2,766 matches
-
din perspectiva resorturilor poetice, ne propun Walter Chiurlea, respectiv Margareta Chiurlea; poemele adunate într-o carte comună trimit spre un cogito plasat de la bun început sub semnul unei meditații de un lirism fără echivoc, un cogito care trimite la starea neliniștita mereu ce caracterizează sufletele cu adevarat gânditoare, suflete care percep esență trecerii prin lume. E o trecere implacabila, ce mai este dincolo nu este explicitat. Rămân icoane ale unor secvențe, ale unor clipe, ale unor ani, ale unor lumi. Iar
CONSTANTIN DRAM [Corola-blog/BlogPost/350777_a_352106]
-
din perspectiva resorturilor poetice, ne propun Walter Chiurlea, respectiv Margareta Chiurlea; poemele adunate într-o carte comună trimit spre un cogito plasat de la bun început sub semnul unei meditații de un lirism fără echivoc, un cogito care trimite la starea neliniștita mereu ce caracterizează sufletele cu adevarat gânditoare, suflete care percep esență trecerii prin lume. E o trecere implacabila, ce mai este dincolo nu este explicitat. Rămân icoane ale unor secvențe, ale unor clipe, ale unor ani, ale unor lumi. Iar
SUB SEMNUL TRECERII de CONSTANTIN DRAM în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350759_a_352088]
-
și viață, și să le faci să-și îndeplinească menirea lor pe care le-o dau creatorii. Adică cea pe care ți-am dat-o Eu ție...(clopotele unei biserici se aud parcă de pe lumea ailaltă) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (pare înțepenit, neliniștit, chipul îi este galben ) Ar fi fost, Doamne, dar vezi, aici Tu ești de vină. Căci ai pus în mine prea puțină putință. Iar în oamenii de rând nici atâta... Tu n-ai putut să pui în mine, în om
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
am trăit o viață întreagă. Aș merita și eu pe cineva care să-mi aducă o cana cu apa măcar. (tare) Ioana, Ioana, unde ești? Copii tăi sunt oameni mari. Un copil trebuia să am și eu. (tace. Ochii caută neliniștiți) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Ce rău îmi pare, Doamne! Ca și cum mi-ar fi dor ! (după un timp) Dor este ăsta ? Parcă n-ar fi dor. Ce să fie atunci? E un fel de nostalgie. După ce mi-ar fi dor? (închide ochii un
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
el poate implica și neliniște. Dar dacă ești în fascinant, în miracol, de ce să fii neliniștit? Nu e oare acesta „păcatul neliniștii”? Poate. Totuși, în finalul volumului, poeta mărturisește că, în sfârșit, ca și cum acomodarea s-a terminat, nu mai e neliniștită: „Acum, cu zâmbetul/ prelung sub sărutarea/ ispititoare, ți-am întâlnit acea privire/ înmuiată în fericire. O/ strălucire ispititoare în/ care mă pierd plăcut. Mi/ s-a astâmpărat inima” (p. 104). Cam așa cum spune și ea, cea din „Cântarea cântărilor”, acum
SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
-
întâlnirii cu Rudolf. În curând, dragostea Mariei pentru arhiduce ajunge să se transforme în obsesie. Adolescenta colecționează articole dedicate prințului moștenitor și fotografii ale acestuia apărute în presa vremii. Dragoste vieneză Comportamentul Mariei nu trece neobservat de către părinții acesteia. Îngrijorați, neliniștiți și temători de întorsătura pe care ar putea să o ia lucrurile, Helena și Albin von Vetsera decid că soluția cea mai bună pentru a împiedica o relație între fiica lor și prințul moștenitor este ca Maria să fie departe
PUNCTUL TERMINUS AL UNEI CUTREMURĂTOARE POVEŞTI DE IUBIRE de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 107 din 17 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350802_a_352131]
-
precedent își pusese amprenta peste tot, în ciuda faptului că părinții erau tineri, normali și sănătoși. Mama, o femeie în floarea tinereții, brună, cu părul ca tăciunele și ochi căprui de ciută speriată, strângea cu duioasă stângăcie copila la sânu-i fraged. Neliniștit, tatăl, încerca o întreagă gamă de emoții și lăcrima la gândul c-ar fi putut s-o piardă. Își ștergea pe furiș lacrimile ce-i luminau ochii de jad și șoptea rugi fierbinți pentru ocrotirea familiei, cu fervoarea celui ce
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
lor metaforă, adîncind-o: “draperia amurgurilor ratate / în uzura fanteziilor deja împlinite.” Ș i acum începe să se expună privirilor interioare ale poetului materia gîndirii profunde: dacă dragoste nu e, nimic nu e ! Așa se termină Biblia, aruncîndu-ne într-o mare neliniștită ! Și viața, atunci, la ce se raportează ? “las-o să viseze toată viața”, dar apoi revine, ispășit prin iubire: “și lîngă tine, / lipit de tine... / te-aș fi privit pînă în adîncuri.” Poate fi descris un alt simțămînt mai profund
AUREL AVRAM STANESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 723 din 23 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351576_a_352905]
-
