2,311 matches
-
pe fiul lui Dumnezeu căci se va arăta mai multor ucenici. Atât mi-a spus... Apoi bătrânul proroc și-a luat toiagul și a plecat într-acolo, spuse copilul arătând direcția și toți priviră într-acolo, apoi se priviră cu toții nedumeriți. -Ei! Ari! Jamil! Nathanael! Mergeți într-acolo repede și dați de urma acelui om, spuse un bărbat care părea a fi cel mai mare între ei. Repede căci nu poate fi departe! Cei trei nu pierdură vremea și ridicându-se
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369513_a_370842]
-
tu să nu porți grija asta! Tu să stai liniștită în palatul din grădina ta, să te joci și să ne bucuri pe toți cu veselia ta. Primăvara se uită mirată la împărat: - Acesta e ultimul tău cuvânt? Se uită nedumerită și la căpitanul Zefir: - Căpitane, te știu un înțelept! Tu ce părere ai? - Prințesă, eu sunt un slujitor credincios și... - Aha! îl întrerupse Primăvara. De ce sunt așa naivă? Doar știam cât mă “iubește” tata, iar tu cât de „credincios” îmi
MĂRŢIŞOR-22 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369599_a_370928]
-
ce mai e. Păi, nu ți-am zis, isi pierduse Taty interesul. Mi-ai zis Tu ceva, dar eu nu am priceput nimic. Rămăsesem la stele și la planete. Zi cum s-au format. Cum s-au format? Continuă El nedumerit? Din praful, moleculele de apă și gazele răspândite după Bing-Bang, ai priceput? Mă întreba plictisit de parca nici El nu prea credea ce spune. Ce praf, măi Taty, nu ai zis Tu că înainte de Bing - Bang, nu era nimic. Cum să
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
industrial foarte complicat prin care hidrogenul este transformat în lichid. Ce trebuie să reții tu este faptul că, există un combustibil, solid, sau lichid care arde, si un oxidant, care întreține arderea. Cum oxidant, care ruginește fierul ? Întrebăm eu sincer nedumerit. Nu, deșteptule, se apucă Taty de explicații ; uite, să-ți dau un exemplu teoretic. Dacă aprinzi un chibrit, să zicem, el se aprinde și arde pentru că îl ajută oxigenul din aer, oxigen care întreține și face posibilă arderea, altfel nu
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
de cineva în seamă, dar nu reușise să stârnească nici interesul portarului din impozanta instituție în care lucra. Și niciodată nu fusese cu adevărat fericit. Abia acum putea spune că în sfârșit știa ce este fericirea. Șeful îi întinse mâna. Nedumerit Costache Agarici i-o întinse la rându-i emoționat. Apoi, ca și cum un fluid înălțător i se strecurase prin degetele subțiri și palide, își simți tot trupul zvâcnind scurt. A fost o tresărire de bucurie, a fost un spasm al trupului
MÂNA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/362725_a_364054]
-
bazinului, copilului se ivi acoperit de ierburi și de un rânjet diabolic. - Ai văzut că ai putut, ai văzut...? spuse el de câteva ori ridicându-se din apă. În fața lui, mâinile mamei se mișcau spasmodic. Apoi mișcarea lor încetă brusc. Nedumerit, băiatul se ridică pe marginea havuzului, cu apa șiroind pe trupul încins de efort. Femeia gemea încetișor, cu fața strivită de beton. O mână se oprise în creștetul capului, în vreme ce picioarele se mișcau inconștient, încercând să-mpingă trupul spre înainte
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
oprind căruța. - Dă-te jos!, îi spuse Vasile cu glas sugrumat de răutate. - Mai bine urcă tu sus!, îi zise Toader zâmbind. - Dă-te jos, bă, n-auzi? Îi zise Vasile îmbrâncindu-l cu țeava automatului. Nemții îl priveau ușor nedumeriți. Sub ochii lor, Vasile Cucu se urcă în coșul căruței, îl lovi cu cizma pe Toader în șale și-l sili să sară jos. Apoi le făcu semn nemților să se urce. Aceștia încă ezitau. - Urcați, la mama dracului!, o
NEDUMERIREA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362734_a_364063]
-
departe. - Și frățiorii mei ? - Ei vor rămâne aici, cu viața lor obișnuită, cu grijile, preocupările și neputințele lor. - Bine, bine, dar eu ce trebuie să fac? - Tu...trebuie să ai foarte multă răbdare, și să aștepți clipa cea mare... - Tăcută, nedumerită și îngândurată, pasărea se uită îndelung la băiețel și cu ochii plini de lacrimi se întoarse la ale sale. Timpul trecea pe neașteptate și viața lui Profi devenise tot mai plictisitoare și umilitoare.Trăia un chin un complex față de frățiorii
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
tine. - Nu știu ce voi face! Desigur, că este o oportunitate care ți se ivește o singură dată în viață. Nu poți rata asemenea oferte decât dacă te bazezi pe altceva care să o compenseze. - Și care ar fi aceea? se declară nedumerit Sebastian. Ce ar putea contrabalansa un asemenea progres în cariera ta? - Poate fi legat și de ceva sentimental. - Adică? Fă-te înțeleasă, că nu pricep! - Ți-am spus, sunt îndrăgostită de tine! - Și ce are aceasta cu tot ce ți
