6,603 matches
-
pentru "Ziua" înfruntând riscul de a fi asociați cu nume definitiv compromise, precum cele de mai sus. Partea demoralizantă e că vorbim despre niște oameni tineri care, în mod normal, ar fi trebuit să îmbrățișeze cu totul alte valori. Din nefericire, ei au devenit instrumente lipsite de scrupul în opera de compromitere a unor intelectuali care, în-tr-o țară normală, ar beneficia de statui și de respectul general, și nu de jignirile nerușinate de care-au avut parte dinspre ziarul "Ziua". Ceea
O mătură pentru vrăjitoare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8804_a_10129]
-
societate unită, când tot mai mulți dintre noi vorbesc un fel de porco-limbă, în care nu doar că argumentele sunt în-locuite de grohăituri, dar până și cuvintele de le-gătură sunt rostite într-un mod care le face de nerecunoscut. Din nefericire, tragedia se amplifică ceas de ceas, cu apariția fiecărui nou "formator de opinie" pe canalele de televiziune. Nu-mi pot alunga gândul că cineva, un demon meschin, își bate joc de noi. Priviți-i și ascultați-i pe Adrian Ursu
Eminescu, șef de sindicat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8881_a_10206]
-
anticomunismul fervent. Așa cum mai târziu, din amintirile sale despre N. Steinhardt, Monica Lovinescu va selecta o anumită imagine obsesivă (asupra căreia ne vom opri la momentul oportun), propunem și noi, tot selectiv, una din celebrele replici ale lui Oscar, din nefericire profetice nu numai pentru un destin individual, ci și pentru unul colectiv împărtășit de popoarele din estul Europei. I-o spusese fiului său tot la plecarea în detenție: "Nu te întrista, pleci dintr-o închisoare largă într-una mai strâmtă
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
îngeri al lui V. Voiculescu, romanul Concert din muzică de Bach de Hortensia Papadat-Bengescu și volumul 2 din Istoria literaturii române contemporane de E. Lovinescu. La sfârșitul anului 1945, Șerban Cioculescu a fost numit profesor la Universitatea din Iași. Din nefericire, după o scurtă perioadă a fost exclus din toate formele de învățământ, datorită faptului că era membru al P. N. Ț. Condițiile în care Șerban Cioculescu își desfășura activitatea în interimatul său ieșean, le aflăm din scrisoarea adresată filosofului Ion
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
La maturitate nu și-a schimbat deloc această credință, dar a formulat-o altfel, cu un alt accent (nu citez nici de această dată, ci rezum). La maturitate învingea un principiu sceptic formulabil în felul următor: critica nu este din nefericire o știință. Deci, în tinerețe critica este din fericire o artă și la maturitate critica nu este din nefericire o știință. O afirmație e schimbată cu o negație, o bucurie e înlocuită de un regret. La sfârșitul carierei, ni-l
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
citez nici de această dată, ci rezum). La maturitate învingea un principiu sceptic formulabil în felul următor: critica nu este din nefericire o știință. Deci, în tinerețe critica este din fericire o artă și la maturitate critica nu este din nefericire o știință. O afirmație e schimbată cu o negație, o bucurie e înlocuită de un regret. La sfârșitul carierei, ni-l imaginăm pe E. Lovinescu reflectând: ce bine ar fi să fie critica o știință, riguroasă, obiectivă și ireproșabilă în
Modelul lovinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9773_a_11098]
-
în oricare altă literatură există atât scriitori care ating cea mai înaltă treaptă a creativității, cât și alții care se situează ceva mai jos, dar pe locuri distincte în ierarhia valorilor, îmbogățind și variind peisajul artistic din epoca lor. Din nefericire, mulți dintre cei din a doua sferă, după plecarea lor în lumea de dincolo sunt uitați, iar reverberațiile operelor lor în posteritate nu se mai regăsesc decât în tratatele de istoria literaturii. Acesta este și cazul lui Emil Giurgiuca. De
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
nu lăsa să se vadă imensa doză de xenofobie ce stătea la pândă în personajul jovial pe care-l văd adesea. Incapabil să se ridice la nivelul aspirațiilor sale - nici măcar din cale-afară de exagerate -, el a găsit țapii ispășitori ai nefericirii sale. E o soluție simplistă, la care omul meu nici măcar n-a catadicsit să se mediteze. Vestea proastă pentru el e că, și dac-ar pleca din țară toți arabii, chinezii, țiganii și pe cine va mai fi urând, o
Noua xenofobie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9808_a_11133]
-
traducerea textului german de Gherasim Pintea. Este o reluare a textelor, cu aceleași note și comentarii, și o reorganizare a sumarului după volumele IX și X (1978, 1981) din seria de Opere Slavici, volume îngrijite tot de Constantin Mohanu. Din nefericire, îngrijitorul ediției a murit la sfârșitul anului trecut. Promitea aici continuarea ediției Slavici cu încă trei volume. Tudor Arghezi, Opere IX. Publicistică (1941-1947), 1924 p., ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu. Publicistica argheziană este așezată
Alte "Opere fundamentale" by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9855_a_11180]
-
vor fi cel mai bun barometru al adâncimii prăpastiei morale în care vor fi căzut toți acești nefericiți a căror singură hrană e iluzia că, dacă dispar conștiințele țării, nu li se va mai citi pe chip stigmatul delațiunii și nefericirii.
