KorAP: Find »[drukola/base=neoplazic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...43 >

1,065 matches

Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597

exudatele semnifică de obicei existența unei patologii locale (pleuro-pulmonare). După Moghissi [24] există două tipuri de pleurezii asociate bolilor neoplazice: tipul I (pleurezii maligne adevărate) și tipul II (pleurezii paramaligne). Tipul I de pleurezie malignă apare ca urmare a invaziei neoplazice a pleurei de către o tumoră primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
de către o tumoră primară sau secundară, diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate fără ca boala neoplazică să afecteze pleura (absența celulelor neoplazice atât în lichidul pleural cât și în fragmentele de biopsie pleurală). Pleureziile maligne pot reprezenta între 27 și 61% din totalul pleureziilor [24]. Acest interval procentual larg poate fi explicat prin influența factorilor geografici

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
diagnosticul fiind unul citohistologic ce constă în identificarea celulelor maligne în lichidul pleural sau în materialul de biopsie pleurală. Tipul II de pleurezie malignă (paramalignă) poate apare la bolnavi cu cancere confirmate fără ca boala neoplazică să afecteze pleura (absența celulelor neoplazice atât în lichidul pleural cât și în fragmentele de biopsie pleurală). Pleureziile maligne pot reprezenta între 27 și 61% din totalul pleureziilor [24]. Acest interval procentual larg poate fi explicat prin influența factorilor geografici și economici, prin tipul de populație

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
permeabilității capilarelor pleurale ca răspuns inflamator generat de invazia tumorală pleurală, duce la extravazarea de lichid pleural bogat în proteine (exudat). Acest fluid se poate acumula în cantități mari ca urmare a blocării drenajului limfatic al spațiului pleural de către procesul neoplazic. Blocajul limfatic se poate realiza la orice nivel, de la stoma pleurei parietale până la ganglionii limfatici mediastinali și mamari interni. Există studii [4, 23], care demonstrează că afectarea drenajului limfatic pleural este probabil cel mai important mecanism responsabil pentru acumularea unor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de aderență sau prin exfoliere. Pleurezia malignă în cancerul pulmonar poate fi ipsilaterală sau bilaterală (metastaze bilaterale) și niciodată doar controlaterală, sau se

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
bilaterală sau unilaterală (ipsilaterală sau controlaterală). TABLOUL CLINIC Pleureziile mici sunt asimptomatice. Pleureziile mari produc dispnee, tuse, disconfort toracic. La examenul fizic sunt prezente matitatea percutorie (limita superioară având forma curbei Damoiseau) și diminuarea murmurului vezicular. Durerea apare când procesul neoplazic afectează pleura parietală sau peretele toracic. Aceasta poate fi localizată strict toracic la nivelul zonei de invazie sau poate iradia în umăr sau în epigastru (invazia pleurei diafragmatice). În pleureziile asociate cancerului pulmonar avansat, se pot palpa limfo-ganglioni tumorali sau

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
toracic. Aceasta poate fi localizată strict toracic la nivelul zonei de invazie sau poate iradia în umăr sau în epigastru (invazia pleurei diafragmatice). În pleureziile asociate cancerului pulmonar avansat, se pot palpa limfo-ganglioni tumorali sau se poate nota prezența cașexiei neoplazice. TABLOUL IMAGISTIC Examenul radiologic susține diagnosticul clinic de pleurezie prin câteva elemente caracteristice. Pleureziile mici (200-300 ml) produc opacifierea sinusului costofrenic lateral, fiind decelabile pe radiografia de față [10]. Pleureziile medii (peste 500 ml) și mari (peste 1500 ml) generează

