1,158 matches
-
realitate, nu poate să-și înăbușe jena pentru ea și un ușor dispreț pentru mine când îi supraestimez calitățile pe care le-o fi având sau inventez altele, pe care nu le are.) Apoi, râzând, adăugă: - Am voit să te necăjesc. N-am citit nimic din Turgheniev. Nu l-am găsit nicăieri. Dar am să-l citesc. Să mă necăjească numai?... Cunoscând slăbiciunea femeilor pentru Paul Bourget 1, i l-am amintit mai mult ca un mijloc să-mi dau seama
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
pe care le-o fi având sau inventez altele, pe care nu le are.) Apoi, râzând, adăugă: - Am voit să te necăjesc. N-am citit nimic din Turgheniev. Nu l-am găsit nicăieri. Dar am să-l citesc. Să mă necăjească numai?... Cunoscând slăbiciunea femeilor pentru Paul Bourget 1, i l-am amintit mai mult ca un mijloc să-mi dau seama de psihologia ei. 1 Critic și romancier francez (1852-1935), adversar de idei al lui Émile Zola, reflectând reacția politică
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
în regulă. - Da, dar, vezi neata, e bine ca atunci când faci un bine cuiva, să i-l faci de-antregul, așa scrie la cartea sfântă. - Omule, suflet ales, totu-i bine când se termină cu bine, nu avea remușcări, nu te necăji, Dumnezeu a primit fapta dumitale și te prețuiește, așa cum te prețuiesc și eu, căci de-acum încolo te consider prieten scump și adevărat. După vreo două zile m-am înzdrăvenit și am putut să merg. Pentru că n-aveam țigări, fumam
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
adesea, în adunări, la moară ori la treier, Petrea Malai se auzea strigat : - Măi Pé, măi ! - Hăi ! - Tatăi, zicea îndată oarecine. - Ce-i, măi ? răspundea altul... Dealtfel și Hoașcă, de față, avea multe porecle și care cum avea timp îl necăjea zicându-i : „Monac, Cheleneagră, Hoașcă, Topor, cu tot neamul lor”. în privința asta numai șapte frați, cunoscuți într-un nume, îi lăsau în urmă pe toți ceilalți : AlexĂPetră-Costă-Șté-Marí-Vasí-Rusă din deal, Alexă-Petră-CostĂȘté-Marí-Vasí-Rusă din Curătură și Alexă-Petră-Costă-ȘtéMarí-Vasí-Rusă din Văleni, căci, din șapte, numai
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
atâta, că se are bine cu otoritatea. Fă-mi un bine, dom’ primare !” Acu, gândiți-vă și dumneavoastră : să te strici cu un gospodar pentr-un prăpădit cu loaza lui de copil nu face. Dar nici să-l lași pe necăjit în plata Domnului iar nu vine bine. Că țăranul rabdă ca cânele și tace ca boul și el împlinește birul. Ai să vezi mata mâne ce avere au în casă : că acuma e iarnă și fiștecare își ține la îndemână
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
somn și pentru ochi e bună sulfina. La trepădătură ori la gâlci dai nalbă mare sau mălagă, alții îi zic colăceii babei. Când femeia umblă ca iapa după armăsar, se potolește, uite-l colo, cu sovârv. Și dacă bărbatul te necăjește ori umblă după alte muieri, îl liniștești cu talpa gâștei care-i bună și de inimă. Aplecându-se, femeia cea tânără culese cu două degete câteva frunze lungărețe pe care le mirosi. Privind-o sever de jos în sus, Băltoaia
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
adunară În jurul colivei, care era presărată cu zahărul pudră al vieții de apoi și conținea semințe nemuritoare de rodie. De Îndată ce mâncară coliva, o simțiră cu toții: sufletul lui Jimmy Zizmo părăsea pământul și intra În rai, de unde nu-i mai putea necăji. În toiul festivităților, Sourmelina provocă un scandal când se Întoarse din camera ei purtând o rochie portocalie, țipătoare. ― Ce faci? o apostrofă În șoaptă Desdemona. O văduvă trebuie să poarte negru tot restul vieții. ― Patruzeci de zile ajung, spuse Lina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a doua? Eu aș fi zis că ești cel puțin la liceu. I-am tras zâmbetul meu cel mai fermecător. ― Probabil din cauza sângelui tău de Ptolemee. Numai vezi să te ferești de bărbații romani, bine? ― Ce? ― Nimic, regină mică. Te necăjesc doar. Râdea acum, un lucru pe care nu-l făcea prea des. Chipul i se luminase. Și dintr-o dată se auzi tatăl meu, care mă striga. ― Callie! ― Ce-i? ― Vino Încoace imediat! Marius se ridică stângaci. ― Vorbeam doar, spuse el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
absent, Tony Pavone nu recepționa vorbele fetei... Gândurile sale erau ocupate cu numeroasele șantiere pe care le coordona, la sărbătorile Crăciunului care se apropia și destul de Îngrijorat de timpul nefavorabil care-i diminua randamentul execuției. Avea suficiente motive să fie necăjit. Problema intoxicației cu pește o lăsase baltă, trebuia să alerge Încercând să afle motivul Înbolnăvirii sale subite și, cum el nu avea timp...! În ce privește discuțiile cu Nineta pe această temă erau enervante, efectiv interminabile...! Biata fată Își descărca sufletul unui
