736 matches
-
ca erori aleatorii adăugate valorilor eșantioanelor. Integrarea și efectele de reținere de ordin zero pot fi analizate ca o formă de filtrare trece-jos. Neliniaritățile oricăruia dintre CAN sau CNA sunt analizate prin înlocuirea corespondenței funcției liniare ideale cu o funcție neliniară propusă. Audio digitalul folosește modulația cu impulsuri codificate și semnalele numerice pentru reproducerea sunetului. Aceasta include conversia analogic-numerică, conversia numeric-analogică, stocarea și transmisia. Astfel, sistemul numit în mod comun digital este de fapt un analogic în timp discret, de nivel
Eșantionare (procesare de semnal) () [Corola-website/Science/321689_a_323018]
-
erau cel mai în siguranță în timpul bombardamentului și devin singurii supraviețuitori din Dresda în al doilea război mondial. Billy ajunge "să nu fie blocat în timp" și trece prin evenimente din trecut și din viitor în mod repetat dar total neliniar. El este răpit de extratereștrii de pe planeta Tralfamadore. Este expus într-o grădină zoologică împreună cu o actriță dintr-un film porno, Montana Wildhack. Locuitorii planetei Tralfamadore pot vedea în patru dimensiuni, astfel încât ei au văzut deja fiecare clipă a vieții
Abatorul cinci () [Corola-website/Science/320829_a_322158]
-
aceasta se află în limitele normale (sau nu) pentru procesul controlat, lucru important mai ales când este vorba de instalații de măsură și control (din industrie, comunicații, avioane, vapoare etc.). În plus, afișarea analogică permite realizarea de AM cu scară neliniară ca, de exemplu, scară în dB (decibeli) mult utilizată în telecomunicații și în electrocaustică. Însă, afișarea analogică obligă pe operator să interpoleze, ceea ce duce la apariția unei erori de citire și de aceea, nu este potrivită pentru măsurători de precizie
Voltmetru () [Corola-website/Science/321402_a_322731]
-
calcul, iar în final validarea programului de calcul și evaluarea performanțelor. Ecuațiile care descriu fenomenele de curgere sunt ecuații diferențiale cu derivate parțiale. În general, ecuațiile pot fi liniare, în care nu apar produse între varibile și derivatele lor, respectiv neliniare, în care astfel de produse apar. După ordinul derivatelor, ele pot fi de ordinul întâi sau de ordinul al doilea. Acestea din urmă sunt cele mai potrivite pentru modelarea curgerilor. Pentru un domeniu bidimensional, în formula 1, forma generală a unei
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
proporțional cu puterea a treia a numărului Reynolds ("Re"), ceea ce duce la posibilitatea abordării doar a curgerilor cu "Re" mic, pentru curgeri simple, în domenii cu geometrii simple. Dificultăți suplimentare apar datorită faptului că termenii de convecție și presiune sunt neliniari. Toate aceste ecuații neliniare trebuie soluționate numeric, cu condițiile inițiale și la limită impuse. Aceste modele implică folosirea unor ecuații algebrice pentru tensiunile Reynolds (v. mai jos) ecuații care presupun și determinarea "viscozității turbulente", ca sumă între viscozitatea dinamică și
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
treia a numărului Reynolds ("Re"), ceea ce duce la posibilitatea abordării doar a curgerilor cu "Re" mic, pentru curgeri simple, în domenii cu geometrii simple. Dificultăți suplimentare apar datorită faptului că termenii de convecție și presiune sunt neliniari. Toate aceste ecuații neliniare trebuie soluționate numeric, cu condițiile inițiale și la limită impuse. Aceste modele implică folosirea unor ecuații algebrice pentru tensiunile Reynolds (v. mai jos) ecuații care presupun și determinarea "viscozității turbulente", ca sumă între viscozitatea dinamică și un termen cu semnificația
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