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
tehnică nu se poate substitui însă verdictului histolopatologic, datorită posibilelor rezultate false pe care le poate emite. Astfel, tumori precum mezoteliomul malign epitelial, care au o activitate metabolică redusă, sunt greu de diferențiat de tumorile benigne. CARACTERISTICILE LICHIDULUI PLEURAL Pleureziile neoplazice pot fi seroase, sero-sangvinolente sau franc hemoragice. Aspectul hemoragic al lichidului pleural sugerează existența invaziei neoplazice pleurale, în timp ce caracterul seros poate fi dat de blocajul limfatic tumoral sau de atelectazia secundară obstrucției endobronșice. În unele cazuri presiunea limfatică retrogradă, generată

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
emite. Astfel, tumori precum mezoteliomul malign epitelial, care au o activitate metabolică redusă, sunt greu de diferențiat de tumorile benigne. CARACTERISTICILE LICHIDULUI PLEURAL Pleureziile neoplazice pot fi seroase, sero-sangvinolente sau franc hemoragice. Aspectul hemoragic al lichidului pleural sugerează existența invaziei neoplazice pleurale, în timp ce caracterul seros poate fi dat de blocajul limfatic tumoral sau de atelectazia secundară obstrucției endobronșice. În unele cazuri presiunea limfatică retrogradă, generată de obstrucția limfatică neoplazică, poate produce ruperea unor canale limfatice accesorii sau chiar a ductului toracic

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
sero-sangvinolente sau franc hemoragice. Aspectul hemoragic al lichidului pleural sugerează existența invaziei neoplazice pleurale, în timp ce caracterul seros poate fi dat de blocajul limfatic tumoral sau de atelectazia secundară obstrucției endobronșice. În unele cazuri presiunea limfatică retrogradă, generată de obstrucția limfatică neoplazică, poate produce ruperea unor canale limfatice accesorii sau chiar a ductului toracic, cu apariția chilotoraxului. Light și colaboratorii săi [18] afirmă că în prezența unui număr de eritrocite mai mare de 100 000/μl în lichidul pleural, în absența oricărui

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
tip I) sunt exudate, având o concentrație de proteine > 3 g/dl și LDH> 200 UI. Existența transudatelor pleurale asociate cancerelor sugerează caracterul lor paraneoplazic (tipul II de pleurezii maligne). După Sahn și Good [9], aproximativ 1/3 din pleureziile neoplazice au un pH scăzut (< 7,30) și o concentrație redusă de glucoză (< 60 mg/dl) (afectarea severă a pleurei reduce atât afluxul de glucoză către cavitatea pleurală cât și efluxul produșilor de degradare ai glucozei din spațiul pleural, cu creșterea

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
supraviețuirea scăzută, probabilitatea mai mare de diagnostic prin citologie și biopsie pleurală și răspunsul slab la agenții sclerozanți intrapleurali. Cel mai folosit marker tumoral din lichidul pleural, este antigenul carcinoembrionar. Acesta are după unii autori o specificitate crescută pentru procesul neoplazic (la valori > 5 ng/ml), dar în același timp manifestă o relativă lipsă de sensibilitate [2, 39]. Pe mici serii de bolnavi, a fost raportată importanța unor noi markeri în susținerea diagnosticului de pleurezie malignă: izoenzima BB a creatinkinazei, adenozindezaminaza

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
de bolnavi, a fost raportată importanța unor noi markeri în susținerea diagnosticului de pleurezie malignă: izoenzima BB a creatinkinazei, adenozindezaminaza, galactoziltransferaza [16, 26, 38]. DIAGNOSTICUL CITOLOGIC Examenul citologic al lichidului pleural, prin identificarea celulelor maligne, pune diagnosticul cert de pleurezie neoplazică. În laboratoarele perfecționate, diagnosticul citologic atinge un randament înalt cu rate scăzute de rezultate fals pozitive și fals negative. Citologia pleurală are o sensibilitate medie de 60%, cu limite cuprinse între 43 și 96%, după Moghissi [24], dependente de laborator