ROMAN , CAP. SAPTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370135_a_371464]
-
Căutau, dar ce căutau nu spuseseră. Reacționaseră brutal când mamă-sa îndrăznise întrebarea firească. Plecaseră obosiți și încrâncenați de zădărnicia căutării. Nici ea, nici mamă-sa nu pomeniseră nimic despre vâltoarea trăită, nici atunci, nici mai târziu. Speriată sau nu, nedumerită sau nu, n-avusese voie să...! Reîntors acasă după detenție, tată-său, își amintea Mira, devenise alt om. Militarul cu ținuta atletică, jovial, cu ochii mereu străfulgerați de bucuria sinceră în fața vieții se metamorfozase într-un om subțirel, stânjenit în
CAPITOLUL 1 (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353301_a_354630]
-
flăcău. Așa se răspândi zvonul și acum toți știau unde merg. Nimeni nu-și mai bătea capul să afle de ce a plecat de acasă și s-a prins în vârtejul alaiului. Cine stătea să-i mai contrazică? Întreba câte un nedumerit: - Chiar se însoară Mărțișor cu Primăvara? - Vezi bine! răspundeau cei din jur. N-ai auzit că mergem toți la nunta lor? - Unde are loc nunta? întrebă o fată. - Păi, acolo, unde mergem! - Unde mergem? - N-ai înțeles? La nunta lui
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
când într-o zi, deschizând cutia de scrisori, am descoperit printre pliante, reclame și fluturași cu anunțuri, un plic pe care, cu o caligrafie tremurată, cineva scrisese numele și adresa mea. La expeditor, nu apărea nimic. Am deschis plicul și nedumerită, am parcurs mesajul: „Vino să îți iei sandalele. Diseară, 7.05, la ceasul de la Universitate. F.”. Năucă, am citit și am recitit cele câteva cuvinte. Inițiala „F.” mă trimitea cu gândul la Fred. Cine altcineva putea să fie? Cine altcineva
LOGODNICUL MEU, FRED (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352802_a_354131]
-
Stan exact în cârca mea! Probabil... ceasul rău! A doua zi de dimineață , Șoricelul își vâră iar fața ascuțită în clasă : - Astăzi învățăm să facem injecții! Cu ser fiziologic! Și ca să înțelegeți bine, veți face unii pe alții. Ne uităm nedumeriți unii la alții și apoi la el. - Nu vă speriați, până acum așa i-am învățat pe toți și n-a murit niciunul! Și ca să vedeți cât e de simplu, vă las să alegeți partenerul. Cineva de lângă mine îmi șoptește
POVESTIRI MILITARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352934_a_354263]
-
la Miami. Miami, here we come! Nu înainte de a avea încă o surpriză la check‐in. Când eu și „Inginerul” prezentăm biletele să ne dea boarding pass‐ul cu locurile de rigoare, țipă de la ghișeu ne spune pe un ton nedumerit că: „Sorry guys, but there are no seats left at the economy class”. Mă uit la Alex, Alex se uită la mine, si nu știam ce să credem. Doar nu ne‐o da locuri în picioare că în autobuz. Sau
20 DE ANI DE LA...DEBARCAREA IN U.S.A de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352958_a_354287]
-
bere nici mort. Dumneata n-ai știut? CUCU: Nici mort ? (privirile li se îndreaptă spre pat, mișcări afirmative din cap). CUCU: Dar dumneata ce bei, mă rog dumitale? FIRICĂ: Eu nu beau decât jinars. Răchie întoarsă. De două ori. CUCU (nedumerit) : Întoarsă ? Și o bei de două ori??? FIRICĂ: Ori bei ceva ca lumea, ori nu mai bei nimic! CUCU: Aha, am înțeles. Vodcă Stalicinaia. Ai dreptate, așa beau oamenii puternici. Vă aduc tăria și apoi plec imediat la Nufărul. Cucu
COANA MARE SE MĂRITĂ, PARTEA II de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354365_a_355694]
-
realizări ale regimului comunist de pe vremea lui Ceaușescu. De pe coronamentul barajului în arc, cu o înălțime amețitoare, undeva în adâncuri se vede fundul văii că un firicel ce șerpuiește printre versanții abrupți. Te minunezi de ceea ce vezi și te intrebi nedumerit: „Cum or fi stat oamenii să lucreze la asemenea înălțime?” De la asemenea distanță îi vezi că pe niște furnici. Dar astfel de baraje sunt multe în țară și sunt construite în vremea numită pe atunci „Epoca de Aur”, dar pe
NALBITORU ION --TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE (THE TRANSFĂGĂRĂŞAN NATIONAL ROAD AND ITS SPLENDOURS) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354460_a_355789]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > COERENȚĂ AMNIOTICĂ Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1271 din 24 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Culcat în iarbă, gândul, supraviețuitor al cataclismului, privește nedumerit lumina orbitoare - spice vălurite în care se scaldă. Nu i se mai ghemuiește frigul în suflet... Caută locul unde inima i-ar începe din nou să bată. Arome de cimbru sălbatic dansează frenetic în jur, învăluindu-i umerii într-o
