6,387 matches
-
târziu l-au schimbat venind un neamț în vârstă a cărui ginere lucra acolo și care se uita la mine mai să mă bată tot timpul de nu știam ce are cu mine. Aici ajung să lucrez cu un alt neamț care a avut probleme, nu știu ce acuzații penale sau nepenale iar tot ce lucram aveau tarife hilare fiind migăloase de trebuia să stăm de multe ori după program să terminăm pentru că de când cu problemele din liceu nu-mi mai mergea nimic
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE 7 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_7.html [Corola-blog/BlogPost/370961_a_372290]
-
45, datorită numărului mare de obiective turistice incluse în itinerariu, ceea ce speram să ne împlinească dorința de documentare și pe care le vom prezenta în ordinea în care au fost vizitate: Chișinău, Orheiu Vechi, Cricova, Cetatea Tighina, Tiraspol, mânăstirile Noul Neamț, Suruceni, Căpriana, Hâncu. În autocar ghidul ne-a oferit o hartă a Republicii Moldova, așa că am putut să ne căutăm localitățile incluse în program. Citește mai mult NOTE DE CĂLĂTORIE - REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA IÎn perioada 15-18 septembrie 2016 am efectuat o călătorie
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_trifan/canal [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
45, datorită numărului mare de obiective turistice incluse în itinerariu, ceea ce speram să ne împlinească dorința de documentare și pe care le vom prezenta în ordinea în care au fost vizitate: Chișinău, Orheiu Vechi, Cricova, Cetatea Tighina, Tiraspol, mânăstirile Noul Neamț, Suruceni, Căpriana, Hâncu.În autocar ghidul ne-a oferit o hartă a Republicii Moldova, așa că am putut să ne căutăm localitățile incluse în program.... VI. SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ȘI LĂCAȘURILE SALE DOBROGENE, de Elena Trifan , publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_trifan/canal [Corola-blog/BlogPost/381033_a_382362]
-
trăise zece ani în Spania îmi spunea: ,,Am trei luni aici în Berlin și sunt îngrozit de cea ce văd, mă refer în mod special la acești intermediari ce se interpun între noi muncitorii ce nu vorbim germană și patronii nemți. Am lucrat aici și la a treia mână și rămân îngrozit cu ce sete te exploatează unii români și doar suntem din același popor, însă când e vorba să scoată bani de pe urma ta nimic nu mai contează doar banii primează
ALFABETUL EMIGRANȚILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1438529101.html [Corola-blog/BlogPost/372090_a_373419]
-
care pe cât le e posibil oamenii se calcă în picioare unul pe altul mă refer la exploatarea ființei umane ce am întâlnit-o aici. Dar ce să-i faci există și speranța că dacă învăț germana pot lucra direct cu nemții și îmi pot închiria o locuință, și aduce familia din Spania și pot scăpa de toți acești exploatatori.” Îmi aduc aminte de cuvintele unei prietene ce trăia de șaptesprezece ani în Berlin ea îmi spunea: ,,Ai mare grijă acest oraș
ALFABETUL EMIGRANȚILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1438529101.html [Corola-blog/BlogPost/372090_a_373419]
-
lasă, lele Safta, că nu-i dracu’ așa de negru! Uite au venit ăștia cu banii pentru „buzunarele românilor”, bag eu fitilul. Și o să fie bine! - Să știi că Ilie al meu (!) are dreptate! Ceva se întâmplă! De ce a pomenit neamțul, în piață, de gașca politică? Știe el ceva! Așa cum știm și noi. De ce s-au pornit oamenii, din senin, să iasă cu sutele de mii? Când s-a mai pomenit așa ceva? De ce s-a repezit Drac-nea, mai întâi, să-i
TABLETA DE WEEKEND (186): GAŞCA POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1487573772.html [Corola-blog/BlogPost/368774_a_370103]
-
