9,222 matches
-
de gândire deprinse în jumătate de secol de comunism. Prima impresie după lectura acestui roman excepțional (să nu ne ferim de cuvinte) este aceea de covârșitoare noutate. Tipul de abordare al scriiturii, unghiurile din care este privită realitatea, suflul epic neobișnuit (ritmul frazei își păstrează prospețime și vioiciunea inițiale de-a lungul celor 450 de pagini ale cărții), referințele culturale mai puțin uzitate în literatura română (cele mai multe provenite din vechiul spațiu cultural austro-ungar), multilingvismul și particularitățile de limbaj, mica melancolie fin
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
am cunoscut florile, speciile de flori, fiindcă grădina cu flori a bunicii era nemaipomenit de bogată. De la mărgăritar, care era cea mai mică, până la moțul curcanului, care era cea mai mare. Toate felurile de flori. Înghesuite în așa fel de neobișnuit pentru ochi, așa de liniștitor în același timp și purtător în alte spații... pentru că, mă gândeam eu, această copilărie este o copilărie și a spațiilor exterioare, și a celor interioare. Fiindcă foarte multe lucruri se desfășoară înăuntru. Pe temeiul celor
Zoe Dumitrescu-Bușulenga:"Aveam o grădină splendidă în spatele casei. Acolo am trăit până la 29 de ani." by Teodora Stanciu () [Corola-journal/Journalistic/9313_a_10638]
-
așezat în vestibul după ușă, despre care știam că este pregătit cu haine groase pentru cazul că vor veni să-l aresteze pe Tata. Un astfel de geamantan se afla în multe dintre casele celor din jur, nu era ceva neobișnuit. Dar atunci când în clasa noastră au fost făcuți pionieri toți, cu excepția mea, deși ni se spusese că vor fi făcuți pionieri numai cei ce învață bine, iar eu învățam cel mai bine, nu am făcut legătura cu arestarea Tatei, care
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
său este clasicist. Cu tot scepticismul său îngăduitor, după ce susține teoretic împotriva lui Brunetiere și în numele liberalismului celui mai larg, drepturile oricărei creații literare, indiferent de tendința ei, s-a arătat cu prilejul romanului La Terre de Zola, de o neobișnuită violență, trădîndu-și un conformism funciar, în linia autentică a lui Sainte-Beuve". Dar nici Lemaître nu merge prea departe în postura de critic al contemporanilor novatori. Pretins "campion al scriitorilor noi", cînd a avut prilejul să scrie despre Mallarmé, s-a
Tradiția criticii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9399_a_10724]
-
și spectacole cu scop caritabil, reunite în campania „Investind în educație, investim în viitor“, 2007. A câștigat, de asemenea, și câteva premii literare. versuri În orice caz, există un singur tunel, întunecos și singuratic: al meu. Ernesto Sábato, Tunelul Transport neobișnuit prin lumină plutește un satelit ce învârte niște puncte. Strălucesc fix și apoi cad fierbinți. Când se-mping între ele, alte mulțimi ies la suprafață. ca și cum am freca două felii de pâine și firimituri ar cădea. pixeli negri se înmulțesc
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
puțin, mă ridic din pat. plănuiam de ceva timp acest moment. Iau o jumătate de lămâie și o storc. mai întâi, paharul se aburește, apoi picături încep să curgă pe margine. Părul de pe mână se mișcă, răspândind lumina. Un transport neobișnuit de ioni spre anumite celule, într-un curs lent. ca după un dezastru de gusturi. Ultima picătură rămâne pe masă. aș fi putut mușca din coaja rece. Și-apoi să las lămâia până dimineață să se usuce. po’ boy Toba
Destulã pace pentru un rãzboi by Laurenþiu Ion () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1355_a_2884]
-
