destoinic să te faci, Ai nevoie și de dascăl, și de vraci. Doctorul ca să-ți aline suferința, Dascălul, ca să-ți trateze neștiința. Omagiu Școlii Normale de odinioară De la înființare, ca școală de elit-ai pregătit Învățători ce munca și țara și-au iubit. Cu devotament, ei satele au luminat, Și, cu prețul vieții, Patria și-au apărat. Greșeală Când copilului prea mult îi
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
fie preot. Spune-ne numele tău de cutezător trufaș, ca să știe cine ești! adăugă el. Bătrânul care zâmbise, acum privea în jurul său trist. Din ochii lui părea că se scurge milă pentru toți cei de față, milă pentru prostia și neștiința lor. Rosti cu glasul său puternic: - Enoh! Lumea îl privi uluită. Numai preotul clătină din cap cu mânie și cu ciudă și răspunse răstit: - Enoh nu mai este de mult. Enoh a fost ridicat pe carul vântului și numele lui
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Plaut, Bacch., 79: te ueniat codd., te eueniat Camerarius; Amph. 54: faciam cod., faciam iam Lachmann. Dimpotrivă, textul originar poate spori prin Înglo barea unei glose; termenul glossa desemnează un cuvînt dificil, care are nevoie să fie explicat. Adesea, din cauza neștiinței sau a neglijenței copiștilor, au fost incluse În text glose adăugate În margine sau deasupra cuvin telor pe care le explicau. Uneori glosa Înlocuiește cuvîn tul autentic; e.g. Vergiliu, Buc., VI 40: ignotos, glosa din Pag, a Îndepărtat ignaros R.
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
ca un necredincios că nu vreau să lucrez ca să aflu credința cea mare și prin ea să vin la temerea de Dumnezeu, și la începutul înțelepciunii Duhului, ci acum calc legea închizând ochii sufletului cu voia, acum vin la desăvârșita neștiință, întunecându-mă de o uitare desăvârșită”. (Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, cuv. 2, în Filocalia..., vol.V, p. 184) „Socotesc că de nicăieri nu-i vine sufletului o atât de grabnică și de întinsă sporire ca din credință. Iar credința numesc
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
îndestulătoare pentru mântuire dacă o păzim și nu o alegem pe cea moartă și nelucrătoare, în locul celei vii și lucrătoare în Hristos. Căci credinciosul trebuie să primească chipul și viața cea întru Hristos lucrate de credință. Credincioșii au învățat că neștiința aduce credința moartă și nesimțitoare, care e numai vorbă, și nu pe cea din har”. (Sf. Grigorie Sinaitul, Capete după Acrostih, cap. 28, în Filocalia..., vol. VII, p. 106) „Însemnează-ți însă că credința, după cuvintele predate de Dumnezeu, este
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
se reazemă pe simpla cunoștință; ci cel ce crede prin ascultare lui Hristos, Care a poruncit”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 5, în Filocalia..., vol. I, p. 254) „Tuturor relelor le premerge neștiința; iar a doua după neștiință e necredința”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 105, în Filocalia..., vol. I, p. 264) „Cel ce nu cunoaște adevărul, acela nu poate nici să creadă cu adevărat
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
ci cel ce crede prin ascultare lui Hristos, Care a poruncit”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 5, în Filocalia..., vol. I, p. 254) „Tuturor relelor le premerge neștiința; iar a doua după neștiință e necredința”. (Marcu Ascetul, Despre cei ce-și închipuie că se îndreptățesc prin fapte, cap. 105, în Filocalia..., vol. I, p. 264) „Cel ce nu cunoaște adevărul, acela nu poate nici să creadă cu adevărat. Căci cunoștința premerge după fire
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
recunosc dogmele drepte și iubite de Dumnezeu. Ci mai vârtos să ne fie milă de ei ca fiind slabi în puterea de-a deosebi lucrurile și orbi cu inima, și cu înțelegerea. Căci primind răul ca bine, se pierd din pricina neștiinței și nu cunosc pe Dumnezeu, sărmanii și nechibzuiții de ei”. (Sf. Antonie cel Mare, Învățături despre viața morală a oamenilor și despre buna purtare, cap. 83, în Filocalia..., vol. I, p. 32) „Cea mai mare și fără leac boală a
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
-le, altora bâzâindu-le ca niște muște ...”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al Treilea împotriva arienilor, LVIII-LIX, în PSB, vol. 15, p. 390) 76 „Ei susțin un lucru îndrăzneț, dus până dincolo de toată rușinea, de toată neștiința, disprețuind toată șovăiala. Fără cea mai mică teamă, condamnă opinia cu adevărat dreaptă și fără pată, aprobă mai degrabă fără cercetare tot ce le place, chiar dacă apare cu totul de neadmis. Observă cum sunt prinși în lanțurile neștiinței”. (Sf. Chiril
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
de toată neștiința, disprețuind toată șovăiala. Fără cea mai mică teamă, condamnă opinia cu adevărat dreaptă și fără pată, aprobă mai degrabă fără cercetare tot ce le place, chiar dacă apare cu totul de neadmis. Observă cum sunt prinși în lanțurile neștiinței”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuv. II, în PSB, vol. 40, p. 54) „Nu pot să nu mă uimesc mult de lipsa de evlavie a ereticilor. Căci folosesc cele ce li se par că micșorează demnitatea Unuia Născutului
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]