2,318 matches
-
legale prin care decizia creditorului care deține mai mult de 50% din valoarea totală a creanțelor și hotărârile adunării creditorilor de desemnare a persoanelor în discuție și de stabilire a onorariului pot fi contestate la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, iar activitatea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar poate fi supusă controlului judecătorului-sindic, astfel că există acces liber la justiție, context în care subiecții îndrituiți cu calitate procesuală în procedura insolvenței pot face cererile și apărările pe care le
DECIZIA nr. 159 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285377]
-
contencios administrativ și fiscal și s-a constatat că dispozițiile art. 9 teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor sunt constituționale în măsura în care nu se aplică în privința polițiștilor. Așa fiind, criticile de nelegalitate formulate prin cererea de chemare în judecată în privința art. 3 din Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr. 114/2013 sunt întemeiate, motive care nu au fost însă reținute de prima instanță. Având în vedere aceste aspecte, solicită admiterea recursului, cu consecința
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
și constituțional, doar un mod de calcul/de evaluare al/a sumelor necesar a fi recuperate, prin raportare la anumiți parametri. Așa fiind, Înalta Curte conchide că prevederile ordinului contestat sunt legale, iar concluzia primei instanțe că se impune anularea lor pentru nelegalitate este urmarea interpretării și aplicării greșite a normelor de drept material. Privind recursul reclamantului, Înalta Curte reține că prin acesta se critică respingerea de către prima instanță a cererii de anulare a art. 3 din Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr.
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
la art. 2“ din cuprinsul art. 9 din Ordonanța Guvernului nr. 121/1998 este neconstituțională prin raportare la categoria socioprofesională a polițiștilor. Față de acestea, Înalta Curte reține că în mod greșit prima instanță a reținut că sunt neîntemeiate criticile de nelegalitate formulate de recurentul-reclamant prin cererea de chemare în judecată în privința art. 3 din Instrucțiunile ministrului afacerilor interne nr. 114 din 22 iulie 2013. Se reține în acest sens că, așa cum s-a arătat în precedent, legalitatea unui act
DECIZIA nr. 2.425 din 24 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284821]
-
pentru Situații de Urgență. Arată că prin cererea de recurs se susține că au fost motivate observațiile Consiliului Legislativ, fără a fi criticate cele cinci pagini din sentință care fac referire la acest aspect. Precizează faptul că acest motiv de nelegalitate extrinsecă conduce la nulitatea întregii hotărâri de Guvern, determinând totodată și nulitatea recursului. Pe fond, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, având în vedere faptul că prima instanță a realizat o corectă
ÎNCHEIERE din 22 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285207]
-
calității de reprezentant al părții adverse, mai exact a Direcției de asigurare logistică, cea care a declanșat procedura de evacuare și executare silită, entitate pe care autorul o consideră nelegal înființată. Aserțiunile autorului excepției vizează, în continuarea motivării, aspecte de nelegalitate a acestei structuri din cadrul M.A.I. și a întregii proceduri declanșate împotriva sa pentru evacuarea imobilului în care locuia împreună cu familia, cu explicitarea circumstanțelor de fapt specifice speței. Sunt invocate o serie de decizii ale Curții Constituționale și ale
DECIZIA nr. 139 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287740]
-
sau a colaboratorilor; iar fotografia, ca mijloc de probă, se obține prin procedeul probatoriu al fotografierii. Astfel, o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt acestea reglementate la art. 280-282 din
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
de probă, se obține prin procedeul probatoriu al fotografierii. Astfel, o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt acestea reglementate la art. 280-282 din Codul de procedură penală, privesc doar actele
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
de probă, se obține prin procedeul probatoriu al fotografierii. Totodată, s-a reținut, prin aceeași decizie că o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută sunt/este nelegale/nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei, și că nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Așadar, Curtea a apreciat că art. 102 alin. (2) din Codul
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
fotografierii. Totodată, s-a reținut, prin aceeași decizie că o probă nu poate fi obținută nelegal decât dacă mijlocul de probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută sunt/este nelegale/nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei, și că nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Așadar, Curtea a apreciat că art. 102 alin. (2) din Codul de procedură penală trebuie coroborat cu alin. (3
DECIZIA nr. 114 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287739]
-