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
mai pică:o fripturică, un păhărel de vin iar uneori câțiva bănuți, În funcție de clientelă și astfel reușesc să mă descurc binișor. Dar vă rog, poftiți Înăuntru...” Înclinândui-se ceremonios, portarul Îi deschise ușa, iar Tony Pavone nu rezistă tentației, prea era necăjit să nu se deconecteze puțin. Spre surprinderea lui localul ducea lipsă de clienți, observând totuși la bar câteva frumoase fete care desigur erau În așteptare... Îi puse portarului o Întrebare. „De ce este localul așa pustiu la ora asta? Cu ani
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
având teamă să nu piardă clienții.Încercă stângaci să ofere o explicație. „Aveți dreptate domnilor dar, eu nu mă fac vinovat...! Mai toate băuturile aduse din import, sunt considerate „De Lux”. Dacă nu credeți, vă pot arăta factura...” „Nu te necăji omule, te credem...” - interveni Tony Pavone vizibil jenat de târguiala șefului. „Totuși, Îmi permit să fac o constatare. În țările Occidentale cu banii care urmează să-i plătim aici, cumpăram o Întreagă cârciumă...!” „La banii ăștia, nici măcar nu ne-am
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
o constitue polițaii, securitatea, controlorii, inspectorii precum și o altă armată de „Taie frunză la câini”, care verifică inspectorii și controlorii, care la rândul lor sunt urmăriți de te miri cine...!!” Gică Popescu Îl bătu pe umăr, prietenește. „Nu te mai necăji băiatule, faci riduri. Urâcioșii se Înmulțesc zilnic...!” Paharul de amărăciune a lui Tony Pavone era prea plin. Primăvara bătea la ușă iar el nu avea ce să dea la lucrători să muncească. Toată luna februarie atât el cât și ajutoarele
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Pavone agitându-se. „Uite, nici paltonul tău nu mai este, să fugim după ei, poate-i mai prindem...!” Tony Pavone răspunse Încercând s-o liniștească. „Să mulțumim destinului,după cum vezi, deocamdată, mai suntem În viață...! Cât despre paltoane, nu te necăji. Mai avem destule acasă, eventual mai putem cumpăra dacă va fi nevoie...!” Cu destulă greutate reușiră să pătrundă În stradă unde li se Înfățișă privirilor o imagine Înfricoșetoare, de Apocalism...! La orizont, cât putea-i cuprinde cu ochii, cerul era
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
recunoștința.Mulțumesc...!” Auzind vaietele mai bine zis, urletele ucigătoare a muribunzilor, Tony Pavone reveni la normal, o luă de mână pe Atena, suspinând. „Vino cu mine...! Trebue să dăm o mână de ajutor...! Sărmanii oameni...!” Atena se opuse. „Nu te necăji...! Are cine să-i salveze...! - preciză fata arătând cu mâna unele echipe de intervenție ce alergau la locul dezastrului. „Oare locuința noastră, o mai fi pe verticală...!?” Tony Pavone ezită, privind mormanul de dărâmături. Atunci fata hotărâtă, Îl trase după
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
zise Tony Pavone, privind la Șeful Șantierului care se pregătea de plecare. „Cum Îți spuneam, cutremure de pământ au fost și vor fi mereu, dovedind indubitabil, planeta noastră trăiește,mai rămâne să descoperim cauzele. Referitor la anul două mii, nu te necăji. Împreună vom depăși pragul anului două mii, iar minunata noastră planetă va merge Înainte lăsând În urmă anul trei mii, treizeci de mii ori alte sute de mii. Deocamdată pe noi ne așteaptă zile grele.Sunt sigur, nici tu nu a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să fac, nu am rezistat tentației de-a saluta vechii prieteni. La revedere...” Tony Pavone Îl privi cum se depărtează, apoi după câteva momente de cumpănă Îl strigă. „Cer scuze, dacă te mai rețin puțin...! Cum să Încep. Sunt tare necăjit mă Mingoti...! Sper să-ți aduci aminte, așa-i? De câte ori ai avut nevoie de ajutorul meu l’ai primit, ? Acum e rândul meu să te rog să-mi faci un mic serviciu. Vrei...?” „Desigur, cu multă plăcere...” „Gurile rele bârfesc
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
posibil...? Am mai sperat o avalanșe de reclamații Împotriva ta atunci când am alertat GOSTAT-ul determinându-i să oprească lucrul și implicit Întârzierea salariilor, Însă muncitorii au tăcut...! Este pentru prima dată când am Întâlnit acest fenomen...! Dar, nu te necăji...! Nu voi abandona investigațiile...! Te voi urmări, În timp ce oamenii mei Îți vor fila orice mișcare Încât Îți voi paraliza orice activitate, izolându-te...! Dacă reușesc, ei bine, nimeni și nimic nu te mai poate salva...!” Fu rândul lui Tony Pavone
