1,059 matches
-
a eșua (2); greșit (2); greșeli (2); iertat (2); intenționat (2); isprăvi (2); încălca (2); a încălca (2); a încerca (2); a încurca (2); încurcătură (2); îndrepta (2); mereu (2); nasol (2); neatent (2); necaz (2); neîncredere (2); neînțelegere (2); neștiință (2); oameni (2); odată (2); omul (2); a păcătui (2); părere de rău (2); a pierde (2); plăti (2); prostie (2); rata (2); a rata (2); recunoaște (2); scuză (2); șterge (2); a ști (2); tare (2); trist (2); accident
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inițiere; interesant; iute; întîi; începător; începe; începere; încheia; a încheia; încheie; laptop; lasă; a lua de la capăt; a lua de la coadă; a lua inițiativă; lume; lună; masacru; meciul; mereu; merge; cu mine; mîine; moarte; munca; muzică; naștere; nebunia; necunoscut; nerăbdător; neștiință; nimic; numărătoare; olimpiada; oprește; ore; orice; primul pas; performanță; petrecerea; piesă; ploaia; se pornește; se prezintă; pricepe; procesul; produce; program; promițător; promova; provoacă; punctual; punctul de start; purcede; războiul; reîncepe; reînnoire; renaște; reuși; revenire; în primul rînd; sală; sărbătoare; sărbătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ce (31); întrebare (21); ceva (14); interoga (12); chestiona (9); nedumerire (9); spune (9); chestionar (8); cunoaște (8); ști (8); cere (7); interesa (7); profesor (7); cunoaștere (5); informație (5); interes (5); nelămurire (5); afla (4); copil (4); necunoaștere (4); neștiință (4); profesoara (4); a răspunde (4); semnul întrebării (4); vorbi (4); zice (4); a afla (3); de ce (3); incertitudine (3); a se interesa (3); interogatoriu (3); îndrăzneț (3); mama (3); neclaritate (3); necunoscut (3); nedumerit (3); neștiutor (3); orice (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iubiți; încredere; îngîndurare; înlocuit; întîmplător; întristare; învoire; jumătatea; lacună; de la lecții; liniște; loc; lucru; un lucru important; lucruri; mamă; nu merge; miză; mîncare; moarte; motivare; muncă; a muri; mut; neatent; necaz; necesită; nedreptate; negăsit; neinteresat; neîncetat; neîntreg; nemotivat; neobservați; neprezentare; neștiință; a avea nevoi; nicăieri; niciodată; nimeni; a nu avea nimic; nu; nul; numi; obiect; de un obiect; ocupat; a oferi; om; omite; ora; pas; păcat; păr; părăsi; părere; părinți; părul; persoană; personalitate; pierdut; pleacă; plictiseală; plimbare; poftă; a nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunicul(2); cadavru(2); coasa(2); cruce(2); dead (2); decedare (2); decedat(2); departe(2); dispoziție (2); Dumnezeu (2); dură(2); dureroasă(2); fericire(2); funeralii (2); gata(2); groaznic(2); iad(2); naștere (2); neant(2); necaz(2); neștiință(2); un nou început (2); odihnă(2); om(2); păcat(2); popă(2); preot(2); rapidă(2); rea(2); renaștere (2); rugăciune(2); scăpare(2); stingere(2); trai(2); vie(2); vis(2); abis; abstract; adio; adio viață; alcool; altă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Dănuț; descendență; destin; dor; drac; drăgălaș; drăgălășenie; drăguț; dulce; extraordinar; familia; fecior; fericit; fiică; fiul bunicii; gălăgie; generații; Gustav; inocență; îndepărtat; înțelegător; jucărie; jucării; jucăuș; mai mic; mama; mamă; mare; melancolie; al meu; moștenitor; naștere; năzdrăvan; neplăcut; nepotul meu; nerecunoscător; neștiință; netot; nostalgie; odor; Oliver; o parte din mine; persoană dragă; pește; piedică; plod; pot; prietenie; promisiune; pui; puradel; Raul; reîntoarcere; relații; rudă de sînge; rudă, persoană dragă; sărbătoare; silitor; sînge; soacră; soră; speranță; al tău; țipăt; urmași; vacanță; vesel; viață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