COERENŢĂ AMNIOTICĂ de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353753_a_355082]
-
ca și pentru mine de fapt, zise el ca pentru sine. - Ăsta-i diliu tare de tot. A servit la prânz ciuperci otrăvite și acum încep să-și facă efectul. Ce vrei să spui tipule? Cum așa? se miră Marian nedumerit. - Nu-mi cunosc încă partenera, răspunse Cris râzând și totuși un pic necăjit de situație. - Asta nu am crezut că o pot auzi de la tine. Cum poate armăsarul Galațiului aflat tot timpul în călduri, să nu-și cunoască victima? replică
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
dreptul soarelui aveam nevoie de multe grădini să-mi răsădesc pulsul toate ale mele din loc în loc statui și leagăne pentru fluturi te-aș fi lăsat să treci prin dreptul porții la zece ani o dată să mă respiri incandescent și nedumerit pentru astăzi... Referință Bibliografică: pentru astăzi / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1355, Anul IV, 16 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
PENTRU ASTĂZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353789_a_355118]
-
s-a așezat chiar lângă mine. Îi simteam atât de aproape răsuflarea pură, bătăile ușoare ale inimii și, mai ales, privirile misterioase ale ochilor ei! Când m-a atins cu mâna pe față, m-am trezit. Am privit în jur, nedumerit. Fata cea frumoasă dispăruse. Unde era? De ce a plecat? A fost o fată sau numai un vis? Cerul a fost rochia ei de vară, albastră? Soarele cel dulce i-a fost privirea ochilor? Oglindirile orizontului au fost ochii aceia plini
VIS ÎN ZI DE VARĂ de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353820_a_355149]
-
iar aceasta cedă cu ușurință. Înăuntru descoperi un manuscris pe care-l luă cu atenție sub braț și îngropă cutia la loc. Cu un surâs enigmatic se strecură înapoi până sub fereastra dormitorului său. - Acum ce fac...!? - se întrebă el nedumerit. Deschise cartea la prima pagină și deodată ochii i se împăiejenară, pământul păru că se clatină și ca prin ceață văzu scris: „Magie neagră”. Tresări, căci o idee năzdrăvană îi încolți pe moment în minte. - Ce zici, manuscrisule!? Pot urca
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
timp de întrebări. O eliberă și, ridicând-o pe umăr ca pe un sac, reuși să părăsească temnița fără să trezească straja. Se strecură ca o umbră până la poarta cetății, dar, imediat ce își puse povara jos, baba dispăru din fața lui. Nedumerit, tânărul se îndreptă spre casa păstorului, tatăl lui de suflet. La una din ferestre se vedea lumină. Se apropie, aruncând o privire înăuntru. Păstorul și femeia lui stăteau la masă și povesteau. - Ți-am spus că nu trebuie să-l
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
frumos pe capetele tăvilor acoperite cu șervețele curate, în lucrătura tradițională a locului, alături de câteva boluri cu gem de prune și fructe de pădure. - Bună dimineața! Mulțumim pentru invitație, dar... ce masă servim acum ? Cea de prânz? am întrebat eu nedumerit, știind că este ora 11.00. - Masa de dimineață, că nu ați mâncat. Doamna a zis să vă servesc aici și... aduc imediat tot ce trebuie. Ce preferați, lapte dulce ori ceai? - Lapte! am rostit eu în același timp cu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
respectiv era ceva caracteristic seismelor alții au afirmat că a fost un urlet în toată regula care le-a înghețat sângele în vine tuturor celor care erau în clădire și au auzit asta. -Aud pentru prima dată asta Arc, spuse nedumerit Shantal Perlin. Dar poate nu mai țin minte. În ziarele de a doua zi s-a scris de explozia puternică din subsolul clădirii Wanderbilt World Warehouse. -Cei responsabili cu securitatea clădirii au ajuns primii acolo. Martorii spun că ăștia au
FORTĂREAȚA ( PARTEA A IV-A) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352693_a_354022]
-
această ocazie, doresc să va anunț motivul principal al prezenței mele. Lord M.Joseph va fi Prim Consilier în Cabinetul meu. Vestea a creeat rumoare și murmure de admirație dar și invidie în unele grupuri. Și M.Joseph părea ușor nedumerit, încercând să păstreze aparențele și să nu se arate surprins. Înclină capul în semn de mulțumire. La îndemnul Ducelui, lord M.Joseph a fost nevoit să țină un mic discurs. Nu era pe placul sau să vorbească prea mult, așa că
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]