în special de erorile de trunchiere, nu poate fi controlată în timpul rezolvării, ci doar în testele preliminare. Metodele directe sunt adecvate pentru rezolvări de sisteme liniare cu o singură variabilă. Dacă sistemele au mai multe variabile, a căror comportare este neliniară, rezolvarea lor se poate face numai prin metode iterative. Metodele iterative rezolvă sistemul global de ecuații prin iterații succesive. Fiecare iterație calculează o nouă soluție, pe baza soluției precedente. Pentru pornirea calculului este nevoie de o "soluție inițială", dată de
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
fi destul de departe de soluția reală, însă cu cât soluția inițială este mai bună, cu atât este mai probabil ca stabilitatea calculului să fie mai bună și efortul de calcul mai mic. Pentru îmbunătățirea stabilității, în special la rezolvarea ecuațiilor neliniare, se folosește "subrelaxarea", adică corecțiile se iau mai mici decât cele rezultate din calcul. După fiecare iterație sunt verificate "reziduurile". Reziduul este dat de expresia formula 50, unde formula 51 este soluția după iterația "n". Cu cât reziduul este mai mic, cu
Mecanica fluidelor numerică () [Corola-website/Science/322472_a_323801]
-
astfel și „constanta” lui Hubble, erau mai mari decât astăzi. Atunci, pentru galaxiile îndepărtate, a căror lumină călătorește spre noi de mult mai mult timp, aproximarea vitezei constante de expansiune dă greș, iar legea lui Hubble devine o relație integrală neliniară dependentă de istoria vitezei de expansiune de la emisia luminii de la galaxia în chestiune. Observarea relației distanță-deplasare spre roșu se poate, astfel, folosi pentru a determina istoria expansiunii universului și deci conținutul său de materie și energie. S-a crezut multă
Deplasare spre roșu () [Corola-website/Science/316908_a_318237]
-
secundar. A mai fost: decan al Facultății de Științe, membru al Societății Gazeta Matematică, al Societății Matematice din Franța, Palermo, membru al Academiei de Științe din România. S-a ocupat în special de analiza matematică și astronomie, studiind ecuațiile integrale neliniare, ecuațiile integrale exponențiale, ecuațiile integro-diferențiale cu variabile separabile, cu problema creșterilor finite și teoria seriilor. A lucrat la întocmirea hărții fotografice a cerului pentru secolul XX. A determinat coordonatelor ecuatoriale ale unui număr de 1687 de stele și a calculat
Gheorghe Bratu () [Corola-website/Science/326592_a_327921]
-
Vandervert, de asemenea, a susținut că aceasta memorie de lucru/buclă de feedback pozitiv cerebelar a fost responsabilă pentru evoluția limbajului în memoria de lucru. Creșterea exponențială a populației lumii, observată până în 1970 a fost recent corelata cu un feedback neliniar pozitiv de ordinul doi între creșterea demografică și dezvoltarea tehnologică, ceea ce pote fi exprimat astfel: creștere tehnologică - creșterea capacității de susținere a oamenilor de către Pământ - creștere demografică - mai mulți oameni - mai mulți potențiali inventatori - accelerare a creșterii tehnologice - accelerare a
Feedback pozitiv () [Corola-website/Science/326598_a_327927]
-
știe că a murit relativ tânăr în 1784. În lucrările sale a prezentat noi metode de integrare a ecuațiilor cu derivate parțiale de ordin superior și a arătat că metodele de integrare a ecuațiilor cu derivate parțiale (de ordin superior) neliniare pot fi aplicate și la integrarea ecuațiilor funcționale. Charpit a dus până la capăt rezolvarea ecuațiilor neliniare de ordinul întâi cu două variabile independente, cu ajutorul metodei care îi poartă numele ("metoda lui Lagrange și Charpit", 1784) și publicată în 1814. A
Paul Charpit () [Corola-website/Science/326759_a_328088]
-
integrare a ecuațiilor cu derivate parțiale de ordin superior și a arătat că metodele de integrare a ecuațiilor cu derivate parțiale (de ordin superior) neliniare pot fi aplicate și la integrarea ecuațiilor funcționale. Charpit a dus până la capăt rezolvarea ecuațiilor neliniare de ordinul întâi cu două variabile independente, cu ajutorul metodei care îi poartă numele ("metoda lui Lagrange și Charpit", 1784) și publicată în 1814. A încercat să extindă metoda lui Lagrange la ecuații cu un număr mai mare de variabile.