animalele pădurii, probabil. Soarele se reflecta în apa gălbuie din jgheab și în mușchiul verzui care crescuse pe pereții acestuia. M-am apropiat și eu de fântână. Părea o fântână ca oricare alta, deși la început îmi lăsase o impresie neobișnuită... M-am aplecat peste marginea ei, privind înspre capătul umbros, unde clipocea apa întunecată, abia ghicindu-se din răcoarea pereților. Ghidușa a venit lângă mine și s-a aplecat și ea peste margine, privind în jos. Se pare că are
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
i-am arătat eu. În direcția aceea, cele cinci, le vezi? Acolo e botul, urechile și se continuă cu celelalte în linie, care e coada... Da, acum le-am văzut! observă ea fără să se mire, de parcă nu era nimic neobișnuit în a vedea un dinozaur pe cerul nopții. Dar Steaua Polară unde-i? Știi? mă întrebă ea mai departe. Nu știu... nu cred că se vede acum, de aici, pentru că-s mulți pomi..., am ridicat eu din umeri. Ea a căscat
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
un licurici. Oricum, a dispărut înainte să-mi pot da seama. Și pe cerul nopții, constelația dinozaurului se vedea parcă și mai bine. Tot atunci, a apărut Iasomia din noapte. Prezența ei părea să ilumineze întunericul, iradiind într-un fel neobișnuit, sau era doar impresia mea... Ce faceți, ne-a întrebat cu voce scăzută, ca să nu trezească Portocala, ați adormit?... Așa se pare, i-am răspuns eu la fel de încet. Ai găsit planta? Da. Dar acum Portocala doarme. Poate să aștept să
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
Astfel potrivit Hotărârii nr. 834 din 2009 atunci când la o licitaŃie privind atribuirea contractelor de achiziŃie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii avem o situaŃie cu o ofertă cu un preŃ neobișnuit de mic de sub 85% din valoarea estimată se cere fundamentarea costurilor care au dus la acea sumă. Punctul 25 (3) din hotărâre detaliează „în scopul efectuării verificărilor prevăzute la alin. (2), autoritatea contractanta va solicita ofertantului inclusiv documente privind, după
CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE COMERCIALĂ by Mihai Vintilă () [Corola-publishinghouse/Administrative/676_a_2693]
-
n-aș crede), dar e clar că ne aflăm la începutul veacului XX, undeva în Bărăgan, în plină vară. Cel puțin ultima situare (dacă nu toate trei) e în afara oricărei discuții. Prozatorul acumulează o mulțime de elemente privitoare la căldura neobișnuită a momentului: "Dincolo de fereastră aerul fierbea de căldură. Muște inspectând cearșaful dubios" (p. 11). Era dimineață devreme, când domnul Maltezi îl vizitează pe Gabriel Dimancea: "Prin fereastra lată lumina năvălea exuberant. Undire de lumină veselă. În explozia verii totul părea
Vipie, zăpușeală și zăduf by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9425_a_10750]
-
grefier, Luca, pe ale cărui tahigrame - file stenografiate și consemnări detaliate - începem să ne bazăm. Schema narativă ne îndepărtează tot mai mult de miezul întâmplărilor, al Întâmplării care ajunge să ne preocupe, prin filtrul obsesiilor personajelor. Un bărbat, un tânăr neobișnuit, denumit în fel și chip (Fiul Văduvei, Copilul, Puișorul, Studentul, Învățătorul, Clientul, Vizitatorul, Victima), moare de mai multe ori. Moare o dată și cadavrul îi e găsit fără amprente, fără indicii, chiar fără sânge. Dus și depus la morgă... își ia
Un roman spectral by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9447_a_10772]
-
Cristian Chivu, au ținut paginile întâi ale ziarelor. La prima vedere, lucrurile păreau simple: fotbalistul căuta un club capabil să satisfacă cerințele financiare la care-și imagina că are dreptul. Atenția presei și-a suporterilor a fost atrasă de sumele neobișnuite: salariu supradimensionat pentru jucător, o sumă piperată pentru clubul ce urma să-l vândă și un comision obscen pentru așa-zișii "procurori" ai jucătorului, inenarabilii frați Becali. Ce s-a ales din toate acestea? Praful și pulberea. Și, evident, gustul
