789 matches
-
mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e de pe tărâmurile neoliticului) etc. Cu alte cuvinte nu noi, ci poporul, pentru că el, săracul, poporul, ca noțiune, concept, chiar și la o analiză mai riguroasă, tot gol de continut e! Iar de aici, din lipsă de conținut, spânzura dacă ai pe cine! Înainte de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e de pe tărâmurile neoliticului) etc. Cu alte cuvinte nu noi, ci poporul, pentru că el, săracul, poporul, ca noțiune, concept, chiar și la o analiză mai riguroasă, tot gol de continut e! Iar de aici, din lipsă de conținut, spânzura dacă ai pe cine! Înainte de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
între țigani / rromi și români. Azi, mai mult decât oricând se constată necesitatea revenirii la numele antic al statului nostru, Dacia, renunțându-se la numele de România, impus de imperiile moderne / contemporane... (cf. Ion Pachia-Tatomirescu, Istoria religiilor, I, Din paleolitic / neolitic până în mitologia pelasgo-daco-thracică - sau valahică / dacoromână, Timișoara, Editura Aethicus, 2001, p. 122 sq. / Etnonimul Pelasg > Belag / Belac - Balac - > Blac / Vlah - Valah -, imensa țară Pelasgia > Valahia, divizarea Pelasgilor >Valahilor, a Pelasgiei / Valahiei Mari, după Reforma Zalmoxianismului - din orizontul anului 1600 î
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai știe ce întâlnire cu aleșii , dar, mai ales, îl savurați seară de seară, de pe ecran, spus în fel și chip: nu eu, ci el, nu noi, ci ceilalți, nu noi, ci toți (mai ales când vorbitorul e de pe tărâmurile neoliticului) etc. Cu alte cuvinte nu noi, ci poporul, pentru că el, săracul, poporul, ca noțiune, concept, chiar și la o analiză mai riguroasă, tot gol de continut e! Iar de aici, din lipsă de conținut, spânzura dacă ai pe cine! Înainte de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
decât admițând că la data sosirii Romanilor la gurile Dunării și în sudul Moldovei, orașul de azi există ca așezare omenească bine închegată. La fel toponimia slavă (Drăslăvăț, Ialan etc.ă Cred, așadar, că cel puțin din „vremea pietrii cioplite” - Neolitic, Hușii au existat ca atare, reprezentând azi o continuitate perfectă de viață umană pe aceste meleaguri, fiind adică o așezare omenească arhi-străveche. 3. Să nu ne închipuim însă că de la început, Hușii au existat în forma și întinderea în care
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
este o troiță sub care hodinesc Smaranda cu surorile ei. Muntenii de la Pipirig pleacă și acum să lucreze în parte. Lunea este iarmaroc mare pe malul Ozanei. Vin mașini și căruțe cu făină, fasole, fanta, fistic... Se face comerț, din neolitic, cu sare. Slatina de la Oglinzi se cară acum cu tractorul. «Civilizația Cucuteni s-a format și s-a dezvoltat aici, pe un areal cuprins între Bacău și Târgu-Neamț, după care a iradiat spre Iași». Dezastrul general din România afectează grav
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
scrisă,, Neu Moldova’’,când există și drum direct între cele două comune prin pădure peste Crușevița. Urmele de locuire descoperite pe teritoriul localității( în satul component Moldova- Veche) atestă prezența omului în această zonă încă din perioada de trecere din Neolitic și Epoca Bronzului. Urmele materiale care s-au descoperit includ vase ceramice cu lustru negru și decorațiuni geometrice.Matei Bel(1749) amintește în scrierile lui despre Moldova Nouă că această comună era situată pe lângă pârâul Bosma și că a fost
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
au descoperit așezări omenești pe teritoriul localității Gornea (com. Sichevița), în două stațiuni pe dealul Căuniței( așezare aparținând culturii musteriene târziicirca 60000 i.e.n.) si pe dealul Pazariste( o așezare din polioliticul superior final, care începe cu circa 12000 ani î.e.n.). Neoliticul este atestat și el printr-o serie de descoperiri arheologice. Astfel de dovezi au fost descoperite în hotarul localităților: Gornea( com. Sichevița), Liubcova( com. Berzasca), Moldova Veche, Pojejena, Berzovia , etc. Epoca neolitică pe tertoriul județului nostru poate fi împărțită în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și el printr-o serie de descoperiri arheologice. Astfel de dovezi au fost descoperite în hotarul localităților: Gornea( com. Sichevița), Liubcova( com. Berzasca), Moldova Veche, Pojejena, Berzovia , etc. Epoca neolitică pe tertoriul județului nostru poate fi împărțită în trei perioade: neoliticul vechi, mijlociu și târziu. În toate așezările cercetate a fost descoperit un număr mare de complexe de locuire- bordeil, locuințe de suprafață, gropi menajere, platforme și instalații de foc de diferite tipuri, dar și materiale arheologice: ceramică fină, semifină, uzuală
