911 matches
-
lucidă, coerentă și creativă până În ultimele clipe ale lungii sale vieți terestre, poate fi mulțumit și acolo, sus, de unde ne veghează, că are continuatori pământeni de nădejde, În fruntea cărora se situează excelentul publicist Bogdan Munteanu. Deosebit de Îmbucurătoare este și necontenita Întinerire a numerosului colectiv de colaboratori permanenți, cea mai nouă infuzie de tinerețe constituind-o proaspătul licențiat În teologie Fabian Seiche, ce va fi, nici vorbă, un sacerdot pilduitor. Îi urez revistei „Permanențe” să fie cât mai longevivă, atingând vârsta
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
propunerea cu motivarea sa argumentată de personalitatea Mitropolitului, ședința fiind prezidată de primarul orașului Vama, Constantin Cotlarciuc, văr drept cu Nectarie. Cronicarul Romulus Cândea scria despre Mitropolitul Nectarie astfel: „Iată viața lui Nicolae Cotlarciuc, o viață de modestie și de necontenite strădanii. La onoruri nu s-a îmbulzit, că-l oprea firea, de la muncă nu s-a dat înapoi nici odată, căci aceasta îi era o necesitate a sufletului”. Mitropolitul Nectarie este cel dintâi mitropolit al Bucovinei, ales și învestit după
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
12 august 1885 Dragă Burlă, Au trecut peste două săptămâni de când sunt aici și mă coc zilnic în băi de glod cald de 30 grade Reaumur. Nu pot zice că vremea aceasta a trecut fără să-mi facă bine. Durerile necontenite pe cari le aveam în Iași nu le mai simt aici, însă încă nu toate ranele s-a închis și mă tem că, de s-ar închide chiar, vindecarea să nu fie timporară și să nu apară din nou când
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de grijă ca cu acestu agiutor să sporească și să adaogă folosurile sfintii Mitropolii... și încă de vreme ce sântu 2 școale aice în oraș, în Iași, una grecească și alta slovinească, să fie dator mitropolitul... a ave purtare de grijă și necontenită cercetare asupra dascălilor ca să puie nevoințe asupra ucenicilor să-i învețe precum se cade... și pentru ucenicii de la amândoao școlile, cei carii să vor sili cu învățătura și vor fi săraci lipsiți de cele trebuincioase încăși să aibă de grijă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că își petrece așa o parte însemnată a vieții sale. Dacă încercăm să transpunem la om o asemenea situație, lucrul e de neconceput. Omul gândește, mult sau puțin, dar suficient ca să știe că este inutil și nesocotit să faci un necontenit efort de a te menține în viață cu prețul vieții, într-o zbatere care o distruge și epuizează. Omul imaginează în gând că poate să fie în locul fluturelui și că se află prins sub o perdea, obligat să zbârnâie cu
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
sens unei propoziții. Însă ceea ce este mai secret în acest aspect este faptul că, dacă cuvântul are nevoie de alte câteva cuvinte ca să se lege și să nu fie singur, de ce oare, în acest caz, nu dăm drumul acestui izvor necontenit să se miște în avalanșă, fără oprire, fără piedici? De unde apare piedica aceasta, îngrădirea aceasta inevitabilă prin care, atunci când cuvântul exprimă ceva și are nevoie de alte cuvinte care îl poartă și-l susțin, această reunire în propoziție se oprește
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
degetele umede și moi să-i alunece în trecere printre stinghiile prăfuite ale gardurilor, de-a lungul zidului gălbui și în timp ce urcaseră scările până în fața ușii scorojite, unde el bâjbâise îndelung, învârtind, din ce în ce mai neliniștit, cheia în broasca înnegrită. Studioul scârțâia necontenit și el își ferise fruntea de tăblie, din ce în ce mai copleșit de nemișcarea corpului țeapăn care nu-i răspundea, mergând totuși mai departe, văzându-și din afară, aproape cu spaimă, gesturile. Ca și când tot ce făcea de-acum înainte era doar un lucru
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și cu mâinile ce să-mi astup mai întâi : ochii ? urechile ? Cei ce veniseră dinspre mahala în goană - bătrâni, copii, femei - îi strigau pe ai lor cu disperare și strigătele se pierdeau în neliniștitoarea întindere a câmpului. Era o foială necontenită, unii înaintând, alții întorcându-se : rar auzeai vreun strigăt de recunoaștere, zăreai pe unii îmbrățișându-se, în lacrimi. Ochii tuturor se opreau magnetizați asupra nefericiților ce îi recunoșteau pe ai lor printre victimele care încă mai erau scoase și trase
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
unde-l ademeneau farmecele verii în Propontis și plăcerile partizilor de vânat, călărie și altele. Astfel cuminția și curajul unui popor primitiv și încă incult știu să-nvingă moliciunea și neîndemînarea unei nații cu mult mai civilizate și mai puternice. Necontenitele prădăciuni pustiitoare ale românilor uniți cu cumanii în provinciile bizantine îl siliră pe împăratul Isaac Angelos să-și iasă din nou din liniștea lui tihnită și din pofta lui de plăceri. În an[ul] 1190 el începu o campanie bine