Paul Charpit () [Corola-website/Science/326759_a_328088]
-
2007 - Galeria Galateca - Biblioteca Central Universitară București; 2002 - Galeria Foișor - Palatul Brâncovenesc Mogoșoaia; etc. EBÂNCĂ DUMITRU - profesor universitar Universitatea Craiova, Facultatea de matematică - născut la 20 septembrie 1949, în Grădiștea. Titlul lucrării de doctorat: ”Metode funcțional - numerice pentru rezolvarea ecuațiilor neliniare”.Lucrări publicate: 1. Metode de calcul numeric , Craiova, 2005, 271 p.; 2. Calcul numeric și aplicații, Craiova, 1984, 274 p. HAMZA de la Obislave ( ) - ban de Craiova în 1531. Sfetnic domnesc între anii 1512 -1535. ( Petre Petria, Cristina Tănăsoiu, Vâlcea - Oameni
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Sipos și asist. ing. Mihai Ceaparu. Proiectul a câștigat Premiul Ministerului Învățământului pentru cercetare în 1965. MAC-1 era constituită dintr-un ansamblu de 30 amplificatoare operaționale, cu tuburi electronice, un sistem de comandă, un panou de programare, impedanțe operaționale, elemente neliniare, sursă de alimentare, echipamente de vizualizare, măsurare și înregistrare.
Mașina Analogică de Calcul () [Corola-website/Science/322856_a_324185]
-
este o metodă de calcul, atribuită lui Aurel Stodola, pentru calculul dependenței foarte neliniare a presiunii la ieșirea dintr-un corp al unei turbine multietajate cu contrapresiune, când ajutajele treptelor lucrează în regimuri care nu ating regimul subcritic. Este una dintre metodele folosite pentru calculul proceselor din turbine pentru funcționarea în regimuri diferite de
Conul lui Stodola () [Corola-website/Science/322032_a_323361]
-
în aeronautică, dezvoltarea unor metode de calcul al vibrațiilor pentru sisteme cu număr mare de grade de libertate, aplicații ale teoriei elasticității plane în studiul plăcilor subțiri și groase, propagările undelor elastice în medii stratificate. Rezultatele obținute în domeniul elasticității neliniare au fost citate printre altele în 2 volume din monumentala "Enciclopedie a Fizicii" editata de Siegfried Flũgge . În cadrul studiilor asupra viscoelasticității a publicat o serie de lucrări în care a determinat ecuația vibrațiilor transversale a unei bare drepte care posedă
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]
-
dar el descrie metoda în termeni de aproximări succesive"x" în loc de mai complicata secvență de polinoame utilizate de Newton. În cele din urmă, în 1740, Thomas Simpson a descris metoda lui Newton ca o metodă iterativă pentru rezolvarea ecuațiilor generale neliniare utilizând calcul, oferind, în esență, descrierea de mai sus. În aceeași publicație, Simpson oferă, de asemenea, generalizarea la sistemele de două ecuații și constată că metoda lui Newton poate fi folosit pentru rezolvarea problemelor de optimizare prin setarea gradient de la
Metoda tangentei () [Corola-website/Science/329756_a_331085]
-
raportate la unitatea de volum) este reprezintat în mod obișnuit de forța de gravitație. Aceasta, la rândul ei, poate fi reprezentată drept gradientul funcției U = -gz, z fiind coordonata verticală. Ecuațiile Navier-Stokes sunt ecuații cu derivate parțiale de ordinul II, neliniare. Neliniaritatea acestor ecuații face ca rezolvarea lor să fie dificilă, sau chiar imposibilă, prin metodele clasice ale analizei matematice; în unele cazuri particulare (de exemplu la mișcările unidimensionale), ecuațiile pot fi simplificate și aduse la o formă liniară (liniarizate). Pentru
Hidraulică () [Corola-website/Science/328009_a_329338]
-
