845 matches
-
atârnau scarabei falși și minusculi, medalioane goale, cioburi cioplite din cornalină, cruciulițe dintr-un timp îndepărtat, de pe vremea bunicului ce-i lăsase moștenire, numai ei, pendula înnegrită de vreme, cu mers rar și tacticos, bătând indiferentă trecerea orelor. Sorbind cu nesaț, cu o plăcere pe care o simțea tot mai des apropiindu-se, copleșind-o, alungându-i toate celelalte gânduri, imaginea netulburată pe care i-o întorcea oglinda și bucurându-se de desăvărșirea acelei imagini cum n-ar fi crezut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o zi am găsit În sfârșit ceva perfect: am constatat că Theresei Îi place cafeaua fără nici o aromă, cu frișcă și cu sirop caramel. Așa că mi-a adresat un zâmbet aproape fără dinți și a Început să o soarbă cu nesaț În fiecare zi În clipa În care i-o Înmânam. A treia cafea mergea la Rio, nigerianul care vindea CD-uri așezate pe o pătură. Nu părea a fi un ins fără adăpost, dar a venit spre mine Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
ascultarea; și, în acest caz, creștinul dornic să se asemene cît mai mult posibil cu dumnezeiescul său model și să nu nesocotească nimic din ceea ce Învățătorul dumnezeiesc ne-a propovăduit ca aparținător unei vieți desăvîrșite, va îmbrățișa cu însuflețire și nesaț aceste sfaturi, în întregime, dacă împrejurările îi permit, sau măcar vreunul, dacă împrejurările în care se găsește îi îngăduie să îmbrățișeze numai atît. B. Deși creștinul nu încearcă să facă nimic însemnat de unul singur, pentru că singur nu poate face
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
crede ei. Clara părea să știe limpede ce vrea. Asta și remarcase el de la bun început la ea: clara ei minte. Cu atitudinea ei băiețoasă și țepoasă, cu stângăciile ei și visele ei ciudate, cu personajele ei imaginare și cu nesațul ei de a inventa o lume paralelă cu reali tatea, Clara știa cel mai bine dintre toți cunoscuții lui Eduard ce-și dorește de la viață. Mama lui îi păruse, la rândul ei, să știe ce vrea. O considerase, spre deosebire de cum
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Se dădu jos din pat și deschise larg fereastra. Mijeau zorii. Cerul se pregătea de o nouă zi cu un veșmânt cețos, destrămat din loc în loc de stângace scrijelituri violete de nori, ca în desenul neisprăvit al unui orb. Inspiră cu nesaț aerul ușor sărat, care îl învălui cu neașteptată blândețe, chemător. Trebuia să iasă neapărat din casă! își trase pe el un pulover subțire și porni înspre chemarea surdă a mării. Zărea spuma albă a valurilor licărind ici și colo, în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
a apă. Se relaxă imediat. Se așeză pe o canapea de piele, la o măsuță de bar, și îi surâse recunoscătoare fetei care îi aduse cafeaua și îi luă jacheta roz de lână, ducându-i-o la garderobă. Sorbi cu nesaț din cafeaua fierbinte care îi liniștea agitația și mai ales înfrigurarea de care se simțise năpădită când ieșise de acasă. Nu mai știa cât e ceasul. Merele rotunde și roșii ale orelor ei veșnic ordonate se amestecaseră dintr-odată în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
devenise limpede. Bobo refăcuse portretul, cu talentul lui ieșit din comun. Se ridică tulburată din pat, își trase hainele pe ea și coborî în holul hotelului. Era de-abia trecut de amiază. Mai ceru o cafea fierbinte și sorbi cu nesaț din ea, în timp ce contempla de la distanță tablourile cu rame subțiri, aproape invizibile. Acum le putea contempla în voie. Tânărul mustăcios plecase și, după spusele fetei de la recepție, nu mai revenea în acea zi. — Pot însă să vă asigur că va
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
văzu că urca pe o potecă jilavă de munte. Crengile copacilor o loveau înțepător, le simțea împunsătura ascuțită în tot corpul. Pășea din ce în ce mai anevoios și mai nesigur. Urca simțind cum aerul se rarefiază în jurul ei. Răsufla din ce în ce mai adânc, inspirând cu nesaț. Ce rul era jos și apăsător. Clara îi simțea apăsarea pe umeri, insuportabilă. La un moment dat, silueta se opri lângă o buturugă, apoi dispăru printre copaci. Clara încercă să strige, dar nu avea glas. Se opri și ea și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să facem, c-așa-i rânduiala de la Dumnezeu. De departe veniți? Bătrânul e pus pe taifas, dar văzând că nu primește nici un răspuns, intră și el într-o muțenie deplină, cu gândurile la ale lui. Așezat comod, Marius privește cu nesaț orașul după care tânjise atâta timp. Ca viitor arhitect judecase la rece apariția modernismului în construcțiile capitalei printr-un Horia Creangă, Duiliu Marcu sau chiar Marcel Iancu, considerând că farmecul deosebit al Bucureștiului se datora în special numeroaselor spații verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