Afacerea Chivu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9441_a_10766]
-
criticul excelează în comentariul aplicat pe text. O teorie dedusă din aceste analize nu apare; și nici nu se pleacă, la drum, de la vreuna. Cartea lui Mircea Mihăieș, dezamăgitoare pe acest plan, se citește cu plăcere datorită unei directeți critice neobișnuite. Stilul autorului e într-adevăr "penetrant", cum arată Nicolae Manolescu, deși "conceptele" pentru care îl felicită același critic de autoritate sunt inexistente. Mircea Mihăieș are de multe ori intuiții foarte bune, care îl ajută să pătrundă cu privirea până în adâncurile
Senzații de hârtie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9471_a_10796]
-
izolează, apare în dependență de verb, tinzînd să se adverbializeze; a trimite atașat șcevaț; a primi atașat sînt structuri reduse, reorganizate, acceptabile; plasate la începutul frazei și urmate de "vă rugăm să primiți", ele răstoarnă logica gramaticală, printr-o inversiune neobișnuită și prea complicată. Problema principală e totuși de natură nu sintactică, ci semantico-pragmatică. Mi se pare că în normele politeții lingvistice românești marca suplimentară de insistență (vă rog) însoțește în mod prototipic oferte favorabile interlocutorului, materiale ("vă rog să primiți
"Vă rog găsiți atașat..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9496_a_10821]
-
face un loc cu verdeață/ pentru fiecare plînge cînd îl știe departe/ ah, ce mamă bună e Moartea/ ah, ce mamă bună e Moartea" (Poemul neprimit de la Mariana Marin). Cu toate că o culme a acestei poetici a refuzului crîncen îl alcătuiește - neobișnuit episod - recuzarea maternității. Ambalat în furia sa, autorul ajunge la următoarea apostazie: "Sînt momente cînd nici adevărurile nu ne mai fac/ liberi: Mamă, eu nu-s copilul tău!/ Mă chinui să-ți spun asta de atîta amar de ani/ aproximînd
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
cel al fracturismului. Anume că literatura e o formă de jurnalism de cursă lungă, în care mediul politic sau social condiționează direct mesajul, că artificiile livrești trebuie eliminate atâta vreme cât obturează autenticitatea. Dintr-un ase-menea punct de vedere, scriitorul capătă profilul neobișnuit al unui psihoterapeut care se oferă pe tavă sau al unui foarte empatic entertainer de nișă. Un alt răspuns posibil, decurgând tot de aici, dar oarecum pe marginea problemei, este acela că Dumitru Crudu nu se limitează să facă în
Dramaturgi ai nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9602_a_10927]
-
eroul care se află în centrul unor întâmplări fantastice, ce se petrec într-un apartament din Moscova. După ce inginerul meșterește necontenit la o mașină a timpului, care se transformă într-o invenție epocală, obosit fiind, adoarme lângă ea. Timofeev visează neobișnuit, iar de aici spectacolul se derulează într-o spumoasă comedie de situație și limbaj. Vezi aici programul Teatrului Metropolis în perioada 19-24 ianuarie
Vezi programul Teatrului Metropolis în perioada 19-24 ianuarie by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/80338_a_81663]
-
oră, Leonard Cohen scosese patru discuri și, cu excepția succesului înregistrat în 1968 de cântecul "Suzanne", cariera sa plutea într-un anonimat deloc aurit. Vreo doi ani n-am mai auzit nimic de el, dar vocea profundă și versurile cu totul neobișnuite în peisajul muzical al vremii - amestec de romantism metafizic și confesiune cu puternice inflexiuni senzuale - au continuat să mă urmărească. Ca multe alte lucruri - cărți, mâncare, haine, încălțăminte -, muzica occidentală era atent filtrată de regimul exterminator al lui Ceaușescu. Era
Aveți bilete la concertul lui Cohen? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8043_a_9368]
