1,705 matches
-
polonezul Joseph Conrad. Rezultă că un absolvent de liceu la început de secol putea citi curent în franceză și geramană. Nu și în engleză. Într-un roman al lui Dessila un personaj epatează societatea cu citate din Shakespeare în original. Necunoașterea limbii lui Voltaire era o rușine și un subiect de bârfă. La Topârceanu, Zoe, nevasta lui Mișu Șt. Popescu, „franțuzește nu știa o iotă” și intra în gura lumii. După război, accesul la carte e mai popular, dar calitatea elevilor
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
lucrat pînă la data de 1 septembrie 1983, cînd am fost eliberat, pe motivul că toată familia mea se afla în Israel. În Israel ați continuat să lucrați în domeniul presei sau a avut loc o reprofilare? În Israel, datorită necunoașterii limbii, a trebuit să mă reprofilez. Am învățat timp de un an la ulpanul „Ghiborei Israel" din Tel-Aviv, apoi am dat examen de admitere la Școala de contabilitate din Ramat Gan. După un an de studii, după un efort maxim
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
exista o secție care se ocupa de problemele presei. La sfârșitu l fiecărui Buletin oficial exista o pagină care prevedea:”Toți salariații sfatului popular sunt obligați a semna de luarea la cunoștință a cuprinsului acestui buletin.” Nimeni nu putea invoca necunoașterea legii. * 285 Buletinul Uniunii Ofițerilor de Rezervă Buletinul Uniunii Ofițerilor de Rezervă, secția Bârlad, apare anual, începând cu 1932, sub conducerea unui comitet, la Tipografia Nicolae P. Peiu - Bârlad. Comitetul U.O.R. și a redacției este format din: președinte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de comunicație, și ajung la destinație, unde sunt recepționate, prin intermediul acestor semnale recepționate destinatarul luând cunoștință de informația transmisă. Ca atare, informația Înlocuiește o nedeterminare. Pentru cantitatea de informație se poate Întrebuința aceeași măsură ca și pentru gradul de nedeterminare (necunoaștere) din relația lui Claude E. Shannon, tocmai din cauza acestei corelații, din cauza acestei dualități dintre nedeterminare și informație. Cu alte cuvinte, informația este egală cu o nedeterminare Înlăturată. Informația și nedeterminarea sau entropia procesului instructiveducativ au aceeași măsură cantitativă, dar ele
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
cercetării operaționale, elaborat și publicat recent. Desigur, pot fi citate multe alte manuale elaborate pe acest principiu. Problema este un rezultat al procesului de cunoaștere care conține indicarea unor lacune În sistemul de cunoștințe, evidențiind o contradicție Între cunoaștere și necunoaștere și fiind, de aceea, Îndreptat mai mult sau mai puțin direct către Înlăturarea acestei contradicții. Situația-problemă este o formă specifică de interacțiune cognitivă dintre subiect și obiect, caracterizată printr-o asemenea stare psihică a subiectului, În timpul efectuării unei teme, care
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
în asemenea situații este nepăsarea, ușurința și chiar indecența cu care oamenii se alătură răului. Am încercat să-mi explic această reacție a lor și cred că una din cauzele care îi fac să se manifeste astfel este lipsa libertății, necunoașterea și nepracticarea ei ca exercițiu zilnic, vital; de aceea, poate, nici nu realizează semnificațiile adânci și cu adevărat dramatice ale celor petrecute pe 11 septembrie 2001 la New York și la Washington. Basarabeanul n-a avut cum să cunoască și să
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
că nu numai ele - basarabenii au fost foarte receptivi la solicitările presei și ale numeroaselor posturi de radio locale - s-au dumerit în ceea ce privește limba în care scriem și vorbim, și au situat corect geopolitic, land-ul din care sosiserăm. Chestiunea necunoașterii de către cei din afară a problemelor noastre, ignoranța lor nepăsătoare, echivalând uneori cu o insultă, este veche. Și alții, mai mari și mai puternici decât noi, au de ruinat încă multe prejudecăți ale occidentalilor. Această stare de lucruri va persista
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
al lui Tartuffe însoțit de gesturi concupiscente). Gesturile completive (care încheie un enunț incomplet lingvistic) pot prelungi sau contrazice enunțul. Gesturile substitutive nu sînt esențiale în comunicarea contemporană (apariția lor este legată de situații speciale: distanța prea mare între participanți, necunoașterea limbii, emoție puternică). 8.5. Gestul în discurs În cofuncționarea gestualitate/limbaj, praxisul gestual joacă deci o serie de roluri: Gestul care se substituie enunțului din rațiuni fizice (distanță, zgomot), psihologice (mai ales în cazul reacțiilor negative cînd o privire
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