har, dar; hazard; idol; invidie; iubit; în joc; încercare; încredere; întîmplă; întotdeauna; înțelepciune; înzestrat; karma; la 2; lată; laudă; lecții; leu; luck; mama; medicină; merge bine; mergere în toate; mic; mijloc; minciună; mit; muncă; naivitate; nădejde; neadevăr; necaz; nedrept; negru; neștiință; nimerește; noroc TV; norocos; sau nu; nu eu; nu există noroc; nu-i; nu la toți; număr; O, Fortuna; oameni; oriunde; pace; parcuri; pariu; participare; păcăneli; pe viață; pesimism; peste ea; pix; plăcere; plin; poartă; poftă; privet; prost; providență; puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Creangă; înalt; închinare; înfricoșător; îngeri; a înlemni; întîmplare; lemn; de lemn; liniște; liniștit; lipsă de viață; Lupoaica; Matei; mausoleu; merite; meșter; metal; mică; mie; mirare; Mircea; fără mișcare; mîncare; momîie; monstru; mormînt; munte; muzică; Napoleon; neagră; neființă; neinteresant; neînsuflețire; nemurire; neștiință; oameni mulți; obiecte; om important; onorifică; opera; operă de artă; pace; pasivitate; părinți; păsări; peren; perfectă; persoană; personalitate importantă; piatră cu suflet; piață; pictură; piedestal; pisică; politică; porc; porumbei; porumbel; prefăcătorie; priponit; realiză; recunoscătoare; recunoștință; remarcabil; rezistență; rigidă; rocă; romantic
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
amic(2); apatrid(2); bogat(2); de tot(2); depărtare(2); dor(2); dubios(2); emigrant(2); imigrant(2); indiferent(2); informație(2); internațional(2); în noapte(2); înstrăinat(2); localnic(2); mister(2); neajutorat(2); neamț (2); necunoaștere (2); neștiință(2); neștiutor (2); neutru(2); nimeni(2); pierdut(2); pribeag(2); rom (2); român(2); rus(2); singurătate(2); straniu(2); student(2); trist(2); tu(2); ungur(2); venetic(2); absent; acasă; acela; adăpost; african; alb; am; amabilitate; amar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în zadar; încărunțire; început; încredere; înfricoșat; a înfrunta; îngrijorare; lașitate; lift; liniște; loc; lucrare; lucru; lume; de lupi; maltratare; master chef; mate; mă tem; mereu; mică; moarte, boală; monștrii; de mulțime; naștere; neajuns; necompletă; necunoaștere; nefondată; neinformare; neîncrezător; neliniște; neplăcut; neștiință; nevoie; niciodată; nimic; nocturnă; noutate; obsesie; oribil; păianjen; de păianjen; de a pierde; de pierdere; plictiseală; podul unei case; preconceput; premier; primejdie; probleme; rar; răspuns; de rău; reacție; restanțe; retrăire; rîs; rușine; sare; sănătate; scrisă; sfios; simț; de singurătate; slab
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
inimă; interogație; intersecție; împrejur; în care parte, loc; în ce parte; înspre; întîlnire; pe jos; la locul lui; libertate; lîngă; loc, întîlnire; localitate; Londra; lume; mama; la mare; maro; mașină; mă aflu; merg; mergem?; să mergi; mister; munte; mușchi; nesiguranță; neștiință; neștiut; nu știu; oare; oraș; orașe; oricînd; oriunde și oricînd; pasăre; pat; pe lună; pendulare; permanență; plăcut; plec; plecat; propagare; radio; rapid; rază; raze; rîu; rodie; romantism; sat; satelit; sateliți; sărută; scurte; secret; sinusoidal; soare; solar; sonorități; Spania; stai; stă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
harfă; idiot; iluzie; incert; incertitudine; incultură; informații; interes; interesant; nu mă interesează; izvor; îndelung; înfricoșător; job; jos; lan; limbă; limpede; lipsă de temei; din lume; pentru toată lumea; mare; marfă; Maria; mașină; mister; munte; murmur; muzică; născocit; nebun; nefondat; neîncredere; nesimțire; neștiință; news; noutăți; oxigen; papagal; părere; pătrunzător; piață; plecare; plictisitor; prieteni; prietenii; de primăvară; probabilitate; prost; prostesc; putere; rapiditate; răutăcios; refondat; relativ; de rău; s-a auzit ceva; sarcină; sat; semn; sfoară; șoaptă; socializare; somn; sonerie; spus; spuse; strigă; sună; sunătoare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