-
conservarea unei noi energii, completează acest decor astral, ce scapă presiunilor atmosferice și istorice. În altă viață, dinspre finalul cărții de față, dă o stranie senzație de reîntregire. Însă nu ajutorul cosmic e decisiv aici. Dragostea pierdută, evocată cu o neobișnuită intensitate, reface conturul uman. Splendid, poemul trebuie citat in extenso: "ascuns sub un șal, corpul/ tău astral, cu/ o coadă încolăcită în jurul capului, corp invizibil pentru/ orice alți ochi în afară de ai/ mei, oprit să/ mă învăluie, fierbinte, plăcut, senzual,/ lucitor
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
Începi să gândești ca hârtiile, ca albumele, ca tonele de tipărituri urcate pe raft... Se produce o înstrăinare de realități foarte periculoasă, agravată și de convingerea, ce crește mereu, că această activitate precisă, monotonă, în esență sinucigașă, are o importanță neobișnuită... După un timp, abstrăgându-te treptat în zone inaccesibile, nu le mai vezi oamenilor decât creștetul și n-ai alt impuls, când îi întâlnești, decât să-i lovești în moalele capului. Nu e bine să te desparți de oameni". Afundat
Scriitorul și lumea lui by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7713_a_9038]
-
în sens invers. Purtîndu-și, însă, povara de a fi deja un artist excepțional. ION Bitzan: uluitoare capacitate de adaptare; la spiritul vremurilor, la spiritul substanței, la spiritul obiectului, la spirit pur și simplu. Inteligența vie, intuiția mereu proaspătă și o neobișnuită abilitate manuală sînt elementele fundamentale în construcția unui univers în care coexistă și se interpătrund culturi și civilizații, himere, amintiri și zădărnicii. în laboratoare fictive și în biblioteci borgesiene viața este reinventată prin mimetism, fantomele obiectelor sfîrșesc prin a fi
Rememorări de Sf. Ion by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7717_a_9042]
-
franceză. Ziariștii de la Los Angeles Times au vrut să arate unde s-au petrecut cele mai mari tragedii aviatice la nivel mondial. Au considerat de cuviință că cel mai bun mod pentru a face acest este cu ajutorul unei hărți. Nimic neobișnuit până aici, doar că de pe harta cu pricina lipsește Franța. După cum se poate vedea, țara a dispărut fără urmă, fiind probabil "înghițită de ape", spun jurnaliștii de la Le Monde.fr. care s-au declarat uimiți de modul cum s-a
Franța, ȘTEARSĂ de pe hartă. Gafă în presa internațională by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77395_a_78720]
-
Și pesemne că aceasta e partea cea mai spectaculoasă a cărții, cea în care Barrow descrie metoda implicită care guvernează demersul fizicienilor: aceea de a folosi infinitul ca vot de blam împotriva valabilității unei teorii fizice. Să recunoaștem, situația e neobișnuită: cei din partea cărora speram un verdict credibil în privința infinității universului sunt cei care nu pot asimila în gîndirea lor enzima infinitului. Mai precis, fizicienii se comportă ca și cum ar fi căpătat o obișnuință mentală pe care nici ei nu o conștientizează
Răul de infinit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8178_a_9503]
-
scrie NARGHITA pe leocoplast !/ Așa te cheamă. Râzi, ai ? Nu ești băiat! Gata, am înțeles. Ești fetiță !/ Mânca-o-ar mama pe ea de fetiță. Râzi acu, ai!?" (pag. 34) Plac, într-o primă lectură, în volumul Vivianei Mușa, sonoritățile neobișnuite ale limbajului, pronunțiile defectuoase, adaptările verbale neizbutite. Detalii ce țin, îndeobște, de fidelitatea înregistrării audio și care nu asigură decât o anumită empatie jurnalistică. Oprindu-ne la acest nivel al sociologismului vulgar și al anchetei fonetice la fel de vulgare, cartea ar
Vara patriarhilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8179_a_9504]