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
puncției-biopsiei pleurale este de 44%, iar a biopsiei pleurale toracoscopice ajunge la 95% [35]. Sensibilitatea examenului citologic poate fi îmbunătățită prin aplicarea noilor tehnici de detecție, ce utilizează anticorpi monoclonali, tehnici citogenetice, de biologie moleculară (RT-PCR pentru detectarea celulelor epiteliale neoplazice, identificarea alterărilor moleculare specifice, precum mutația k-ras, activitatea telomerazei etc.). DIAGNOSTICUL HISTOPATOLOGIC Țesutul pleural poate fi obținut prin tehnici miniinvazive („închise”) ca puncția-biopsie pleurală percutanată și biopsia pleurală toracoscopică sau prin metode ce presupun deschiderea toracelui: biopsia pleurală prin toracotomie

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
colegii săi [6] au reușit să pună diagnosticul de pleurezie TBC, utilizând un ac de biopsie Vim-Silverman. De atunci a urmat o perioadă de perfecționare a instrumentelor de puncție și o extindere a indicațiilor de biopsie pleurală, incluzând și pleureziile neoplazice. În prezent, cele mai folosite sunt acele Abrams și Cope [1, 5]. Sensibilitatea metodei este în mare măsură influențată de tipul de instrument utilizat, de dimensiunile materialului recoltat și de experiența operatorului. Fiind o manevră oarbă, un rol important în

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
tumorale invizibile prin iluminarea cu lumină albă convențională. Biopsia pleurală prin toracotomie (deschisă) Este rezervată doar celor maxim 20% din pleureziile rămase nediagnosticate după metodele precedente. Pe loturile studiate [27], aproximativ 50% din aceste pleurezii s-au dovedit a fi neoplazice în urma biopsiilor efectuate prin toracotomie. Toracotomia este indicată, mai, ales în pleureziile nediagnosticate asociate cu leziuni pulmonare sau pleurale, constituindu-se în același timp ca o opțiune terapeutică. TRATAMENTUL PLEUREZIILOR MALIGNE Tratamentul pleureziilor asociate cancerelor are la bază cunoașterea exactă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
insuficiență respiratorie. În aceste cazuri trebuie instituit un tratament nespecific, paleativ, având drept scop exclusiv tratarea pleureziei, pentru îmbunătățirea confortului de viață al bolnavilor. Tratamentul specific În pleureziile asociate cancerului pulmonar, la pacienții cu stare generală bună, în absența celulelor neoplazice din fluidul pleural sau din fragmentele recoltate prin puncție-biopsie pleurală, secvența terapeutică include obligator toracoscopia efectuata sub anestezie generală. În absența metastazelor pleurale, sub aceeași anestezie, se trece la efectuarea toracotomiei cu rezecția tumorii pulmonare. În prezența metastazelor pleurale, pleurodeza

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
procedee chirurgicale: pleuropneumonectomia în vas închis sau pleurectomia-decorticare. În alte situații, tratamentul specific poate include chimioterapia (pleureziile asociate limfoamelor, cancerului de sân sau cancerului pulmonar cu celule mici), hormonoterapia (cancerul de sân) sau radioterapia pe ganglionii mediastinali afectați de procesul neoplazic (pleureziile prin blocaj limfatic din cancerul pulmonar cu celule mici sau din limfoame). Tratamentul nespecific În pleureziile maligne adevărate (tip I), pacientul nu este un candidat pentru un tratament chirurgical curativ, iar clinicianul trebuie să aleagă o metodă de tratament