petrecut cu Adam atunci când a consimțit la a mușca din fructul oprit. Filosoful bizantin ne oferă o foarte plastică imagine, atunci când spune că Adam „nerezemându-și ochiul sufletului” în lumina dumnezeiască , ci „pipăind și mângâind ca un orb în întunericul neștiinței cu amândouă mâinile amestecătura materiei, s-a aplecat întreg spre simțire, predându-se ei”. Un simbolism ce am văzut că străbate spiritualitatea bizantină, cel al cuplului lumină-ochi, care își are începutul în filosofia lui Platon, și care susține o ierarhie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
altul, poate sugera altora o idee nouă, interesantă și utilă; d) În cadrul discuției, subiecții sunt Încurajați permanent, indiferent de valoarea intervenției lor; nici o idee, nici o soluție, oricât de imposibilă sau deaberantă ar părea ea, nu trebuie să fie Înlăturată. Ironizarea neștiinței sau a greșelilor, cuvântul „ridicol” sunt necunoscute În brainstorming, Întrucât ele se dovedesc nefavorabile unui proces de creație; e) evaluarea și selecția ideilor emise și a soluțiilor propuse sunt lăsate pe mai târziu (peste o zi, peste două zile) și
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
că mai întotdeauna cauza bolii și a necazului este păcatul. Biserică spune acest lucru de două mii de ani. Mulți au înțeles, au crezut și au pus în practică învățătură ei. Unii însă au nejlijat această învățătură din diverse motive: necredința, neștiința, neîncredere sau prea multă încredere în Dumnezeu etc. Dar dacă fiecare creștin ar avea un duhovnic pe care să-l cerceteze oricând în viața lui așa după cum are conform legii, medicul de familie, i-ar fi mult mai benefic pentru
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
nu există cuvântul intelectual". Eurodeputata adăugă că "Ponta nu poate concepe că USL, USD, PSD nu sunt România, că oamenii sunt liberi să gândească, să aibă opinii, să se exprime. În plus, Ponta denaturează înțelesul unor termeni istorici, fie din neștiință, fie din rea-voință". Macovei mai consideră că "Ponta vrea să fim toți ca la festivalul comunist Cântarea României. Cine nu-i aduce osanale, nu-l lauda e fascist". Conchide: "Ponta este un politruc sovietic care se teme de cei care
Macovei îi pune eticheta lui Ponta. "Un politruc sovietic" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30653_a_31978]
-
în tot felul de exprimări neautentice, neserioase și chiar eretice, cum ar fi: "Paste"; "de Paste"; "la Paste"; "Paste fericit!", etc., toate ilustrând o regretabilă carenta de cultură creștină, sau cum am mai zis la început, un grav păcat cu neștiința. "Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paști sau Paste. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale - daca trecem de etapa ebraica "pesah" - și acea azimioara numită pasca (după opinia etnologului Simion Florea Marian; alți cercetători
“Paşte” sau “Paşti”. Vezi care este forma corectă by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79532_a_80857]
-
furnică și pulă de vaca-domnului/ trompe fastuoase de fluturi-curtezani:/ le dizolva măruntaiele (iată SYNTHEZA)/ ei acceptau cu voluptate și umilință (ASCEZA)/ vedeam în el voința divină, învățătura revelată./ îi pândeam pe ceilalți: mi-era teamă de răutatea,/ de insectarele, de neștiința lor sacră./ aș fi urlat și blestemat, au plecat./ fiara coborî de pe plantă neobservată./ O cunoscusem: trăisem cea dintâi experiență adevărată./ am încercat să plâng, n-am izbutit./ voiam să mă sinucid, n-am făcut-o./ soarele se scufunda în
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
aminte că la unele montări se făceau cozi serioase la casa de bilete, iar sălile erau pline pînă la refuz. Ce s-a întîmplat? De unde acest declin evident? De unde lipsa conștiinței creatoare a artistului? Pe scenă, dezinteres, lipsa de dicție, neștiința rostirii a ceea ce se joacă, prea puțin freamăt, emoție - ioc. În viață, priviri blazate, apare, uneori, lipsa de curiozitate și de comunicare, carențe în informație și cultură. Peste toate, a apărut un fenomen, pe care nu știu exact cum să