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
destul de exagerată...! Te văd om serios, așa dar, dacă vrei să capeți toată cantitatea trebuie să mai adaugi, să zicem, o mie lei...O nimica toată...!” Fără a mai comenta, Tony Pavone mai numără cinci sute lei și fiind destul de necăjit reuși totuși să zâmbescă Închipuindu-și imaginar de felul cum ar reacționa Lct.Col.Tudose Ion prinzând În flagrant delict afacerea profitorului director? Vremea era schimbătoare, iar el trebui să se grăbească. De aceea, fără a mai sta mult pe
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În ce privește mâncarea - dacă putea fi numită astfel - era adusă dela penetenciar În niște canistre de aluminiu Înghețate, la fel de grețoase ca și gardienii ce formau escorta Înjurând tot timpul, forțându-i să mănânce repede pentru a relua lucrul...! Tony Pavone era necăjit, dezorientat, pe deasupra flămând: porția lui o oferea altora, preferând moartea prin flămânzire, o moarte lentă, perfect conștientă decât să-și batjocorească ființa acceptând lăturile otrăvitoare ce erau distribuite În bătaie de joc, pentru ai umili...! Era adevărat. Atunci când fusese transferat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Ceaușescu...!! IX HIENA DEVOREAZĂ PRADA...!! În următoarele zile,Tony Pavone avea să afle prin omul său de legătură cu exteriorul, cererea de punere În libertate fusese respinsă iar procesul propiu zis abea dela următorul termen va Începe. Era suficient de necăjit de respingerea punerii lui În libertate totuși,Tony Pavone Încerca să fie optimist având Încredere În dreapta judecată care oricum, nu-l putea condamna fără probe de vinovăție...! Așa cum era de așteptat, termenul de judecare În fond a dosarului a fost
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
acesta veni la Întâlnire flămând și cu aceiași sete de cămilă a deșertului, desigur tot cu buzunarele goale, zicând. „Salutare mă băiatule ști-i, n-am uitat ce m-ai rugat Însă, ai Încredere cât de curând...!” Tony Pavone era necăjit, banii erau pe terminate iar Emil Gârleanu, ginerele fratelui Dictatorului Nicolae Ceaușescu se ospăta pe banii altuia și aproape de fiecare dată la cererea lui Îi mai burdușea și servieta cu patru sticle de Murftlar pentru nevastă-sa, motivând: sărmana, este
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
pe cel căzut În dizgrația stăpânilor fără ca nimeni să le tempereze instinctul lor de animale sălbatice...!! Însfârșit, intuind persoana cel iscodea, Tony Pavone expuse pe scurt necazul apoi Îi Întoarse spatele. Turnătorul insistă. „Canalia s’a răzbunat, astai...! Nu te necăji, așa zisa violare a legilor În vigoare, nu poate avea efect asupra persoanei tale...! „Ce te face să crezi...?” „Să nu te surprindă...! De doi ani lâncezesc În această mizerabilă Încăpere iar În acest interval de timp, s’au perindat
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
abateri minore În care eu le-am dat un pronostic ce s’a adeverit În momentele imediat următoare. Așa dar ascultă la mine...! Mâine seară, procuratura te va pune În libertate...!” „Mă faci să zâmbesc amice, cât sânt eu de necăjit. Nu cred...!” „Bine, nu te oblig...! Crede ce vrei...! Dar dacă, mâine seară vei fi pus În libertate, drept recompensă pentru prezicerea mea, Îmi poți face un neânsemnat serviciu...?!” „Să presupunem. Despre ce-i vorba...?” „Mulțumesc...!” - se linguși turnătorul având
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
engleze, Încercând să memoreze unele mai importante cuvinte. Încercare hazardată Încât repetând cuvântul englezesc de o sută de ori, Îl uita pe cel românesc fiind nevoit să-l caute În dicționar, În timp ce Atena, reținea cuvintele englezești cu o ușurință dezarmantă. Necăjit pe el Însuși, Tony Pavone o felicită. „Toată stima pentru tine, fata mea dragă. Efectiv mă uimești. Cum e posibil ca tu să asimilezi cu atâta ușurință, În timp ce eu...! În șase luni de școală, nu am reușit să rețin cuvinte
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
În ziua următoare...! În toamna anului 1950, cu ordinul de recrutare În buzunar mă Îndreptam către orașul Satu Mare, pentru a mă pregăti și Însuși instrucția militară. Lăsasem În Capitală prietena mea pe care o iubeam dar lucru curios: nu eram necăjit, din contră, cu ceva timp În urmă văzusem un film american unde recruții se instruiau făcând exerciții la diferite aparate sportive Într-o veselie generală și, chiar simțem nevoia unei deconectări fizice, fiind extrem de optimist. La câteva zile Însă, sufeream
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]