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
tipul toracocentezelor repetate (fără spitalizare) sau pleurotomiei minime (necesită spitalizare și efectuarea unei pleurodeze pe tubul de dren). La acest grup de pacienți, poate fi luată în calcul și efectuarea unei toracoscopii cu anestezie locală, când lipsește diagnosticul de afectare neoplazică pleurală. La bolnavii simptomatici, care au un status biologic acceptabil, fără tare asociate severe, este de preferat efectuarea unei intervenții chirurgicale toracoscopice sub anestezie generală, cu aprecierea intraoperatorie a expansiunii pulmonare în funcție de care se va asocia sau nu o metodă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
care pleurezia a recidivat după pleurodeză. Pleurodeza Are drept scop oprirea acumulării de fluid pleural. Aceasta se realizează desființând cavitatea pleurală prin crearea de aderențe fibroase între pleura viscerală și cea parietală. Introducerea metodei a fost necesară deoarece majoritatea pleureziilor neoplazice sunt refractare la chimio și radioterapie. Pleurodeza intraoperatorie (toracoscopică sau prin toracotomie) se face prin insuflare de pulberi cu efect sclerozant (exemplu, talc). Pleurodeza postoperatorie constă în instilarea intrapleurală de soluții fibrozante pe tubul de dren introdus prin pleurotomie minimă

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
o provoacă. Deși în general este bine tolerată, ocazional bleomicina poate avea efect nefrotoxic la pacienții cu insuficiență renală preexistentă. Cisplatinul a fost utilizat cel mai frecvent intraperitoneal, pentru tratamentul cancerului ovarian cu metastaze peritoneale. Efectul său predominant este regresia neoplazică, având o putere de penetrare tumorală de aproximativ 5 mm prin administrare intracavitară. După Markman [22], utilizarea cisplatinului nu este eficientă în prezența tumorilor pleurale/peritoneale voluminoase. Un studiu asupra administrării intrapleurale de cisplatin în pleureziile neoplazice [33], arată o

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
predominant este regresia neoplazică, având o putere de penetrare tumorală de aproximativ 5 mm prin administrare intracavitară. După Markman [22], utilizarea cisplatinului nu este eficientă în prezența tumorilor pleurale/peritoneale voluminoase. Un studiu asupra administrării intrapleurale de cisplatin în pleureziile neoplazice [33], arată o eficiență medie și o toxicitate crescută prin absorbție sistemică, fapt pentru care acesta nu este utilizat de rutină.Coloizii radioactivi, precum zincul (63Zn), aurul (198Au) și fosfatul cromic (Cr32PO4) au fost asociați cu o toxicitate redusă, dar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
rutină.Coloizii radioactivi, precum zincul (63Zn), aurul (198Au) și fosfatul cromic (Cr32PO4) au fost asociați cu o toxicitate redusă, dar cu o eficiență modestă și cu un cost crescut, astfel încât nici ei nu sunt utilizați de rutină în tratamentul pleureziilor neoplazice [11]. Agenții sclerozanți Pleurodeza cu tetraciclină a fost introdusă în 1972. Ea are avantajul de a fi ieftină, relativ netoxică și destul de eficientă în tratamentul pleureziilor maligne. Efectul său advers major îl constituie durerea pleurală uneori dificil de controlat chiar

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
major îl constituie durerea pleurală uneori dificil de controlat chiar și prin administrarea intrapleurală de xilină, necesitând de multe ori analgezie peridurală. Odată cu încetarea producției de tetraciclină hidroclorică, alte substanțe din grupa tetraciclinelor și-au dovedit eficiența în tratarea pleureziilor neoplazice: minociclina 300 mg și doxiciclina 500 mg. Pleurodeza cu talc a fost utilizată pentru prima dată de Bethune în 1935. Deoarece este insolubil, talcul este mai frecvent administrat ca pudră, fie prin insuflare în timpul toracoscopiei (fig. 5.26), fie, mai

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
prin toracotomie. La pacienții incapabili să suporte o intervenție chirurgicală preferăm administrarea unei suspensii de talc pe tubul de dren, după pleurotomie sau după toracoscopie cu anestezie locală. Există studii ce arată o eficiență asemănătoare (aproape 90%) în tratarea pleureziilor neoplazice atât prin pudraj (insuflare de pulbere de talc) intraoperator, cât și prin instilare de suspensie de talc pe tubul de dren [15]. Pe cazuistica personală, noi am remarcat însă superioritatea pudrajului intraoperator, probabil printr-o distribuție mai uniformă a particulelor

Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat (2008) [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]