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
o spune mitul povestit de bătrînul-vraci al tribului. Omul dobîndește de la fiecare animal în parte cîte un dar pentru a-i alina tristețea, sporindu-i puterea și făcîndu-l înspăimîntător. Bufnița sesizează această parti-cu-la-ri-tate a naturii umane, insațietatea dorințelor sale și nefericirea care decurge de aici: "Am văzut în om un gol precum o foame care nu se sfîrșește niciodată. Asta întristează și-l face să dorească. Va continua să ia și să tot ia. Pînă cînd Pămîntul îi va spune: Eu
Apocalipsa după Gibson by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9894_a_11219]
-
acestor pseudo-ființe teleghidate sînt umplute cu o pastă precară alcătuită din două elemente sigure: amorul și politica, adică singurele teme ce pot atrage atenția la o carte care, judecată literar, nu poate îndeobște atrage atenția prin nimic. Cine va trăi nefericirea de a deschide cartea nu-și va putea reprima senzația că rostul cărții e ca, în paginile ei, personajele să flecărească incontinent și dezinhibat pe marginea unor teme despre care s-au scris rîuri de cerneală, dar pe care abia
Telenovelă cu Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9880_a_11205]
-
de după prăbușirea regimului comunist, se adopta tactica despre care vorbea un polonez, că peste un canion mare nu se poate trece în două-trei salturi, ci dintr-odată, pentru că altfel cazi în gol, acea tactică era mult mai bună. Acum, din nefericire, și în România trebuie făcuți pași mici. Speranța e în tineretul care, prea puțin sau deloc contaminat de teamă, de prejudecățile generațiilor educate în comunism, va veni cu experiența bună câștigată în contact cu lumea occidentală. - Așa cum au venit, cu
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
o profesoară de limba și literatura română, unul dintre primii bursieri Fulbright în România anilor '60: Gretchen Buler. Nu întâmplător am ales Universitatea Indiana, unde se putea împlini dezideratul meu: cunoașterea istoriei României, specializarea în acest domeniu. Profesoara a avut nefericirea să aibă cursanți ca mine: istorici, politologi și nici un literat. Dar a avut multă răbdare și talentul de a ne învăța limba și literatura română. Din când în când, ne lamentam că nu prea avem timp, că noi trebuie să
PAUL E. MICHELSON "Tradiţiile spiritului critic românesc pot să pună România pe un făgaş normal" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/9892_a_11217]
-
un cămin adevărat, chiar dacă intrarea într-un ordin clerical minor nu însemnase claustrare monahală. Încununat cu laurii mult rîvniți, curtat de potentați, susținut de afecțiunea lui Boccaccio, contînd pe sprijinul necondiționat al fiicei nelegitime, bătrînul rămîne un singuratic, acrit în nefericirea lui. Perpetua-i melancolie și stările de umoare neagră (subiacente versurilor și subiect de meditație în proză) se potentează, în roman, după pierderea fiului și a nepotului, datorită frustrării obsesive de a nu avea un urmaș de sînge, care, în
De la exegeză la ficțiune by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9928_a_11253]
-
din palme. Văzută din partea cealaltă, harța dintre premier și președinte părea să fie singura preocupare a celor ajunși "la mustață" la putere în 2004. Incompatibilitățile dintre cele două personaje nu sunt atât de mari cât par văzute la televizor. Din nefericire, și de o parte, și de alta, se află interese obscure, orgolii și o dezarmantă lipsă de realism. Nu numai că Alianța D. A. a depășit în inconștiență prestația fostei Convenții Democrate, dar duritatea replicilor venite din partea ex-comuniștilor le-a permis
Etichete pe borcane goale by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9934_a_11259]
-
Occidentul nu e ceva mitic, o utopie pe care nu ți-e dat s-o atingi vreodată. Occidentul e o realitate concretă, o sumă de posibilități deschise în fața lor. E o casă îndepărtată, dar mai curată și mai primitoare. Din nefericire, în România ticăie de multă vreme, igorată cu obstinație, una din cele mai primejdioase bombe: bomba demografică. Într-o țară în care se nasc din ce în ce mai puțini oameni, în care pensionarii au devenit o enormă ghiulea de fier la piciorul bugetului
Meschinul monopol asupra temelor publice by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9982_a_11307]
-