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Kalojohannes) cu toate onorile și prietenia cuvenită și înainte de toate își asigura consimțământul arhiepiscopului de la Zagora, căruia-i predete cu toată solemnitatea obicinuitul sacos (veșmînt de-asupra), mitra și inelul, primind din parte-i în același mod formal jurământul unei necontenite fidelități și a ascultării pentru papa și biserica romano-catolică. După sfatul și cu aprobarea principelui, el instală încă doi episcopi cu scaunele în Belesbulne și Postolave, subordinați însă arhiepiscopului din Zagora, care arhiepiscop curând după aceasta găsi de cuviință a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
până la Rhaedestos lângă malul mării, unde aflară pe tovarășii ce alergaseră din Asia. Contele Enric de Flandra, fratele lui Balduin, om pătrunzător și viteaz, stătu regent împărăției pe timpul prinsorii împăratului, dar nu putu dispune decât de trupe prea puține. Atacurile necontenite și izbânzile lui Ioannițiu în Tracia și Macedonia. Romîno-bulgarii uniți cu cumanii inundară de atunci neopriți de nimenea provinciile cele fără de apărare, dar mai cu seamă Tracia și Macedonia, roiră până pe sub zidurile capitalei și-și făcură de cap opt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de gura poporului, Marița. Pustiire și pradă, robire și măcel însemnau drumul sălbaticei invaziuni, iar pe piețele mai mari, precum Adrianopol și Didymotichos, Vizia și Kalliupolis se licitau public prizonierii cumanilor, deveniți sclavi. Folosindu-se de poziția critică și hrănind necontenita lor ură contra grecilor, latinii hotărâră să se răzbune asupra împăratului Ioan Vatatzes pentru campania de cucerire și pradă ce-o întreprinsese pe teritoriul lor împreună cu Asan, și despre care am vorbit mai sus. Spre acest scop, ei se împacă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îl rămâneau mînile cu totul libere în răsăritul cu mult mai important pentru planurile și scopurile sale. Se puse dar pe temporizare, pentru a osteni pe inamic prin un lung asediu și a tâmpi încet ascuțimea atacului său. În mijlocul asaltului necontenit a cetății Tzurulos îl găsește ca un trăznet pe Asan știrea că se săvârșise din viață soția sa și că totodată copilașul său și episcopul Tîrnovei își dăduseră cea din urmă răsuflare. Recunoscând în această lovire a casei sale mâna
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu scape de prinsoare, și când acesta se-ntoarse acasă prin mijlocul Traciei cu suita sa, cu o oaste considerabilă de apărare și cu sultanul Azatin, trupele romîno-bulgare și cele cumane roiau împrejuru-i în cea mai mare apropiere, cu o necontenită îndărătnicie, și căutau să-l prindă cu oțărîtă poftă de adulmecare. Cu tot meșteșugul războinic, împăratul era urmărit cu stăruință de inamici, o mare parte a suitei sale îl părăsi de desperare în voia sorții, el văzu pierind orice disciplină
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și fără a fi avizat de mai {EminescuOpXIV 131} înainte printr-un anume plan de campanie, luă cu asalt capitala Constantinopol (25 iulie 1261), puind capăt împărăției latine de acolo. Apropierea considerabilă a guvernului bizantin central și a oștirii lui, necontenitele și sângeroasele turburări de tron în Romîno-Bulgaria, dezbinarea și descompunerea țării în parți servile și grupe de partizani fără scrupule, slăbirea autorității guvernului, părăginirea intereselor publice, înjosirea puterii statului la uneltiri meschine și la lupte de partid, toți acești factori
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că soția de care avea parte își pricepea misiunea astfel că, în privirea acestei cereri, dădea mult mai mult ajutor romeilor decât persoanei sale. Dar, cum născu pe fiul Mihail din căsătoria ei actuală, regina Maria se turbură mult de necontenitul și îndărătnicul refuz al împăratului și acuma ea era aceea care se băga în sufletul soțului ei și-l îmbulzea fără-ncetare și cu insistență ca să ceară din nou cu toată hotărârea predarea neîntîrziată a celor două orașe, iar în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în Litvania, să se rânduiască pentru convertirea schismaticilor douăzeci și cinci de călugări minoriți, sub conducerea minoritului Nicolae de Melsac, care prin petrecerea lui mai lungă în aceste locuri se familiarizase cu împrejurările din Valachia. Dar cu cât mai puternice și mai necontenite erau silințele Curții romane, cari aveau de scop aservirea Valachiei cu atât mai puternică era rezistența din partea stăpânirii și populației acestei țări, cu atât mai adânci rădăcini prindea adeziunea pentru biserica greacă și supunerea sub ierarhul ei de căpetenie, patriarhul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