mai fost bolnav de moarte toată viața sa. În jurul anului 1920, sora Părintelui Ilie Cleopa, Ecaterina, pleacă la Mânăstirea Agapia - Neamț pentru a se călugări. Spre sfârșitul anului 1927, fratele său mai mare, Gheorghe, a intrat în obștea Schitului Sihăstria - Neamț. A fost călugărit, primind numele de Gherasim. În iarna anului 1929, după sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Constantin și fratele său Vasile s-au hotărât să plece la Schitul Sihăstria - Neamț pentru a sluji toată viața lui Iisus Hristos. După ce s-
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
său mai mare, Gheorghe, a intrat în obștea Schitului Sihăstria - Neamț. A fost călugărit, primind numele de Gherasim. În iarna anului 1929, după sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, Constantin și fratele său Vasile s-au hotărât să plece la Schitul Sihăstria - Neamț pentru a sluji toată viața lui Iisus Hristos. După ce s-au rugat mult lui Dumnezeu, cu post și metanii, au luat binecuvântare de la preotul satului și au spus părinților gândul lor; și așa au plecat la mânăstire. La intrarea în
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
al Schitului Sihăstria. Între anii 1945-1946, schitul se reînnoiește, reconstruindu-se o mare parte din chilii și o trapeză de peste 100 de persoane. În anul 1947, pentru că numele și activitatea duhovnicească și administrativă a Protosinghelului Cleopa Ilie - Egumenul Schitului Sihăstria - Neamț, deveneau tot mai cunoscute, Patriarhia Română, care a observat eforturile de înnoire generală a acestui sfânt așezământ monahal, a propus ridicarea Schitului Sihăstria la rang de mănăstire independentă și de sine stătătoare. Patriarhul României, Nicodim Munteanu, a aprobat ridicarea Schitului
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT CLEOPA ILIE CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie by http://confluente.ro/Despre_conceptia_si_viziunea_stelian_gombos_1386060411.html [Corola-blog/BlogPost/363067_a_364396]
-
în douăzeci și doi de ani când nu am avut de ales între două sau mai multe rele și-mi mângâi bătrânețea cu gândul că noi ăștia (adă ăștia din zicala cu: „uite-așa cum ne vedeți ... / urmează rima la nemți ... Și acuși, acusi, acuși ... / urmează rima la ruși” ... ), ne putem uita unul în ochii altuia, cel puțin opt milioane de perechi! Lucru care pentru adevăratul politician poate să însemne o bucurie și o eliberare de multe tare, exact cum pentru
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_redescoperirea_dem_corneliu_leu_1344001867.html [Corola-blog/BlogPost/340892_a_342221]
-
Cu ciutaci, ciuvici ce țucă Buci de felicși și jidani. Nu salvăm țara cu dude La palat, pe lângă tron, Și-un bătrân ce-abia aude Secularul gramofon.. Nu salvăm țara cu pruncii Lepădați la alții-n prag, Nu făcuți de neamț săpun, ci Traficați pe alt meleag... Nu salvăm țara cu tute Dezbrăcate la chiloți Și-un primar cu parașute Puse-s să voteze hoți... Nu salvăm țara cu lelea Surdă, oarbă și... amin!, Ce votează toate celea Moartă vie-n
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_salvam_tara_cu_tara_romeo_tarhon_1384724245.html [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
suntem pui de lei... Nu salvăm țara cu vize Între maluri de sfânt Prut, Cu accize la accize Și coplată pe strănut... Nu salvăm țara prin vorbe, Când beau rușii-n Cernăuți, Când francezul tot un corbe e, Ca și neamțul, toți vânduți. Nu salvăm țara cu slujul Și cu spatele gârbav, Când ne strigă Iașul, Clujul, Chișinăul grav bolnav... Nu salvăm țara, române, Nici de înșine,-ntratât Ne-am stricat și frica-n sân e Un păcat, cel mai urât
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Nu_salvam_tara_cu_tara_romeo_tarhon_1384724245.html [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
