1,289 matches
-
lexic variat, natural, nepretențios, ticuri verbale, mărci ale subiectivității, ale implicării afective. Este marcat de particularități socioprofesionale (elemente de jargon/de argou), locale (regionalisme, termeni din limbajul popular sau din cel colocvial citadin) și individuale (limbaj original versus clișee lingvistice, neologisme/termeni populari, regionali); - nivelul morfosintactic al conversației uzuale evidențiază topica afectivă, caracterul spontan, neelaborat, structuri libere, specifice oralității, formulări eliptice etc. Compunerile scrise în stilul colocvial au o sintaxă mai elaborată, iar în cazul textelor epistolare se actualizează și structuri
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lingvistic este un fascicol de sensuri și nuanțe semantice) și pe „caracterul deschis al semnificației“ - producerea sensurilor este determinată și de participarea activă a lectorilor; limbajul artistic valorifică toate sferele vocabularului, toate variantele spațiotemporale sau socioprofesionale (arhaisme, regionalisme, argou, jargon, neologisme etc.), selectând mai ales termeni polisemantici care creează ambiguitatea, dezvoltând sensuri conotative; - nivelul morfosintactic se constituie ca un „spațiu intern al limbajului“ (Gérard Genette, Figuri) cu mare putere de semnificare a textului liric, în primul rând. Frecvența anumitor părți de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
a limbajului în caracterizarea unor personaje/a unui grup social închis - elevi, studenți, militari, deținuți. - Expresivitatea artistică a termenilor argotici: creează figuri semantice (metafora, metonimia, eufemismul, antonomaza etc.) prin sensurile noi atribuite unor cuvinte din limba comună, unor regionalisme, arhaisme, neologisme, generând un limbaj codificat. „Întro măsură definitorie, metafora este cea care dă argoului tenta de limbaj energic, voluntar, penetrant și incisiv“, iar „Bogăția metaforei argotice se explică prin fenomenul de înnoire continuă a termenilor și a expresiilor care se banalizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
apare în scenă decât în actul al IIlea (scena VII), este personajulcheie la care se raportează toți ceilalți, citândui cuvintele. Această particularitate de construcție, precum și limbajul lui Cațavencu - marcat de o retorică goală, de erori de exprimare, de citate și neologisme stâlcite - determină „pulverizarea“ personajului, evidențiind absența unei personalități coerente, substituirea acesteia cu o succesiune de măști ce ascund vidul interior. Item 4: susținerea unei opinii despre modul în care se reflectă o idee sau tema comediei studiate în evoluția relației
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
care elogia „victoriile socialismului“, electrificarea satelor, mecanizarea agriculturii, „culturalizarea“ țărănimii. Această dimensiune parodică se realizează prin tonalitatea ironică, prin deconstruirea unor clișee ale „limbajului de lemn“. Limbajul poetic cărtărescian se remarcă prin amestecul registrelor stilistice: tenta ostentativ populară a cuvintelor, neologisme (termeni tehnici) alături de regionalisme (chindie, plozi). Întregul discurs poetic ilustrează amestecul „vocilor lirice“. Astfel, în primele șase versuri, o voce impersonală marcată prin lipsa indicilor de persoană construiește imaginea unui țăran fără nicio legătură cu tradiția și cu spiritualitatea ances
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
exprimă plastic, prin analogie cu luna pe care eroina o contemplă fascinată, conștientă însă că nu poate so atingă, so țină în palme. Toate aceste idei și stări de spirit sunt formulate întrun limbaj simplu în aparență, dar folosirea unor neologisme (corespunde, realități, intenție) denotă o informație cul turală și o sensibilitate care sugerează trăsături ale unei personalități elevate. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Rolul lecturii în dezvoltarea armonioasă a personalității umane Cum ar fi lumea noastră fără tărâmul magic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
schimbări a fost observat încă de lingviștii de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea și de la începutul secolului următor, însă ei nu au folosit termenul lege pentru a denumi acest fenomen. În sensul acestei constatări, se realizau atunci adaptările analogice ale neologismelor, cărora li se aplicau modificări similare acelora constatate la cuvintele vechi (moștenite), deși ele nu participaseră la istoria limbii care le primea (de exemplu, latinescul planta devine la analogiștii români plîntă, după regula [a] urmat de nazală se transformă în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de apreciere superlativă a mijloacelor interne în exprimarea filozofică pierde din vedere însă un fapt esențial, acela că în filozofie importante sînt ideile, încît germanul poate folosi, în loc de autohtonul Dinge sau de calcul Gegenstand, neologicul Objekt, în loc de Nichtwir-klichkeit ori Unwirklichkeit, neologismul Irrealität etc. Realizarea de termeni filozofici proprii în limbi precum greaca sau germana se datorează în primul rînd faptului că în interiorul culturilor reprezentate de aceste limbi s-au creat numeroase concepții filozofice de mare valoare și, în al doilea rînd
