2,163 matches
-
tegumentară este mediată imun. În rubeola congenitală, virusul trece transplacentar în cursul viremiei materne, diseminând în țesuturile embrionare sau fetale. Cauza leziunilor celulare nu este clarificată, dar sunt considerate mai multe explicații pentru afectarea embrio/organogenezei: inhibiția mitozelor, alterările cromozomiale, necrozele tisulare și alterărilor vasculare. Tablou clinic Incubația medie este de 18 zile (14-21 zile). Manifestările clinice sunt diferite în rubeola dobândită postnatal și în rubeola congenitală. Rubeola postnatală Debutul este insidios, în decurs de 2-3 zile, cu manifestări generale: febră
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
fi dificil în formele complicate și se face cu eczeme și alte infecții tegumentare: celulita, furunculul și abcesul, cărbunele cutanat, suprainfecțiile după herpesul zoster sau înțepăturile de insecte. Complicații Complicațiile locale ale erizipelului sunt: tromboflebita, adenita, celulita, abcesul, flegmonul, miozita, necroza, gangrena. Erizipelul se poate suprainfecta, mai frecvent cu stafilococi, bacili gram negativi sau anaerobi. Streptococul sau germenii de suprainfecție pot disemina septicemic, determinând localizări secundare (meningeană, pulmonară, osoasă). Cea mai impresionantă complicație după celulitele streptococice, descrisă și după alte infecții
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale de tipul febrei au debut, intensitate și durată diferite în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. Anginele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mecanism invaziv local la nivelul colonului, mai ales a segmentului distal. Invazia epiteliului intestinal este urmată de multiplicare bacteriană și apariția unui răspuns inflamator local intens. Distrugerea celulelor invadate contribuie la constituirea leziunilor caracteristice de colită inflamatorie cu ulcerații, chiar necroză hemoragică ulcerativă. Acumularea de lichid în ansa ileală este consecința perturbării transportului electroliților prin acțiunea enterotoxinei produse de unele tulpini. Invazia sistemică a shigelelor este rară, posibilă la imunodeprimați. Tablou clinic Incubația este de 14 zile. Debutul apare brusc, cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
evolutive: anicterice, comune, prelungite, severe sau complicate. Formele prelungite se caracterizează prin persistența și evoluția ondulantă a simptomelor clinice și a citolizei. Formele complicate asociază anemie aplastică, pancreatită, insuficiență renală, crioglobulinemie. Forma severă sau fulminantă de hepatită acută este consecința necrozei hepatice masive și a creșterii nivelului de aminoacizi în sânge, în asociere cu intoxicația endogenă a sistemului nervos central. Evoluția fulminantă este mai frecventă în hepatitele acute cu VHB la tineri și cu VHE la gravide. Semnele de alarmă ale
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
realizând o bacteriemie (leptospiremie), urmată de diseminarea organică, mai ales în ficat, rinichi, LCR. Endotoxina bacteriană conduce la leziuni celulare și eliberarea de citokine, care acționează după mecanismul patogenic general al sepsisului cu germeni gram negativi. Leziunile tisulare (vasculită, hemoragii, necroză) se constituie prin două mecanisme: inițial direct și apoi imunalergic, în etapa tardivă a evoluției bolii. Tablou clinic Incubația variază între 2 și 21 zile. Debutul este brusc. Evoluția este bifazică, cu o fază septicemică și o fază imunalergică. Polimorfismul
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
vegetative produc 2 exotoxine: tetanospasmina și tetanolizina. În absența vaccinării, sporii pătrunși prin soluții de continuitate cutaneo mucoase, se transformă în forme vegetative, care eliberează toxina tetanică. Acest proces este favorizat de absența oxigenului la nivelul plăgii, din cauza leziunilor de necroză, ischemie și corpi străini. Toxina tetanică migrează axonal centripet, de-a lungul neuronilor motori și traversează sinapsa, ajungând la celulele inhibitorii presinaptice, unde nu mai poate fi neutralizată. Tetanospasmina blochează eliberarea neuro transmițătorilor musculari (GABA), crescând tonusul muscular și producând
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
O progresie similară a fost descrisă și pentru glioblastomul secundar. Acest termen a fost propus din motive clinice și morfologice, în 1940 de către H.J. Scherer [5]. Apariția glioblastomul secundar a fost coroborată cu modificările genetice, în special 124 în ceea ce privește gradul necrozei ischemice [6]. În plus, există diferențe clinice în ceea ce privește vârsta la debut și evoluția clinică. Diferența majoră între glioblastomul primar (de novo) mai frecvent și glioblastomul secundar apărut în urma evoluției unui astrocitom benign este apariția unei cascade de modificări genetice în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ordin estetic; − incizia liniară este de preferat, chiar dacă aceasta va fi ușor curbată pentru a oferi o suprafață mai largă pentru craniotomie. Se vor evita incizii cu unghiuri ascuțite sau în unghi drept, unghiurile fiind de regulă locul producerii de necroze și pornind de aici o serie de complicații locale; − incizia trebuie să respecte axele vasculare principale ale scalpului pentru a evita necroza lamboului cutanat; − atunci când localizarea procesului patologic impune o incizie în formă de U inversat se va avea în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Se vor evita incizii cu unghiuri ascuțite sau în unghi drept, unghiurile fiind de regulă locul producerii de necroze și pornind de aici o serie de complicații locale; − incizia trebuie să respecte axele vasculare principale ale scalpului pentru a evita necroza lamboului cutanat; − atunci când localizarea procesului patologic impune o incizie în formă de U inversat se va avea în vedere ca baza lamboului cutanat să fie mai largă, pentru a permite o vascularizație cât mai bogată în periferia lamboului; − suprafața inciziei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