privirii, reținem orientarea (față în față; laterală sau absența privirii), durata, intensitatea (de la privirea neutră care mătură un cîmp la privirea insistentă care acroșează). Normalitatea privirii este perturbată în condiții patologice (nevrozații susțin cu greu privirea interlocutorului) sau în cazul necunoașterii codului (privirea neavînd aceleași semnificații în toate culturile). În cultura europeană "codul manierelor elegante" sau ¨manualele de vînzari¨ vor impune contactul vizual constant ("Deoarece dvs. nu vă mințiți clienții, priviți-i. Priviți-i cînd le vorbiți. Priviți-i cînd vă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
că nu-și mai găsește drumul către casă, direct către un lupanar. Trimiterile la lipsa de substanță a activității formative practicate de retori sunt presărate cu parodierea unor autori satirici, cu referire și la conținutul ulterior al istorisirii. Dovedindu-și necunoașterea și invocându-l pe cel dintâi autor satiric din literatura latină, Lucilius, retorul Agamemnon "comite" de fapt o parodie a satirei lui Persius 164, poet satiric contemporan cu Petronius, privitoare la gloria eternă obținută prin artă. Versurile următoare descriu, de
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
câțiva nostalgici sau dezorientați, care nu au înțeles manevra sau intențiile campaniei nici atunci când atacurile erau evidente; aceștia mai lansează uneori atacuri singulare, ridicole și neprofesionale împotriva românilor, în general. Hilare sunt acele articole în care autorul dovedește o inacceptabilă necunoaștere a socialului în care trăiește și introduce românii în aceeași oală cu extracomunitarii, îi confundă cu albanezii sau cu țiganii, indiferent de naționalitatea acestora din urmă. Concluzionând, schimbarea de atitudine a colegilor italieni este evidentă și din ce în ce mai rar "bestiile cu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Romei și trăirile religioase ale romanilor, le considera specifice unor muritori foarte religioși. În fața conceptului inconfundabil al religiozității romane, așa cum a fost formulat cu un secol înainte de Cristos, judecata istoriografului asupra creștinismului ca superstiție apare ca o descalificare, ca o necunoaștere a ceea ce poate fi o religie. Potrivit celor de mai sus, confruntarea dintre creștinism și lumea greco-romană s-a aflat dintru început sub semnul religiosului; celelalte idei sau obiecții referitoare la aceasta asumă inevitabil un caracter secundar. Pentru scriitorii creștini
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de învățare, ci doar a cunoștințelor generale. • Nu se recurge la stimularea efortului, la atingerea nivelului superior, la aprecierea calității progresului în capacități, abilități. • Educații nu citesc materialele suport date, nu contribuie la alcătuirea de portofolii tematice în mod individual. • Necunoașterea experienței, a particularităților educaților fac ineficace procedurile constructiviste prin neadaptare, nevalorificare, neutilizare a punctelor tari, utilizarea nepotrivită în raport cu obiectivele, conținutul, organizarea, celelalte metode. • Dominarea educatorului în predare prin: explicație, expunere, • Ar trebui mărit rolul muncii independente cu materiale-suport, pentru deprinderile
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sens managerial efectiv nou, putem adăuga câteva precizări metodologice, căci astfel se întărește întocmai clasica educație morală, actualizată, extinsă, pentru o intervenție și influențare mai eficientă și prin activitățile specifice de leadership. Iar ineficiența metodologică rezultă, în primul rând, din necunoașterea și nerespectarea unor principii, norme, ajungându-se la erori, efecte contrarii, acutizarea stării tensionale. Îndepărtarea lor ar constitui tocmai soluții, în primul rând, de prevenire când educatorul: • adoptă o soluție concepută propriu fără antrenarea educaților, • favorizează subiectiv pe unii, • lasă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ne reprezentăm lumea afacerilor în acest fel. Dar acest tip de percepție ne face să uităm lucrul cel mai important, fundamental pentru grup, anume conștiința unității intereselor vitale. Forța organizațiilor patronale este una din formele de manifestare ale acestui adevăr. Necunoașterea nivelurilor de bogăție Prea puține lucruri se cunosc atât despre structura bogăției, cât și despre amploarea sa reală. Secretul e păzit cu strășnicie. Articolul 111 din Codul de proceduri fiscale prevede o "publicitate a impozitului" sub forma unei liste, stabilite
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
un territoire portuaire, Belin, Paris, 1999. ZEITLIN Maurice, EARL RATCLIFF Richard, Landlords and Capitalists, the dominant class of Chile, Princeton University Press, Princeton, 1988. Cuprins Introducere 7 I. Ce este bogăția? Reprezentările comune 13 Bogățiile diferite de cele bănești, 13 Necunoașterea nivelurilor de bogției, 15 Bogăția este multidimensională 17 Bogăția economică, 17 □ Text inserat: ISF-ul, 20 Bogăția socială, 20 Text inserat: Membrii comitetului executiv al Automobile-Club de France (2004), 23 Bogăția culturală, 26 □Text inserat: O instruire ludică și afectivă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Practic, probabil 99% din populație o știe și o înțelege. Or, în România, nici măcar la nivelurile astea ridicate, de specialiști, nu exista cunoștința unor instrumente elementare de funcțion-are a economiei și a pieței. Asta ar fi cumva latura complementară a necunoașterii literaturii, a filosofiei, a gândirii politice. S. A.: Într-adevăr. Cred că izolaționismul comunismului românesc, mult mai sistematic decât acela din regimurile "frățești", a instituit o lume mutantă, din care și oamenii inteligenți ieșeau cu mintea strâmbă: ei își foloseau inteligența