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin chiar mijloacele ei genuine capacitatea de a reda forme înalte de gîndire, precum este filozofia, și de aceea el așeza limba sa maternă alături de toate limbile mari în care filozofii și-au exprimat concepțiile, motiv pentru care Micu admite neologismul numai unde exista o necesitate nesatisfăcută de limba proprie. Evoluția ulterioară a limbajului filozofic românesc a urmat calea îmbogățirii prin împrumuturi neologice, cîști-gînd enorm în precizie, prin evitarea echivocurilor create prin cuvintele neaoșe, dar devenind "o provincie a altor limbi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pe vechile cuvinte românești este constantă, deși își dă seama că româna are alt specific decît greaca, sanscrita, germana sau rusa, încît nu poate genera, ca aceste limbi, terminologii bazate pe fondul indigen și trebuie, de aceea, să recurgă la neologismul necesar 395. Probleme legate de istoria limbajului filozofic românesc apar în scrierile lui Blaga și atunci cînd discută tipurile de influențe exercitate asupra românilor 396. Gînditorul român este de părere că francezii și germanii au creat două tipuri culturale distincte
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
realizarea discursului filozofic, s-a manifestat de timpuriu, abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a existat o orientare clară în acest sens, cînd terminologia filozofică românească își conturase profilul și cînd exista posibilitatea unei opțiuni între neologism și cuvîntul vechi. S-a remarcat în acest sens Mihai E m i n e s-c u, traducător al unui important text filozofic pentru care înaintașii realizaseră mijloacele necesare de redare, încît numai voința sa de a particulariza textul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și a grupurilor mici"². J.L.Moreno, pe numele său adevărat Jacob Lévy, evreu de origine română, s-a născut la București În 19 mai 1892. El a dat un elan decisiv studiului relațiilor interindividuale și a impus În limbajul curent neologisme ca: sociometrie, sociogramă, sociomatrice, atom social, tele- sentimente. A pus bazele unei științe noi - sociometria - ea utilizează metodele testului sociometric, a sociogramei și a psihodramei ca modalități de cunoaștere a grupurilor mici și a indivizilor care le alcătuiesc. Cuvântul "sociometrie
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
iuțire și o abreviere lapidară, un ritm" (Cugetul românesc, I, 1922). În alți termeni, iuțirea, concizia, ritmul implică o sinteză intensivă suplă, adecvată finalității, un mod particular de înaintare spre un punct de fugă. Nu din frecvența arhaismelor, regionalismelor și neologismelor, a nuanțelor biblice, ori a elementelor de alt gen enumerate statistic rezultă originalitatea lui Arghezi, ci din ritmul subiectiv, individual irepetabil, din alternanța ori din paralelismul centrilor de interes pe direcții sensibilizatoare Despre rafinatul Oscar Wilde se știe că trecea
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
anterioare, restabilind lanțul neîntrerupt al suferințelor evreiești. În 1944, un avocat evreu polonez pe nume Raphael Lemkin, refugiat în Statele Unite după ce-și pierduse întreaga familie, devine consilier la direcția de afaceri externe a Departamentului de Război american. El creează neologismul "genocid", de la grecul genos, "rasă", și latinescul caedes, "omor", "masacru", "carnagiu", pentru a numi crimele comise în Europa. Cunoașterea persecuțiilor antievreiești din trecut și a masacrului armean din 1915 îl determină să definească "genocidul" ca "orice plan coordonat metodic de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
de "sacrificiu", iar în Statele Unite ocultează până la urmă celelalte cuvinte folosite anterior. Termenul "holocaust" cunoaște o răspândire mondială, iar Elie Wiesel însuși ajunge să regrete că a contribuit la ea. Lingvistul francez Gilles Petrequin propune înlocuirea lui cu "iudeocid", un neologism sugerat de istoricul Arno Mayer și mai apropiat de "genocid". Avântul cuvântului "holocaust" în franceză a fost totuși de scurtă durată. Nu se poate compara nicidecum cu succesul excepțional pe care l-a cunoscut în lumea anglo-saxonă. În America de Nord el
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
care a fost de scurtă durată, limitat la câteva decenii. Elita pașoptistă, școlită la Paris, a preluat inițiativa și a așezat peste temelia identității noastre blocul de piatră francez. În scurtă vreme, modelul cultural francez, realizat printr-un import de neologisme, dar și de modă și de mofturi, mai mult sau mai puțin amuzante, a devenit reper de orientare pentru întreaga societate. Candela românismului arzând în Siberia Într-un timp al smintelii ideologice, dube negre străbăteau în goană străzi și ulițe
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