la Institutul Politehnic din Leningrad, iar după susținerea tezei de doctor a început să lucreze la Institutul de Stat de măsurări fizico - tehnice, păstrându-și, concomitent, și titlul de profesor al Institutului Politehnic din Leningrad. Se referă la studiul proceselor neliniare ondulatorii, la generarea și amplificarea undelor puternce radio de frecvență înaltă, cu lungimea de undă în domeniul milimetric sau submilimetric. Împreună cu colaboratorii săi a descoperit undele de șoc elctromagnetice. Omul de știință Grehov a elaborat teoria radiației induse electromagnetice în
Andrei Gaponov-Grehov () [Corola-website/Science/330128_a_331457]
-
la generarea și amplificarea undelor puternce radio de frecvență înaltă, cu lungimea de undă în domeniul milimetric sau submilimetric. Împreună cu colaboratorii săi a descoperit undele de șoc elctromagnetice. Omul de știință Grehov a elaborat teoria radiației induse electromagnetice în sisteme neliniare, precum și în problema generării și amplificării undelor electromagnetice de către fluxuri de oscilatoare niisocrone excitate. Aceste lucrări au contribuit la crearea reactoarelor nucleare, precum și la elaborarea sistemelor de urmărire a obiectelor cosmice. Începănd din anul 1976 conduce Instuitutul de fizică aplicată
Andrei Gaponov-Grehov () [Corola-website/Science/330128_a_331457]
-
fizică și matematică în 1993. Ambele teze de doctor și de doctor habilitat le-a realizat sub conducerea cunoscutului savant cu mare pondere în fizica teoretică, acad. Sveatoslav Moscalenco. Interesele științifice ale fizicianului țin de teoria generală a autoorganizării sistemelor neliniare ierarhice și complexe (sinergetica), teoria haosului dinamic, teoria materiei condensate, optica neliniară, electronica cuantică, biofizica sinergetică, probleme globale ecologice, sinergetica umanitară și socială, organizarea și autoorganizarea sistemelor sociale, a științei și învățământului superior, istoria civilizațiilor. Activitatea științifică a profesorului Anatol
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
habilitat le-a realizat sub conducerea cunoscutului savant cu mare pondere în fizica teoretică, acad. Sveatoslav Moscalenco. Interesele științifice ale fizicianului țin de teoria generală a autoorganizării sistemelor neliniare ierarhice și complexe (sinergetica), teoria haosului dinamic, teoria materiei condensate, optica neliniară, electronica cuantică, biofizica sinergetică, probleme globale ecologice, sinergetica umanitară și socială, organizarea și autoorganizarea sistemelor sociale, a științei și învățământului superior, istoria civilizațiilor. Activitatea științifică a profesorului Anatol Rotaru s-a reflectat în circa 400 de lucrări științifice, inclusiv 3
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
problemă poate fi depășită în maparea texturii prin folosirea mapării mip și filtrării anizotrope. Desenul din dreapta sus ilustrează un efect de moar. Liniile pot reprezenta fibrele din mătasea moarului, sau linii desenate pe hârtie ori pe ecranul unui calculator. Interacțiunea neliniară a formelor optice ale liniilor, creează o formă reală și vizibilă de benzi de tonalitate închisă și deschisă aproximativ paralele, modelul moarului, suprapus pe linii. Moaruri liniare mai complexe apar dacă liniile sunt curbate sau nu chiar paralele. Moaruri care
Moar (efect) () [Corola-website/Science/331232_a_332561]
-
doctorat în 1977 la profesorul Adolf Haimovici, colaborând intens în domeniul respectiv (ecuații funcționale) cu profesorul Viorel P. Barbu, cu care începuse deja în prealabil activitatea de cercetare. Susține doctoratul în ianuarie 1981 cu teza „Probleme calitative pentru ecuații diferențiale neliniare de tip acretiv în spații Banach”, bazată pe rezultate ale sale publicate în reviste internaționale prestigioase ("Atti della Accademia Nazionale dei Lincei, Journal of Differential Equations, Journal of Mathematical Analysis and Applications, Nonlinear Analysis, Numerical Functional Analysis and Optimization"), ceea ce
Gheorghe Moroșanu () [Corola-website/Science/334058_a_335387]