Nelegalitate" are înțelesul care îi este atribuit la Articolul 4.3.A(5) . "Eveniment de Rambursare Anticipată care poate face obiectul unei Compensații" înseamnă un Eveniment de Rambursare Anticipată, altul decât Evenimentul de rambursare anticipată a unei finanțări non-BEI sau Evenimentul de nelegalitate. "Revizuirea/Conversia dobânzii" înseamnă determinarea unor noi condiții financiare referitoare la rata dobânzii, mai exact aceeași bază a ratei dobânzii ("revizuire") sau o bază diferită a ratei dobânzii ("conversie") care poate fi oferită pentru perioada rămasă a unei Tranșe sau până
CONTRACT DE FINANȚARE din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285270]
-
Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană de Justiție, Marea Cameră, la data de 24 iulie 2023, în Cauza C-107/23 PPU-Lin. ... 130. A reținut că, dată fiind natura juridică a recursului în casație, aceea de cale extraordinară de atac de anulare, constatarea nelegalității deciziei date în apel sub aspectul intervenirii cauzei de încetare a procesului penal nu poate fi raportată decât la fondul legislativ existent la momentul pronunțării hotărârii recurate. Or, Hotărârea Curții Europene de Justiție în Cauza C-107/23 PPU a fost pronunțată
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
procedurii de cameră preliminară pot fi formulate în scris cereri și excepții cu privire la legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, iar, în măsura în care sunt formulate cereri și excepții referitoare la nelegalitatea probelor obținute prin înregistrările efectuate de către părți sau de către alte persoane, judecătorul învestit cu soluționarea cauzei va putea verifica îndeplinirea condițiilor legale referitoare la efectuarea acestora. ... 20. De asemenea, prin Decizia nr. 813 din 9 decembrie 2021, paragraful
DECIZIA nr. 212 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288157]
-
s-a aflat în imposibilitatea de a formula apărări cu privire la lipsa de competență a organelor de urmărire penală, la caracterul ilegal al probelor obținute - în marea lor majoritate - prin intermediul Serviciului Român de Informații și cu privire la nelegalitatea actelor de urmărire penală. De asemenea, arată că prevederile art. 345 alin. (1) și ale art. 346 alin. (1) din Codul de procedură penală, care stabileau o procedură de desfășurare a judecății în camera preliminară similară celei prevăzute de dispozițiile
DECIZIA nr. 116 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287612]
-
doar dacă nu au fost invocate pe calea apelului sau în cursul judecării apelului ori dacă, deși au fost invocate, au fost respinse sau instanța a omis să se pronunțe asupra lor. Prin urmare, toate celelalte motive de netemeinicie sau nelegalitate a unei hotărâri judecătorești pot fi invocate doar prin intermediul apelului sau al contestației. Motivele de recurs în casație prevăzute de dispozițiile art. 438 alin. (1) din Codul de procedură penală vizează: nerespectarea dispozițiilor privind competența după materie sau după
DECIZIA nr. 116 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287612]
-
salariale acordate prin Sentința civilă nr. 574 din 27 iulie 2020, astfel cum a fost modificată prin Decizia civilă nr. 823 din 8 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava. ... 14. Împotriva acestei sentințe, B a declarat apel, invocând nelegalitatea hotărârii atacate prin raportare la dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, susținând, în esență, că, prin includerea în adeverința solicitată a drepturilor salariale recunoscute prin hotărârile judecătorești menționate, s-ar depăși nivelul maxim de salarizare stabilit prin
DECIZIA nr. 78 din 27 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278394]
-
conform art. 147 din Codul muncii. Acordarea sporului pentru munca desfășurată în condiții de muncă vătămătoare impune și recunoașterea dreptului la un concediu de odihnă suplimentar. ... 20. Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta DIICOT, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate. A solicitat admiterea cererii de apel, schimbarea sentinței, admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune pentru pretențiile anterioare datei de 1 iulie 2019 și, pe fond, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată. ... 21. La termenul de judecată din data de 15 iunie
DECIZIA nr. 79 din 11 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278257]
-
cazul acțiunilor având ca obiect servituți părțile beneficiază numai de calea de atac a apelului, fiind eliminată calea de atac a recursului, întrucât recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege; (ii) apelul reprezintă calea ordinară de atac, ce are un caracter devolutiv; (iii) în reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are
DECIZIA nr. 574 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278793]
-
în raport cu principiile legalității și dreptului la un proces echitabil. ... 13. Cu privire la căile de atac, potrivit Codului de procedură civilă, recursul constituie o cale extraordinară de atac ce poate fi exercitată de partea nemulțumită pentru motive de nelegalitate și numai în condițiile prevăzute de lege, iar apelul reprezintă calea ordinară de atac, ce are un caracter devolutiv. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, în ceea ce privește reglementarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în conformitate cu dispozițiile art.