binele și prin pilde de credință adevărată; deci crede că, putîndu-se aștepta o întoarcere spre bine, trebuința hotărâtă a unei despărțenii nu e dovedită deocamdată, deci nici nu se poate aproba; în fine el recomandă voievodului multă precauțiune și veghiare necontenită, peutru. ca, trăind la un loc c-o soție schismatică, să nu răcească el în credința lui adevărată și să nu se întoarcă la schisma abia abjurată. Lațco, pierzând cauza aceasta de căsătorie, se potoli mult în noua sa credință
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căria trebuie să i se supuie așadar și artea reprezintațiunei dramatice. Al doilea fenomen, care ne (atinge) privește încă, atinge rezultatul ce iese din perseverarea pe acest stadiu al reprezentațiunei. Daca simțământul nemijlocit s-a tocit prin timp în repetarea necontenită și daca în genere individul a ieșit dintr-un period în care iritarea sa naturală și puterea sa lirică sânt puse în mișcare prin afectul afin din poet, atuncea s-arată în toată puterea ei cea cumplită neajunsul acestui stadiu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
animală si cea vegetală e următoarea: creșterea și dezvoltarea plantelor atârnă de la escrețiunea sau eliminarea oxigenului din componenții chimici ai alimentelor lor. Ele răsuflă pururea în aer acest gaz prin suprafața frunzelor lor. Din contra, viața animalelor se distinge prin necontenita absorpțiune de oxigen atmosferic și prin combinarea lui cu oarecari părți constitutive ale corpului. Rolul și menirea oxigenului este așadar de-a produce căldură animală prin arderea substanțelor combustibile ale corpului. El se împreună cu carbonul din alimentele introduse și dezvoltă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înclinate și stratele dure. Marea mobilitate a depozitelor geologice care alcătuiesc aceste platouri (depozite dominate de formațiunea nisipoasă) favorizează o intensă activitate morfosculpturală (pornituri, alunecări de strate, șiroiri), activitate care determină o îngustare rapidă a acestor platouri și o adâncire necontenită a fragmentării pe linia înșeuărilor vechi, de-a lungul căreia înaintează spre amont eroziunea regresivă a pâraielor ce se îndreaptă, de aici, fie spre sud-est, către Prut (în cazul dealului Lohan), fie spre vest, către Crasna (în cazul dealului Bobești
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
general, are o expoziție opusă căderii mai îndelungate a razelor solare. Pe lângă marea înclinare sub care cad razele solare pe suprafața cuestelor, scăderea temperaturii aerului este accentuată și de abundența apei provenite din izvoarele pânzelor acvifere scoase la zi prin necontenita alunecare a stratelor pe pantele versanților și de evaporarea intensă a acestei ape, provocată de mărirea suprafeței terenului, ca urmare a prezenței microreliefului (cornișe, monticuli, rigole, râpi). În lunca Lohanului, regimul climatic se prezintă diferit, caracterizându-se prin precipitații puține
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Presiunea sa asupra mediului natural nu este, însă, de neglijat, iar cumularea efectelor negative generate de poluare și modificarea peisajelor poate conduce la diminuarea sau pierderea potențialului inițial. Influența turismului asupra reliefului implică consumul de spațiu ca urmare a extinderii necontenite a construcțiilor destinate turismului și afectarea unor echilibre fragile, așa cum este cazul spațiului montan și litoral. De exemplu, în Munții Bucegi, cei mai vizitați munți din țara noastră, s-a constatat dispariția vulturului pleșuv, diminuarea numărului de capre negre și
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
devine încă și mai dificilă din clipa în care gândul că altcineva sau nimeni a ales în locul nostru dă naștere unui regret infinit. Ea devine imposibilă când acest fapt este resimțit ca o umilință și se transformă în prilej de necontenită revoltă. Dimpotrivă, colaborarea se face firesc când ceea ce e străin în noi devine intim și când ceea ce vine de dinaintea alegerii noastre este trăit ca și cum ar fi fost ales de noi. A dori să-ți alegi din nou viața pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
stă în puteri s-o împlinească, ratatul este ființa care își ratează esența. Esența lui e neatingerea esenței. El devine o ființă căzută din transcendența propriului său scop, din esența sa de ființă mișcătoare. În acest univers agitat de mișcarea necontenită către țeluri situate dincolo de noi, lenea, în schimb, aduce cu sine cultul nemărginit pentru limita interioară. Leneșul trăiește înfășurat hrisalidic în urzeala infinită a propriilor sale limite. Pentru că lenea e starea desăvârșită a ființei noastre nemișcătoare, nici o limită nu-l
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]