Lungul drum al artistului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17786_a_19111]
-
mai având doar de formulat cererea de emigrare undeva în mangrovele australiene sau în Patagonia de Mijloc. Mi-am dat seama cu părere de rău, dar cu responsabilitate naționalist-sporită, că nu mai aveam dreptul să umilesc patria și poporul cu neștiința mea într-ale limbii engleze... Iar în dimineața de Sf. Nicolae, ca și anul trecut, soacra lui Haralampy a găsit la ușă, în locul pantofilor, un bilețel pe care scria: ,Tanti, nu mai lăsa papucii afară, că ți-i fură bagabonții
Porcul, pesta și Ignatul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10057_a_11382]
-
în cauză nu e una ținînd de o competență teoretică, ci una ținînd de experiența ei vie. Parcă ceva ne șoptește că nu prea știm ce este fericirea, de aici și reticența de a-i folosi prea des numele, iar neștiința aceasta e stînjenitoare, fiindcă, o spunem din nou, fericirea nu e o problemă teoretică, ci un fapt de viață. De aceea, cine încearcă s-o definească va ajunge să se îndoiască că a trăit-o vreodată cu adevărat, pînă într-atît
Fericirea fără speranță by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9523_a_10848]
-
drept sindromul "IDK" - "Internal Derrangement of the Knee" ("Disfuncție Internă a Genunchiului") -, echivalent sarcastic, în engleză, al ignoranței științifice, sugerate de expresia "I Don't Know" ("Nu Știu"). Codul ("IDK") va fi repetat obsesional în narațiune, prin această metaforă a "neștiinței" generalizate sugerîndu-se epicentrul unei lumi care începe să-și piardă punctele de reper. De fapt, aici trebuie localizată esența crizei lui Passmore. El simte că și-a pierdut identitatea (autenticitatea primară) într-un lung șir de exuvii morale și psihice
Efort terapeutic by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6656_a_7981]
-
Nu e nici o îndoială). Drumul doar se rotește în față/ ca o elice stricată, / ca un rinocer ce împunge/ cocoașa orizontului./ E obosit de mers..."( Drumul doar) Prin coaja cuvintelor ținute contra luminii se străvede dualitatea alb/negru, noapte/zi, neștiință/cunoaștere, Opera la negru trecând în Opera la alb. "Pasărea albă ciugulind/ lumina neagră a ochilor". Evident, pentru cititorul cunoscător de poezie românească nu poate fi evitată apropierea de Bacovia: "Într-o cameră albă/ doar pianul negru ține de urât
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
astfel că înălțimea spiritului a căzut. Severitatea gestului pulvinar e drastică, în contrast cu aparenta lui grosolănie. Ca în orice ritual, la Junimea avem habotnici respectînd orbește ighemoniconul: ștersul Gheorghiu are scaunul lui inalienabil, și dacă un nou-venit i-l ocupă din neștiință, bigotul se zăpăcește, înroșindu- se de fîstîceală și dînd tîrcoale scaunului pînă cînd intrusul i-l eliberează. Scaunul obscurului Gheorghiu e, în mintea lui, lăcaș de strană. Mirmilik își roade mustața de încordare, Eminescu tace în prostație contemplativă, ambele atitudini
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
cu Dumnezeu 84. Atunci când au fost chemați să conducă Biserica, au părăsit pustiul și au venit în lume, mânați de insistentele rugăminți ale credincioșilor și de dragostea acestora. Sufletele lor înțelepte, curate ca fecioarele, pricepând că lumea se găsea în neștiință, vin în mijlocul ei și aprind lumina, deșteaptă mințile multora, luminează întunericul, alungă neștiința și arată adevărul 85. O altă problemă capitală abordată de Părinți în operele lor a fost combaterea ereziilor. Apologeții erau nu numai apărători calificați ai creștinismului față de
Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]