precădere lobul frontal). Au tendința de a invada structurile mediane profunde (septum pelucid, comisura sau peretele ventricular). Histopatologic: Macroscopic, oligodendrogliomul este o tumoră de consistență moderată, de culoare gri-brună, cu zone ferme, dure, calcificate și altele moi, chistice date de necroză. Aceste tumori apar de obicei la nivelul substanței albe cerebrale de unde se extind fie spre spațiu subarahnoidian, fie în profunzime intraventricular, greu de diferențiat de țesutul cerebral normal. În cazul oligodendroglioamelor cu extensie intraventriculară apar metastazări pe calea LCR până la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
până la nivelul unghiului ponto-cerebelos. Histopatologie. Macroscopic apar ca formațiuni voluminoase, lobulate, de culoare cenușiu-roșiatică, friabilă, de consistență moale, aspirabilă, bine vascularizate. Localizările supratentoriale au o culoare mai cenușie, prezentând mai des chiste intratumorale. Uneori se pot observa calcificări intratumorale sau necroze. Microscopic ependimoamele de grad mic apar clasic sub aspectul de „piele de leopard”, fiind sugestive pentru diagnostic. Rozetele ependimare, care sunt patognomonice, sunt date de dispunerea unor celule poliogonale formând un canal sau lumen central. Rozetele sunt de dimensiuni mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
substanței de contrast captează de la moderat la intens, atât cele supra- cât și cele subtentoriale. La examenul RMN se observă o formațiune hipointensă sau izointensă în secvențele T1 și hiperintensă în secvențele T2 [9], hipersemnale intratumorale date de calcificări, hemoragii, necroză sau hipervascularizație. Leziunea apare de obicei bine delimitată (mai ales în secvențele T2) și captează moderat substanța de contrast. Toate ependimoamele situate subtentorial au o porțiune situată intraventricular, 50% din acestea au o extensie prin orificiul Luschka spre unghiul pontocerebelos
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
culoare cenușie care se diferențiază de țesutul cerebral normal adiacent, arii hipodense ce captează substanța de contrast (nu toate astrocitoamele anaplazice captează substanța de contrast). Diferențierea față de glioblastomul multiform este dificilă macroscopic, ea făcându-se pe criterii histopatologice, unde prezența necrozei este determinantă pentru diagnosticul de glioblastom multiform. Microscopic se observă o creștere a celularității, cu un număr mai mare de mitoze, dispuse radiar de-a lungul a numeroase vase sanguine. Vasele tumorale formează o rețea densă, au pereții îngroșați. Nucleii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
a lungul a numeroase vase sanguine. Vasele tumorale formează o rețea densă, au pereții îngroșați. Nucleii au o citoplasmă eozinofilă bogată în proteina acidă pozitivă pentru celula glială fibrilară, prezintă hipercromatism. Au un pleomorfism mai accentuat, dar nu sunt prezente necroze [2]. Uneori sunt prezente componente de țesuturi fibroase proeminente („gliofibrom anaplazic”). Tabloul clinic. Deși extrem de variabil, un interval între 1,5 și 2 ani între debutul simptomelor și diagnostic este frecvent raportat [3]. Comparativ cu leziunile de grad mic crizele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
înalt operate în intervalul 01.01.2000 - 31.12.2011 respectiv 14,7% din totalul tumorilor cerebrale operate (2430 cazuri). Histopatologie. Macroscopic glioblastomul multiform este imprecis delimitat, bine vascularizat, neomogen, heterogen, de culoare gri-rozacee, cu zone chistice galben-brune date de necroze și hemoragiile intratumorale (aceste chiste nu au pereți proprii ci sunt delimitați de tumoră) dar și zone solide. În localizările superficiale are o dispoziție girală, fapt ce permite o disecție relativ facilă. Chistele tumorale conțin un lichid tulbure ce reprezintă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
uneori fiind extrem de masive putând ascunde imagistic prezența tumorii (fig. 4.52). Microscopic se observă un polimorfism nuclear și o heterogenicitate celulară, cu hipercelularitate, prezența de celule tumorale gigante, celule cu un grad de diferențiere mare până la celule slab diferențiate, necroze, mitoze frecvente, hipervascularizație neoplazică și hemoragii. Celulele vasculare 167 tumorale sunt dispuse asemănător cu imaginea de „glomeruli renali”. Celulele sunt dispuse în jurul vaselor tumorale și necrozelor de coagulare, având o distribuție în palisadă, radiar. Zonele de necroză confluează formând o