criticii, teoriei și istoriei literare contemporane, adăugat la ultima versiune în grabă, improvizat, redactat superficial. Interesantă ar fi comparația dintre cele trei versiuni ale Istoriei... lui Ion Rotaru, dar ea ar face deliciul unui grup foarte restrâns de specialiști. Din nefericire, imperfecțiunile Istoriei... lui Ion Rotaru sunt amplificate de neglijențele tehnoredactării și ale corecturii (indicele de nume, fără litera C, e incomplet, ca și sumarul cărții). Altfel, istoria literaturii are, ca misiune specifică, administrarea pioasă a unui cimitir cu monumente funerare
Tristetea istoriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8936_a_10261]
-
lei noi: geostroe@b.astral.ro, de negăsit pe filierele tradiționale). E cea mai grea (la propriu; are vreo 5 kg) și cea mai voluminoasă carte de sau despre literatura română (1336 de pagini, format 24 pe 33 cm). Din nefericire, autorul cărții a murit (în 18 decembrie 2006) înainte de a-și vedea tipărită cartea în noua versiune. Dezastrul acestei lipse de supraveghere din partea unui ochi competent asupra unei reeditări grăbite este mai mare decât se poate bănui. O corectură deficitară
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
pe marii proprietari de pămînt, în vreme ce domeniile Coroanei vor rămîne intacte. Cea de-a patra femeie din antologia lui Dan C, Mihăilescu e o aristocrată a spiritului, Alice Voinescu, a cărei operă a fost redescoperită după 1990, dar care, din nefericire, nu își ocupă nici azi locul meritat în literatura română. Descoperim în jurnalul ei o persoană căreia nici nefericirile unei căsnicii ratate, nici cumplitele încercări prin care a trecut după venirea la putere a regimului comunist nu-i răpesc seninătatea
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
Dan C, Mihăilescu e o aristocrată a spiritului, Alice Voinescu, a cărei operă a fost redescoperită după 1990, dar care, din nefericire, nu își ocupă nici azi locul meritat în literatura română. Descoperim în jurnalul ei o persoană căreia nici nefericirile unei căsnicii ratate, nici cumplitele încercări prin care a trecut după venirea la putere a regimului comunist nu-i răpesc seninătatea și superioritatea unei perspective filosofice de o indestructibilă armonie. Extraordinara Elisabeta Rizea e următoarea prezență în această antologie. Această
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
chiar înseamnă salvarea culturii române. Peste tot în lume industria cărții e în declin. România nu face excepție de la această regulă, deși târgurile de carte reprezintă semnficative zvâcnete - dacă nu chiar neașteptate salturi înainte - într-un domeniu primejduit și, din nefericire, suportând înfrângere după înfrângere. Concurența internetului și pirateria pe scară largă dau lovituri constante circuitului firesc al cărții. (Poate că termenul "firesc" e neclar, poate că trebuie să ne regândim strategiile și să reinterpretăm percepțiile.) Am să dau un exemplu
Ultimul zâmbet al cărților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9022_a_10347]
-
de la o serie de alte reflecții, care bat spre elogiul omului ca speță, uneori vibrante, cu atât mai credibile însă cu cât acestea vin din partea unui sceptic: Inconvenientul de a te naște? De ce nu inconvenientul de a nu fi etern, nefericirea de a purta sentimentul limitei în tine, de a fi obsedat de o perspectivă a sfârșitului, de a fi mereu încolțit de timp, strivit de spațiu, boicotat de istorie?! A trăi cu acest orizont în față - iată fapta de eroism
Editura Timpul lecturii by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9011_a_10336]
-
și artistic, chiar cînd gazeta își coagulase un program și un nucleu de semnatari pentru care publicistica însemna (și) spiritualitate, nu tabloidizare: abordare serioasă, nu simplu comercială, a faptului cultural. Odată cu plecarea lui Enache, presupun că se va renunța, din nefericire, și la programul său de editare a literaturii române contemporane. Mi-aduc aminte cu cîtă efervescență organiza la Bookfest și Gaudeamus lansările cărților lui Paler, Bălăiță, Groșan, Dan Stanca, Ioan Es. Pop, Nichita Stănescu, Radu Aldulescu. De cealaltă parte, mă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
de justiție. ( În treacăt fie spus, România constituie un exemplu trist al derizoriului actului de justiție, așa că filmul lui Jordan este cum nu se poate mai actual la noi.) Relația dintre acest detectiv și Erica are zonele ei de subliminal, nefericirea constituie premisa unui puternic rapel la interioritate, a unei comunicări profunde, iar această relație, marcată de zone de umbră și de tandrețe mi se pare cea mai reușită realizare a lui Neil Jordan din acest film. Finalul induce ideea de
New York, NewYork... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9064_a_10389]