vreme Dacia, influența masivă a latinei asupra limbii noastre s-a datorat fundamentului cultural avansat pe care s-a edificat construcția imperială romană. În schimb, suzeranitatea otomană exercitată, timp de veacuri, asupra țărilor române a implicat doar un împrumut de neologisme din limba turcă și greacă. Paradoxal, stăpânirea Casei de Habsburg și cea a dinastiei Romanovilor au avut un efect minor în planul modelării limbii române, deși, în multe privințe, se aflau într-un stadiu cultural superior, comparativ cu Sublima Poartă. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cuman), urmare a luării sub stăpânire, de către năvălitori, a pământurilor noastre. Factorul turco grec și-a exercitat influența, odată cu extinderea în zonă a letargicului regim otomano fanariot. A urmat, în perioada modernă și chiar contemporană, împrumutul masiv, dar benevol de neologisme franțuzești, asistând, de câteva decenii, la înlocuirea lor cu englezisme. Așadar, schimbările intervenite în limba noastră s-au manifestat în contextul diferitelor cuceriri suferite de spațiul românesc, în urma cărora identitatea celor de la putere s-a impus, în diferite grade, învinșilor
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
major s-a produs în Epoca modernă, odată cu reorientarea, de către elita pașoptistă, a țării spre modelul cultural occidental. Nevoia de progres, prin smulgerea pământurilor noastre din lâncezeala orientală, a implicat și modernizarea vocabularului. A fost realizat un import masiv de neologisme din franceză care a accentuat caracterul latin al limbii române. Au fost împrumutați termeni de specialitate în domeniul politico administrativ, militar și tehnico științific, care au înlocuit cuvintele din slavă, turcă și greacă, preluate sub ocupație turco fanariotă ori sub
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
prin realizarea de ctitorii, scrierea unor pravile, tipărirea de cărți, fondarea de școli etc.). Acumulările culturale sub acești domnitori au făcut posibile exploziile din timpul lui Constantin Brâncoveanu și Dimitrie Cantemir. Caracterul latin s-a accentuat prin aportul masiv de neologisme latino romanice, în special franceze, care au înlocuit termenii de origine slavă. Un alt rol important l-a jucat renunțarea la alfabetul chirilic și introducerea grafiei latine pe vremea lui Al. I Cuza. A fost vorba de o reformă necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
închinând un cult fetișurilor ideale și conceptuale; și nicio disciplină închisă destinată unei elite care, practicând-o într-un mod incestuos, confiscă suma cunoașterii filosofice doar în vederea reproducerii propriei caste profesionale; de aceea, ea n-are niciun motiv să creeze neologisme, să cultive obscuritatea, singurele garanții că secta va rămâne închisă ermetic, neatinsă de oameni și nevătămată de lume; ea n-are așadar nimic de-a face cu mania corporației care, foarte adesea, reciclează gândirea magică modificând numai ambalajul legat cu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
a face cu mania corporației care, foarte adesea, reciclează gândirea magică modificând numai ambalajul legat cu panglicile sclipitoare ale unor cuvinte noi de folosință clanică și tribală. Această veche filosofie, mereu activă, nebuloasă și elitistă, absconsă și autistă, tixită de neologisme și plină de cețuri, o vom lăsa nostalgicilor cultului. 6 Principiul lui Alfeu. Filosofia nu este muzeul propus în mod obișnuit de istoriografia dominantă, cu un parcurs presărat cu indicatoare care, din sală în sală, duce de la o capodoperă la
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
tot rămâne activă problema neutralității pe care o poate avea în selectarea subiecților și în desfășurarea intervievării. Este greu de crezut că astfel de intervievatori pot fi neutrali. Formularea întrebărilor din chestionar. O bună parte dintre termenii-cheie din formular sunt neologisme puțin uzitate în limbajul rural al oamenilor simplii: utilități, abilități, autoritate locală, impact, implementare etc. Desigur, operatorul poate explica termenii respectivi, dar modul în care sunt explicați va produce o lipsă de comparabilitate între răspunsuri. Mulți dintre cei care nu
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
Fundația CIVITAS, Asociația Română pentru Dezvoltare Comunitară - ARDC, Centrul de Asistență Rurală - CAR, Agentia de Dezvoltare Economico-Socială Timiș - ADETIM, Fundația pentru o Societate Deschisă - FSD, Centrul pentru Dezvoltare Economică - CDE etc. Supraveghetor, în varianta satelor care nu se grăbesc spre neologisme sau, și mai simplu, doamna/domnul inginer. Interesant, această echivalare socială a actorilor specializați ai Fondului cu inginerii. Etichetarea ține, foarte probabil, de faptul că mulți dintre cei implicați efectiv în evaluare/supervizare au formație tehnică. Dar nu numai. Pare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cât de cât, relitățile înfrumusețate ale „României Socialiste”. ∗ În denumirea fenomenului care face obiectul analizei de față am preferat termenul de „frustrație”, și nu cel de „frustrare”, ghidându-ne după originea franceză a termenului, așa cum este redată în „Dicționarul de neologisme”, 1978, Editura Academiei, București: Frustrație - s.f. frustrare (< fr. frustration). Precizăm că același dicționar nu face nici o deosebire semantică între termenii: „frustrație” și „frustrare” (vezi dicționarul menționat, p. 474). De altfel, folosim termenul de „frustrație” ca termenul cel mai general, care
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]