de acest autor, a devenit demult, un modus vivendi și aer de respirare, exercitarea Crezului și continua îmbunătățire spirituală, pe calea, greu de străbătut spre desăvârșire. Noul volum de poeme semnat de Jianu Liviu-Florian relevă, cu asupră de măsură, spiritul neliniștit, în căutare de certitudini al poetului, pornit pe drumul fără de popas al credinței. Se zice că în credință nu trebuie să existe odihnă, fiindcă spiritul devine lânced. Acasă, pe drum, în biserică, în orice loc am fi, luăm credința cu
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
de la recepție, care avea un păr blond și creț, atât de bogat că ar fi ajuns și pentru două femei. -Te ascult, Ileana. -Numai când vom fi singure. Raul va pleca oricum la contabilitate cu niște acte. Devenea tot mai neliniștită, nu intuia ce secret i se va încredința. -Acum suntem numai noi două, dar te rog mult să nu mă dai de gol în fața lui Raul, că noi suntem colegi și trebuie să ne înțelegem bine. -Bine. Despre ce e
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
Pentru un dicționar român-francez din 1965, doar rece, răcoare și tot ce mai poate ieși de aici. Pentru „inițiați”, un fel estetic de a privi și a trăi viața, de la Aristotel și Shakespeare până la Brecht, familia Simpson și tinerii și neliniștiții de pretutindeni. Surâsul Mona Lisei și cel al statuilor yoruba răspândesc un cool aristocratic. Pe înțelesul tuturor, cool e că atunci când intri într-un magazin de haine și alegi ce-ți place cel mai mult: articolul cu pricina e cool
AZIMUTURI: UNDE NE DISTRĂM ÎN EUROPA? de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346631_a_347960]
-
Ce bine că m-ai sunat! - Dar nu e prima dată, ripostă tânărul. Ce se întâmplă, Maria? De ce nu vrei să vorbești cu mine? - Vorbesc, Bogdan, uite, vorbesc! Ce vrei să știi? - Spune-mi că ești bine! se auzi vocea neliniștită a doctorului. - Sunt bine, cât se poate de bine! Tocmai făceam cunoștință cu sora mea. Tăcerea se instală între ei, vreme de câteva clipe. Maria continuă, ușor iritată: - Nu-mi cere amănunte, Bogdan. Nici eu nu le știu. Sunt aici
PROMISIUNEA DE JOI (VII) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345529_a_346858]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VÂRFUL MUNTELUI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 286 din 13 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului VÂRFUL MUNTELUI Senzațional, am cucerit o nouă cotă Spre piscul muntelui înzăpezit Neliniștită natura se revoltă Cum, omule de ai îndrăznit? Dormi uriașule, de ce te agiți? Te dor încheieturile de stâncă, Nu lăsa ca ochii în soare să-ți plângă Căci Primăvara e aproape Și vei fi întinerit. Câte inimi ai tu în
VÂRFUL MUNTELUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356283_a_357612]
-
neauzită și te instalezi în mine confortabil ca-ntr-un cuibar de neliniște. Așa ești tu, de nelepădat, de neînlocuit, imperios necesară! Nici nu pleci și mi se face de tine un dor fără sațiu... Cum să mai suport așteptarea? Neliniștită îmi șoptești la ureche poeme cu gura coclită. Singurătate, numai tu poți să mă apropii de viață, de moarte. Mă văd doar la lumina privirii tale, cu timpanele sparte, cea care nu te afli nicicând vinovată când vii și mă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
reușise, cu mulți ani în urmă, rod al migalei pe care doar dragostea poate s-o justifice, să desăvârșească un asemenea monument, o machetă din lemn, sculptată de el însuși - și căreia i-a dăruit o fărâmă din sufletul său neliniștit dar generos peste poate, operă așezată pe un soclu înfățișând harta României mari și deschizându-și ca o pasăre albă, aripile către oameni. O uriașă carte deschisă, având gravată pe filele-i deschise pentru totdeauna, înțelepciunea poporului român. Era ca
LECTURA CA ACT DE FORMARE A CARACTERULUI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356240_a_357569]
-
la răscruce de vânturi, spre soare-răsare dincolo de imensul ocean. Pământul străbun - codrii milenari‚ fântânile cu apă dulce potolind setea aprinsă a călătorului; holdele nemărginite de grâu galben și copt, încărcat de povara bunătății noastre, îngâna o doină în mângâierea vântului neliniștit. Asta-i una din comorile, aurul nostru! Râurile cu apa limpede și înceată ca vorba moldoveanului, brăzdează fața dogorită de arșița valorilor a bătrânei patrii; gorunii ce străjuiesc vitejește cu un adânc devotament la marginea periilor dese - pădurile; lacurile - ochii
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
acestei vieți și semnificația lor în timp și spațiu. Acesta este unul din momentele nefaste, imprevizibile - imprevizibilul „pândind” la orice colț al clipei ce nu cunoaște iertarea... Viață, însă, își urmează cursul ca un izvor ce-și caută matca... mereu neliniștit, zbuciumat. Amintirile legate de un loc niciodată uitat... nu pot fi decât cu : „munți împăduriți și codri falnici”... aceasta fiind imaginea rămasă nealterată în sufletul românului nea Mitică. Dorul de plaiurile natale, de obiceiuri, datini, îi fac sufletul să vibreze