petrecere bună și îți vine foarte greu să cauți ușa pentru a pleca". Și a avut dreptate solistul: la concertul de aseară foarte multe persoane din public nu împliniseră nici macar 20 de ani! Într-o formă de zile mari, arstistii nemți au cântat piese de pe cel mai recent album - “Sting în the Tail”, balade dar și arhi-cunoscutele hituri care au cucerit mai multe generații la rând: “Wind Of Change”, “Send Me An Angel”, “Tease me, Please Me”... Au comunicat tot timpul
Explozie la Romexpo! Scorpions au incendiat Bucureştiul! by http://www.zilesinopti.ro/articole/6288/explozie-la-romexpo-scorpions-au-incendiat-bucurestiul [Corola-blog/BlogPost/97924_a_99216]
-
venerabila vârstă de 77 de ani, eveniment ce s-a săvârșit în ziua de joi - 22 Noiembrie, totodată și în timpul slujbei prohodirii și înmormântării sale, care s-a desfășurat în ziua de sâmbătă - 24 Noiembrie anul 2007 la Mănăstirea Sihăstria - Neamț, la care am reușit să particip și eu alături de foarte mulți slujitori ai altarului bisericesc străbun și ai cinului călugăresc, precum și de mulți fii duhovnicești și ucenici, cunoscuți ori apropiați!... Pentru a fi sincer, doresc să recunosc că, în iureșul
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_arhi_stelian_gombos_1352712261.html [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
1942 - 1949 la Liceul Comercial din Roman; la anii de studii teologice săvârșiți între anii 1971 - 1975 la Institutul Teologic de Grad Universitar din București; la faptul că a intrat de la vârsta de 19 ani ca frate în Mănăstirea Sihăstria - Neamț, unde în anul 1953 a fost hirotonit diacon, urmând a fi între anii 1949 - 1971 casier, contabil și secretar, precum și ghid la această strălucită „vatră de sihăstrie românească”; apoi între anii 1971 - 1990 a fost casier, contabil și ghid la
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IOANICHIE BĂLAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_preacuviosul_parinte_arhi_stelian_gombos_1352712261.html [Corola-blog/BlogPost/350999_a_352328]
-
afișele, anunțurile de pe la biserică, băteam toba, făceam PR . Și venea public, dom’le! Și totul a plecat de la zero, căci nu ne dădea nimeni nici un ban. Am făcut odată o colecție de costume populare și am văzut că le plăceau nemților. Am vrut să le dau pe toate pe un aparat de filmat, un Arriflex. Dar a aflat miliția și nu am reușit să facem treaba. Așa că am adus un Krasnogorsk din Uniunea Sovietică. Făceam filme, mergeam cu ele la Costinești
Un festival care să dureze o viață by http://www.zilesinopti.ro/articole/1240/un-festival-care-sa-dureze-o-viata [Corola-blog/BlogPost/99815_a_101107]
-
perioadă, după anul 1950, preotul Teodorescu Alexandru a fost arestat, nu cunosc pentru care motive, și nu m-am văzut cu el până în anul 1953, când a fost pus în libertate și s-a stabilit la mănăstirea Sihăstria din părțile Neamțului, făcându-mi o vizită la mănăstirea Neamț". Din această cauză Partidul nu l-a vrut ierarh Insistând pe subiectul "Rugul Aprins", care interesa în mod deosebit pe anchetatori, Benedict Ghiuș a omis să precizeze mai multe fapte importante din viața
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497590105.html [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
ma râd! Că românu țânie cu hal de fură, ca hal de fură îl lasă și pe iel a fura! Ierea on cosaș din Gorj, Feroiu, o cosât mult ani la noi, s-o fost pe front în Rusîia, cu nemți, si să-ntorcea pe gios că vinea ruși pistă iei. Înt-o noapte, la on neamț i-o furat careva cizmele. Atuncea or știut c-or agiuns napoi în România. - Păi și dumneata nu mergi la vot? - Băă, o dzâs unu
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine by https://republica.ro/votez-pentru-zambetul-fetei-moarte-la-revolutie-a-ti-iubi-tara-inseamna-sa-faci-astazi-tot-ce-iti-sta [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