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
celule tumorale gigante, celule cu un grad de diferențiere mare până la celule slab diferențiate, necroze, mitoze frecvente, hipervascularizație neoplazică și hemoragii. Celulele vasculare 167 tumorale sunt dispuse asemănător cu imaginea de „glomeruli renali”. Celulele sunt dispuse în jurul vaselor tumorale și necrozelor de coagulare, având o distribuție în palisadă, radiar. Zonele de necroză confluează formând o regiune necrotică mare situată central, în această zonă de obicei nu se găsesc celule, iar cele care apar nu prezintă elemente de proliferare, în schimb celulele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
celule slab diferențiate, necroze, mitoze frecvente, hipervascularizație neoplazică și hemoragii. Celulele vasculare 167 tumorale sunt dispuse asemănător cu imaginea de „glomeruli renali”. Celulele sunt dispuse în jurul vaselor tumorale și necrozelor de coagulare, având o distribuție în palisadă, radiar. Zonele de necroză confluează formând o regiune necrotică mare situată central, în această zonă de obicei nu se găsesc celule, iar cele care apar nu prezintă elemente de proliferare, în schimb celulele ce înconjoară zona necrotică sunt extrem de active, proliferând rapid. Hemoragiile intratumorale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
această zonă de obicei nu se găsesc celule, iar cele care apar nu prezintă elemente de proliferare, în schimb celulele ce înconjoară zona necrotică sunt extrem de active, proliferând rapid. Hemoragiile intratumorale sunt date de vasele fragile ce traversează zonele de necroză, de vasele anormale care se află în zona periferică proliferativă sau de vasele infiltrate tumoral. Majoritatea celulelor tumorale conțin proteina acidă pozitivă pentru celula glială fibrilară. Studile imunohistochimice au arătat că unele celule prezintă factorul von Willebrand indicând originea endotelială
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
mai mare, uneori chiar de ani [28]. Simptomele sunt date atât de creșterea presiunii intracraniene cât și de deficitele neurologice focale. Diagnosticul imagistic. La examenul CT scan cerebral se constată o formațiune tumorală relativ bine delimitată, neregulată, hipervascularizată, inomogenă, cu necroze, hemoragii și chiste intratumorale, edem peritumoral accentuat și un efect de masă marcat. Captează substanța de contrast dând aspectul caracteristic de captare „în inel” dată de hipervascularizația periferică, cu o zonă centrală hipodensă dată de necroză, iar periferic o zonă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
neregulată, hipervascularizată, inomogenă, cu necroze, hemoragii și chiste intratumorale, edem peritumoral accentuat și un efect de masă marcat. Captează substanța de contrast dând aspectul caracteristic de captare „în inel” dată de hipervascularizația periferică, cu o zonă centrală hipodensă dată de necroză, iar periferic o zonă de hipodensitate dată de edemul peritumoral. Zona peritumorală conține și celule tumorale ce se presupune că se extind pe o distanță de 2 cm de la zona ce captează substanța de contrast, în această zonă apărând cel
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cazul glioblastomului multiform RMN-ul este investigația de elecție care oferă cele mai importante informații despre caracteristicile, compoziția variată, afectarea structurilor cerebrale adiacente și localizarea lui. Apare ca o formațiune neregulată, imprecis delimitată, cu o zonă centrală hipodensă dată de necroză și una periferică hiperdensă. Zona periferică captează intens substanța de contrast. În secvențele T2 întreaga zonă tumorală este hiperdensă (fig. 4.54). Spectroscopia prin rezonanța magnetică (MRS) reprezintă standardul curent pentru investigarea pacienților cu high-grade gliomas (HGG). Ea aduce informații
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
55). Metaboliții studiați pentru HGG sunt: 168 - N-acetyl aspartate (NAA): indicator pentru integritatea neuronală, este scăzut în glioame comparativ cu țesutul cerebral normal. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu: gliomul de grad mic, cavernomul cerebral, limfomul, metastaza cerebrală, abcesul cerebral, toxoplasmoza, necroza de iradiere. Tratament. Tratamentul glioblastomului multiform poate cuprinde o gamă largă de metode: biopsierea tumorală pentru examenul histopatologic, ablarea tumorală, radioterapia și chimioterapia. În perioada preoperatorie tratamentul se îndreaptă către combaterea hipertensiunii intracraniene, a hiponatremiei, a crizelor epileptice și corticoterapia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu cei la care s-a efectuat doar intervenție chirurgicală sau doar radioterapie. Postradioterapie poate apare o agravare a stării neurologice datorate edemului cerebral în primele 2 săptămâni de la tratament, demielinizarea subacută ce apare după 6-12 săptămâni de la tratament sau necrozele cerebrale ce apar după 4-40 luni de la tratament [31]. Pentru a reduce edemul cerebral se utilizează corticoterapia sau la nevoie întreruperea radioterapiei, iar demielinizarea are un caracter autolimitant. Pentru a limita extinderea radionecrozelor se efectuează o limitare a radioterapiei la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]