EXILUL... O RANĂ DESCHISĂ CE AMINTEŞTE DE „RĂDĂCINA MAMĂ”... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356404_a_357733]
-
cosit și săruturi furate. Îmi place chitară răvășita sălbatic de ritmul muzicii latine .Geme și plânge și strigă sfâșiata de tristețe și razvratire.Palme sălbatice îi răscolesc acordurile... trupul tatuat și aproape gol al chitaristului strălucește sub luna palida,valurile neliniștite izbesc în continuă insistența țărmul...zgomotul sfărâmării înspumate se amestecă cu acordurile chitarii...palmele,degetele ...tot trupul chitaristului este dezlănțuit...și eu zâmbesc gândindu-mă că pielea chitaristului are același luciu și probabil aceeași textura ...că și chitară pe care
FEMEIE,CHITARA de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356030_a_357359]
-
vreme de nouă luni și îl hrănește prin cordonul miraculos, cu ceea ce are mămică mai bun. O dată ieșit la lumină, cu greu va putea să mai găsească acea stare de plutire imponderabila în apă maternă. De aceea va fi veșnic neliniștit, până când nu va afla iarăși, Edenul dintâi, din care-i rămân doar câteva amintiri ca niște avataruri. Dar, ca să-ți păstrezi locul, trebuie să rămâi curat și iluminat, așa cum ai fost după scalda Sfanțului Botez, cu apă și mir, devenind
NICĂIERI, OMUL... (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355373_a_356702]
-
acest gol cu altceva. Până Dumnezeu nu va veni să locuiască în inima noastră, nu ne vom umple de mulțumire și de pace. E un altfel de a spune, ca și Sfanțul Augustin: „Ne-ai creat pentru Tine, Doamne, si neliniștita este inima noastră până când nu se va odihni în Tine”. Prilej pentru noi de a ne aduce aminte de suferință supremă prin care El trebuie să treacă pentru a ne da nouă supremă fericire, ceea ce a fost recunoscut de către teologie
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355379_a_356708]
-
în fața ta”, filosofie total anarhistă. Curentul Punk a apărut între anii '76-'80. Un adept Punk trebuia să fie altfel decât ceilalți, să șocheze, violența fiind omniprezentă în manifestări, de la înfățișare, la limbaj, comportament; un revoltat fără cauză, un om neliniștit, căruia îi place să trăiască periculos. Cealaltă extremă este reprezentată de totalitarism, în care nimeni nu are dreptul să facă nimic decât ceea ce i se spune. Chiar dacă la prima vedere par două extreme total diferite, ele au un lucru în
CÂND „CEI UŞURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355490_a_356819]
-
-l trezească, l-a luat în spinare, că era femeie puternică, și a fugit cu el în partea cealaltă a podului și l-a băgat în apă, ca să-și revină și să nu dea ortul popii dracului, își zicea ea, neliniștită și, cînd bărbatul a gemut, ea a respirat ușurată și l-a luat la blesteme, că o speriase dinadins, golanu' dracului cu snaga lui și cu neamul lui de schizifreotici, care au speriat lumea de hoți și de nenorociți la
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
sub clar de lună nouă Recolta perenă de cuvinte ascunsă sub noianul De file îngălbenite-n durere. Privirea ta Privirea ta revarsă-n suflet fiori de lacrimi albastre, un tainic gând rătăcește printre amintiri roase de iluzii. Melancolice stele răspund neliniștitelor întrebări, netezindu-mi cărarea visului cu lumina dorului. Referință Bibliografică: Am furat stele / Elena Lavinia Niculicea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 283, Anul I, 10 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Elena Lavinia Niculicea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
AM FURAT STELE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356711_a_358040]
-
gândurile împrăștiate, apăsată de o anumită idee. Patru zile trec repede. Vom vorbi la telefon... Unele convocări s-au anulat, la altele s-a modificat programa, așa că e posibil să mă-ntorc mai repede... A urcat în tren mult mai neliniștită decât a fost în ziua în care a hotărât să meargă la București. Privea în gol, plină de incertitudini, fără să audă ori să vadă nimic. Doar timpul se făcea simțit cum lunecă prin tâmple, grăbit, după cum îl aducea în
INIMĂ RĂNITĂ (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356741_a_358070]
-
fost destul de greu să și amintească unele momente și mai greu să vorbească despre altele. Se rușina și plângea. Strângea cu puterile slăbite mâinile mamei sale, care o ținea îmbrățișată, în timp ce privea încruntată tuburile de la perfuzie și țintuia cu priviri neliniștite și destul de dușmănoase pe procuror și pe polițist. Încă era înverșunată pe cei doi pentru că, în primă fază, nu i au permis să fie de față. Până la urmă, procurorul, amintindu i se că fata este minoră și observându i starea
CHEMAREA DESTINULUI (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356705_a_358034]