am pizdilicumo rău de tot. Avea patru copii și a fost mobilizat pe loc, pălmaș la CFR. Cu alți o grupă a fost suit în vagoane sanitare. să aibă grijă de oi, la întoarcere. A avut până la Ungheni, unde un neamț a dat ordin să-i încuie în vagoane, cine iese, „e împuțcat”. Noroc de un bombardament când au dezertat. S-a prezentat la Gară, dar fostul comandant nu mai era. Cică a raportat că au fost în misiune și s-
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1489051623.html [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
cu al lor iallaaa, iallaaa, nu băgaseră groaza în toată creștinătatea, samuraii care strigau „banzai, banzai”, sau rușii care își vărsau plămânii răcnind ura prelung, la vremea când, drogați cu votcă din cartofi îi sminteau în bătaie pe mai sobrii nemți? - Hai, că m-am scos, trecu ultimul gând prin capul lui Picu, înainte de a repezi un picior în ușa cârciumii. Intră cu un aer triumfător și dădu un răget de mai mare dragul: - Băi, nea Titi, bagă una mare-n
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419500141.html [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
Acasă > Poezie > Pamflet > VIOREL BĂETU - ALEGERI 2014 ÎN ROMÂNIA Autor: Viorel Baetu Publicat în: Ediția nr. 1395 din 26 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Vreți să vă mergă „rău”... că la nemți? Votați cu Johannis și... mai știi!? Se zvonește că Angela Merkel ar veni în vizită în România să-l susțină pe Johannis! Ce nai vrea și asta? Să-l învețe să ducă țară de râpă cum a dus ea Germania
ALEGERI 2014 ÎN ROMÂNIA de VIOREL BAETU în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_baetu_1414276194.html [Corola-blog/BlogPost/379875_a_381204]
-
Alte locuri Cetatea Neamțului este o creație moldoveneasca ridicată la sfârșitul secolului al XVI-lea de către Petru I (1374-1391). Cercetările arheologice au scos la lumină urme materiale de la sfârșitul secolului al XVI-lea și monede de argint de la Petru I. Întemeierea în anul 1359
Cetatea Neamțului by http://www.zilesinopti.ro/locuri/8281/cetatea-neamtului [Corola-blog/BlogPost/96627_a_97919]
-
se spune acum că revista a avut o viziune democratică, multiculturală, ideea era a lui pentru că era pe jumătate maghiar acest prim-secretar: să scoatem revista și în germană și maghiară. Evident că ne-am bucurat. Eram deja prieten cu nemții, cu Franz Hodjak, chiar stăteam cu el în cameră la cămin în Avram Iancu (numele căminului n.r.). Începusem să traduc din Franz din Trakl și cu Petre Motzan din marii romantici germani eseuri. Și e foarte important că s-a
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Revista_echinox_intre_libertatea_crea_al_florin_tene_1331631022.html [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
moșu’ Chircuț. Tocmai căzuse la datorie sublocotenentul Ecaterina Teodoroiu și discutau pe marginea acestui eveniment tragic. În față, pe dealul Cireșoaia, erau în poziție de apărare forțele inamice. Deodată, moșu’ a auzit un șuierat prelung, ascuțit, de obuz lansat de nemți dinspre dealul de peste Trotuș. Înainte de a începe să tragă cu mitraliera, el apucă să strige către grupul de superiori din spatele lui: - La pământ, domnilor ghenerali! De fiecare dată când ajungea aici, moșu’ se oprea din povestit și după câteva clipe
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
decorat cu medaliile „Virtutea Militară” și „Bărbăție și Credință”, chiar de către generalul Eremia Grigorescu, fiind înaintat și la gradul de caporal. La ceremonie, înainte de a-i prinde medaliile în piept, generalul l-a întrebat: - Caporal Pătrașcu, ia spune-mi, câți nemți ai împușcat? - Să trăiț’, domnule gheneral! Nu știu, nu i-am numărat!, i-a răspuns moșu’ Chircuț în poziție regulamentară. Generalul, amuzat de răspuns, i-a zis atunci: - Bravo, caporal, să trăiești! Apoi, i-a pus medaliile în piept și
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1445377465.html [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]