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și pentru războiul de Țesut, lustruitoare, un mare număr de idoli și altare de cult din lut. Obiectele descoperite dovedesc că locuitorii de aici au avut ca ocupații de bază agricultura, creșterea vitelor, pescuitul și olăritul. Perioada de trecere de la neolitic la epoca metalelor (circa 2500- 1700 î.e.n.) aparține așanumitei epoci a aramei care este reprezentată de purtătorii culturii Coțofeni. Au fost descoperite urme de viețuire a unor astfel de locuitori și la Moldova Veche( Insula Decebal). Materiale arheologice: - la Gornea-
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Chindiei 2, vestigii din epoca preistorică, bronzului, fierului, dacică, romană, feudală; - la PescariMoldova Veche, Gornea cu influiențe din lumea bizantină sud -dunareană- diferite obiecte din ceramică, mărgele din sticlă colorată, inele, cercei și brățări; - Socol- biserica medievală; - Baziașmănăstire, vestigii din neolitic feudal;Divici- cetatea dacică Glad, vestigii de epoca dacică, feudală; - Șușca- vestigii din epoca neolitică; - Radimna- vestigii din epoca romană;Pojejena-castru roman, cetate medievalăZidinavestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică; - Macești-vestigii din epoca romană și neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
neolitic feudal;Divici- cetatea dacică Glad, vestigii de epoca dacică, feudală; - Șușca- vestigii din epoca neolitică; - Radimna- vestigii din epoca romană;Pojejena-castru roman, cetate medievalăZidinavestigii din epoca neolitică, bronzului, dacică; - Macești-vestigii din epoca romană și neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic , eneolitic,, tranziție, epoca bronzului,, fierului, epoca romană și feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, a fierului și feudală; - Gornea - castru roman, vestigii din epoca paleolitică, din neolitic,eneolitic, de tranziție, din epoca bronzului
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
și neolitic; - Moldova Nouă- vestigii din neolitic , eneolitic,, tranziție, epoca bronzului,, fierului, epoca romană și feudală; - Liborajdea- mori cu ciutură; - Sichevița- mori cu ciutură, vestigii din epoca bronzului, a fierului și feudală; - Gornea - castru roman, vestigii din epoca paleolitică, din neolitic,eneolitic, de tranziție, din epoca bronzului, fierului, dacică, romană, feudală;Liubcova- vestigii din epoca neolitică, a bronzului, din perioada dacică și romană; - Berzascabiserica 1836, vestigii din epoca paleolitică, bronzului, fierului, feudală; - Drencova- cetate medievală, vestigii din epoca fierului, dacică, feudală
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
p. 5) , organizărilor tribale arhaice sau poate chiar unei formațiuni protostatale. Acest aspect este încă o deosebire față de composesorate, care rezultă din asocieri ale proprietăților individuale (Caramelea, 1944). Informațiile istorice arată că Vrancea a fost locuită fără întrerupere încă din neolitic, fiind organizată într-o succesiune de formațiuni protostatale independente. Teritoriul a fost oficial alipit Moldovei, menținându-i-se autonomia, în anul 1482, când a fost stabilită granița cu Țara Românească pe râul Milcov. Menținerea autonomiei sale pare a fi datorată
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
fatalitatea” vieții pe care o duc și ele însele. Știu că această fatalitate le diminuează serios șansele spre autonomie și spre performanță profesională. Cu toate acestea nu fac nici un fel de lobby să se schimbe curricula școlară, astfel încât euglena verde, neoliticul, benzenul, să nu fie infinit mai importante decât faptul de a învăța copiii de ambe sexe cum să fie părinți, cum să se hrănească, să își gospodărească banii familiei. Nu îi învață cum să-și mențină curățenia și sănătatea, cât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
urmă, și încercase să reproducă o ceramică neolitică. Ionel Cococi, un om de-al locului, s-a oferit să-i fie de ajutor și astfel a deprins tehnica ridicării "la mână" a vaselor de lut (roata nu figura în "inventarul" neolitic), tehnica încrustării cu simboluri geometrice și tehnica arderii obiectelor ceramice în cuptoare săpate, ca niște vizuini, în pământ. Încet-încet, an după an, Ionel Cococi a deprins atât de bine meșteșugul olăritului arhaic încât a devenit un ceramist celebru, care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