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
și forme comportamentale, de stimulare, în același timp, a dezvoltării forțelor lor cognitive, intelectuale. Pentru elevul care se găsește într-o situație oarecum asemănătoare omului care se ocupă de cercetarea științifică, metoda înseamnă drumul pe care acesta îl parcurge de la necunoaștere la cunoaștere, calea care îl conduce de la o cunoaștere mai puțin profundă spre una mai adâncă. Metoda apare ca un instrument de muncă ce-l plasează într-o situație de ucenicie, de persoană care întreprinde o acțiune de căutare a
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Adam - directori adjuncți. Obiectivele noii echipe de conducere, care se aliniau la încercările reformatoare din învățământ, corespundeau dezideratelor și speranțelor profesorilor și elevilor școlii parte din ele au fost atinse, altele nu, din cauza inexistenței unei legislații adecvate dar și a necunoașterii unui alt model de învățământ mai eficient, mai democratic, diferit de cel în care am activat o viață. Prin memorii și contacte directe cu reprezentanții Ministerului Învățământului și Științei, s-a obținut schimbarea statutului liceului din industrial în teoretic, cu
Particularităţi ale dezvoltării resurselor umane în învăţământul preuniversitar by Maria Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1819_a_92274]
-
citește aici poate austeritatea prelatului Fénelon?) și la predispoziția spre vulgar. Însă imperfecțiunea supremă a anticilor o constituie religia lor "monstruoasă și ridicolă"83, ce înalță la rangul de zei ființe viciate și insuportabile. Marele păcat al Antichității îl reprezintă necunoașterea creștinismului. Se conturează viziunea exclusivistă a unui homo religiosus care privește unilateral, viziune care nu este nicidecum singulară sau datorată statutului social al lui Fénelon, ci reflectă o opinie generală manifestată încă de pe vremea disputei privind miraculosul. Pe de altă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
fost îndeajuns să le voiască pe acestea toate și, după cum voința nu ne solicită nici un efort, nici lui nu i-a solicitat vreun efort crearea unor puteri atât de mari și atât de numeroase”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 48) „Cred ... Și întru Unul Domn ...” 23 „Și cine, văzând firea apelor schimbându-se și prefăcându-se în vin, nu putea înțelege că Cel ce a făcut aceasta e Domnul și Făcătorul firii tuturor apelor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se vorbește despre primul hypostas, al Celui nenăscut, pe care nu ar fi fost suficient să îl indice prin folosirea denumirii de Dumnezeu, câtă vreme aceasta este comună în aceeași măsură și pentru Fiul”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 108-109) ,, De altfel, așa cum voi arăta în cele ce urmează, nici numele de Dumnezeu nu este mai important decât cel de Domn și nici numele de Domn nu este mai puțin important decât acela de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nouă și se cheamă numele Lui: Înger de mare sfat, Dumnezeu tare, biruitor (Is., 9, 5). Și ia aminte laolaltă cu mine la înțelegerea de care dau dovadă profeții și la înțelepciunea lor spirituală”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea V, p. 110-111) „... Iisus Hristos ...” „Numele Iisus nu este un nume elinesc, ci ebraic, care tâlcuit în limba greacă înseamnă Sotir, adică Mântuitor; și se numește Mântuitor, pentru că a mântuit pe poporul Său”. (Sf. Ioan Gură de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
de vreun tron ori de înscrierea într-un spațiu anume, ci, din denumirea de tron și din relația existentă prin ocuparea 72 locului din dreapta, ajungi să înțelegi lipsa unei deosebiri și egalitatea în privința slavei”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea IV, p. 94) „... Și iarăși va să vină cu slavă...” „Să ne trezim, cât putem, prea iubiți frați, din somnul vechii neputințe în care am căzut și să veghem la păstrarea și îndeplinirea învățăturilor Domnului. Să fim
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dacă ar respecta firea Tatălui, deoarece, cunoscând ce este prin lucrare Tatăl, cum ar ignora pe Cel născut din El? Sau cine n-ar ocărî pomul, batjocorind rodul născut din el? Deci păcatul față de Fiul e o dovadă neîndoielnică a necunoașterii Tatălui”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a X-a, cap. al doilea, în PSB, vol. 41, p. 967) „Căci nu sunt străini de păcatul împotriva Tatălui cei ce necinstesc pe Fiul, sau socotesc că trebuie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]