DECIZIA nr. 574 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278793]
-
de contravenție, întemeiată pe dispozițiile art. 148 din Constituție și pe art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, formându-se astfel, pe rolul Judecătoriei Târgu Secuiesc, Dosarul nr. 937/322/2022. ... 12. În motivarea plângerii formulate, petenta a invocat, în esență, nelegalitatea aplicării sancțiunii contravenționale, dat fiind faptul că, în opinia sa, a respectat distanța de securitate de 8 m prevăzută la punctul 5 lit. A subpunctul 1.2 lit. a) din anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.102/2014, hotărâre care transpune
DECIZIA nr. 72 din 30 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277456]
-
în nota de fundamentare a acestuia, respectiv cele regăsite în secțiunea a 2-a „Motivul emiterii actului normativ“. Pe de altă parte, prin raportare la susținerile părții reclamante, rugăm onorata instanță să observe că nu pot fi reținute elemente de nelegalitate ale Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 sau eventuale împrejurări de natură a crea o îndoială asupra legalității, veridicității și autenticității acestui act administrativ. Legalitatea actului administrativ impune respectarea anumitor cerințe: – actele să fie adoptate sau emise de către autoritățile competente din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
să fie adoptate sau emise în forma specifică actelor administrative și a normelor de tehnică legislativă prevăzute de lege. ... În concluzie, susținerile părții reclamante privind vătămarea unor drepturi prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009 sunt nefondate și nu pot demonstra nelegalitatea acesteia. Față de acestea, se impune respingerea, ca neîntemeiată, a cererii de constatare a inexistenței Hotărârii Guvernului nr. 1.214/2009. La data de 17 ianuarie 2022 Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) a depus cerere de intervenție accesorie
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
punere în executare o realizează. În speță reclamantul nu a invocat necompetența emitentului actului, nici faptul că dispoziția criticată nu ar fi conformă cu conținutul legii în baza căreia este emis, nici forma specifică a adoptării sale, ci a invocat nelegalitatea din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate a normei în temeiul art. 1 alin. (5) din Constituție, respectiv art. 8 și 26 din Legea nr. 24/2000. Or, cu privire la motivele de nelegalitate invocate, pârâtul nu a înțeles să aducă
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
specifică a adoptării sale, ci a invocat nelegalitatea din perspectiva lipsei de claritate și previzibilitate a normei în temeiul art. 1 alin. (5) din Constituție, respectiv art. 8 și 26 din Legea nr. 24/2000. Or, cu privire la motivele de nelegalitate invocate, pârâtul nu a înțeles să aducă argumente contrare (în mod evident, în speță nu au fost și nici nu puteau fi aduse în discuție aspecte legate de oportunitatea adoptării normei). Pentru toate acestea considerente, în temeiul art. 10 din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 59 din 24 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/277526]
-
adoptate și intrate în fondul activ al legislației, legile, ordonanțele de urgență, ordonanțele simple și hotărârile Guvernului se bucură de o prezumție de constituționalitate, respectiv de legalitate, numai Curtea Constituțională, respectiv instanța de contencios administrativ putând constata eventuala neconstituționalitate, respectiv nelegalitate a acestora. Introducerea atribuției de la art. 2 alin. (1) lit. e) în actul normativ de bază a fost impusă de necesitatea respectării dispozițiilor art. 154 alin. (2) din Constituție [art. 150 alin. (2) înainte de revizuirea din anul 2003
DECIZIA nr. 725 din 13 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277570]