captivat încă din copilărie de farmecul basmului, cu figurile feminine bine cunoscute: zâne, prințese, regine, mume, babe malefice etc. Acestea coboară, pe cât se pare, tocmai din stratul mentalului pre-indoeuropean, cu reprezentările magice și idolatre ale „Europei Vechi”: figuri antropomorfe din neolitic și chiar din paleolitic, zeițe ale nașterii și ale vieții, ale regenerării și ale transformării. Chiar dacă panteonul cu zei-bărbați ai invadatorilor indoeuropeni a pus în umbră zeitățile feminine autohtone, precum și ritualurile specifice (ale nașterii, morții și fertilității), multe din ele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
captivat încă din copilărie de farmecul basmului, cu figurile feminine bine cunoscute: zâne, prințese, regine, mume, babe malefice etc. Acestea coboară, pe cât se pare, tocmai din stratul mentalului pre-indoeuropean, cu reprezentările magice și idolatre ale „Europei Vechi”: figuri antropomorfe din neolitic și chiar din paleolitic, zeițe ale nașterii și ale vieții, ale regenerării și ale transformării. Chiar dacă panteonul cu zei-bărbați ai invadatorilor indoeuropeni a pus în umbră zeitățile feminine autohtone, precum și ritualurile specifice (ale nașterii, morții și fertilității), multe din ele
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
convins. „Opiumul e în Europa, ca și în India - scria el -, unul dintre cele mai importante mijloace curative” (62, pp. 108, 308). De fapt, în Europa, conform mărturiilor arheologice, macul (ca și măselarița) a fost cultivat și folosit încă din neolitic. Era apreciat pentru aceleași efecte pentru care era utilizat în cadrul medicinei populare românești : toate părțile plantei (rădăcină, tulpină, flori, capsule, semințe) sunt folosite (decoct, infuzie, macerare în vin etc.) ca sedative, analgezice, somnifere, aneste zice ș.a. (17, p. 142). într-
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii și alte popoare, printre care ultimii au fost turcii și tătarii. Localitatea Vaslui a fost punct vamal și reședință
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca: amurg, aprig
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cu diferite culori de la cenușiu la brun. Locurile acestui județ au fost locuite din vremuri străvechi, dovada de necontestat sunt descoperirile arheologice de la Poenești, de unde s-au scos la lumină materiale ce ilustrează existența omului pe aceste meleaguri din perioada neoliticului până la migrațiunea popoarelor. Aici au trăit carpii, trib dacic care au fost ocupați de goți, după care au năvălit gepizii, slavii și alte popoare, printre care ultimii au fost turcii și tătarii. Localitatea Vaslui a fost punct vamal și reședință
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Strunga; lemn de foioase (stejar, ulm, carpen, salcâm) în pădurile din relieful înalt și în luncile Siretului și Prutului, lemn moale: plop și tei. Prin săpăturile arheologice s-a dovedit că aceste meleaguri au fost populate încă din paleolitic, iar neoliticul este prezent prin Cultura Cucuteni, prin descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca: amurg, aprig
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
a fost ulterioară incinerării. Din punct de vedere arheologic, astăzi se cunoaște că o asemenea afirmație este complet greșită, în Paleolitic practicându-se înhumarea, iar incinerarea apărând doar sporadic în perioadele ulterioare și extinzându-se puternic în fazele finale ale Neoliticului 148. Prin urmare, remarc, din nou, caracterul speculativ al celor afirmate de către arhimandrit, chestiune care, în opinia mea, nu știrbește cu nimic contribuția sa. Aceasta se datorează faptului că Șerboianu căuta explicații și, fiind evident subiectiv, nu avea cum să
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
făcute din lemn, din piatră, din os, din fier. Dar cea mai uimitoare dovadă a harului artistic uman o reprezintă neîntrecutele picturi rupestre. Ei bine, și în grotele de la Rocamadour au fost descoperite asemenea opere de artă, datând din îndepărtatul Neolitic: cai, cerbi, ba chiar și o palmă de om. Istoria și legenda unui nume Pe una din buzele văii create prin prăbușirea străvechii grote de la începuturile lumii, chiar sub și deasupra scutului unei stânci impresionante, s-a închegat una din
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92330]