alta într-un vârtej amețitor. Hainele cad, pe rând, sub îndemânarea degetelor ce-și regăsesc vechea obișnuință. Goi, se opresc unul în fața celuilalt, redescoperindu-se din creștet până în tălpi. Bucuros că nu tremură și nu este grăbit, Marius soarbe cu nesaț din ochi trupul statuar care sub mângâierile ușoare ca puful păpădiei își arată fără pudoare locurile cele mai intime. Cu talia prinsă în cercul fierbinte al brațelor fetei, simte cum sânii rotunzi și tari aproape că îi ard pieptul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
și deznădejde ale răniților îl pot arăta. Și pentru o clipă are sentimentul de spaimă a omului fără nici o rădăcină în fața timpului, pentru care există doar zădărnicia și nesiguranța tuturor lucrurilor. Atunci când Marius se așează lângă ea, îl privește cu nesaț și o liniște profundă îi învăluie sufletul, la fel de plăcută ca o plapumă călduroasă într-o noapte de iarnă. În clipa aceea își jură că viața trebuie să-i ofere aceea împlinirea a feminității și iubirii ei, iar pentru asta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
actualități. Nimeni nu vrea să prezinte morții, doar paradele victorioase. Nu poți ridica moralul unui popor dacă îi arăți zilnic cadavre mutilate, dimpotrivă. Ori asta nici un politician nu vrea să o riște. Scoate tabachera, aprinde o țigară și trage cu nesaț. O voce cunoscută îl face să tresară. În dreptul lui, surâzător, căpitanul Apostol. Ai făcut treabă bună, băiete! Acum, poate vom avea și noi o perioadă de liniște. Un repaus ar fi mai mult decât bine venit. Soldații nu mai au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
să se uite în tavan; peste o jumătate de minut stătea iarăși la masă, cu spinarea dreaptă, și asculta flecăreala lui Lebedev, care se înfierbântase la maximum. — E o idee vicleană și ironică, o idee cu dedesubturi! profită Lebedev, cu nesaț, de paradoxul lui Evgheni Pavlovici. O idee rostită cu scopul de a-i asmuți la bătaie pe adversari, dar o idee exactă! Pentru că sunteți un glumeț și un cavalerist din lumea mondenă (deși nu lipsit de calități!) și nu știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
-i foarte ușor să-l momești în pădure sau într-un loc ferit și acolo să-i faci ce s-a spus mai sus; totuși nu vreau să contrazic opinia că numărul persoanelor mâncate ar fi extrem de mare, trădând chiar nesațul. Poate că e adevărat, domnilor, observă prințul deodată. Până acum tăcuse și îi ascultase pe cei care se contraziceau, nebăgându-se în discuția lor; adeseori râdea din toată inima după exploziile generale de râs. Se vedea că se bucură grozav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de parcă ar fi fost urmărită de poteră. — Plec mâine, cum mi-ai poruncit. Nu voi... E ultima dată când te văd, ultima dată! Acum chiar că-i ultima dată! — Liniștește-te, ridică-te! rosti el disperat. Ea îl sorbea cu nesaț din ochi, ținându-l de mâini. Adio! spuse ea în sfârșit, se ridică și se îndepărtă de el în grabă, aproape în fugă. Prințul văzu că lângă ea își făcu apariția Rogojin, care o luă de braț și plecă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
să măsluiască sigiliile expeditorilor era uimitoare, iar destinatarii nici nu bănuiau că scrisorile lor ar fi fost citite. Regele dorea să fie la curent cu toate evenimentele și scandalurile din țară și de la curte, și, din acest motiv, citea cu nesaț toate fragmentele considerate de către miniștrii săi ca fiind importante. În cazul în care era un subiect de maximă importanță, citea întreaga scrisoare. Cei care se ocupau de deschiderea corespondenței dețineau puterea absolută. Un singur cuvânt de neîncredere privind modul cum
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
mai vastă (el începe modest și sfârșește grandios), preluarea ajunge treptat să se facă în exces. Proiectul este prin natura lui expansiv; el tinde să preia și să consume tot ce îi iese în cale. El „aruncă înainte“ propriul său nesaț și nevoia de lucrul numit devine atât de aprigă, încât îmbrățișarea care ocrotește se transformă în cuprindere devastatoare. Raportul meu cu ființa lucrului numit nu mai este sacrificial; în actul preluării lui în proiect, eu nu mai recunosc eternitatea tiparului
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
actul preluării lui în proiect, eu nu mai recunosc eternitatea tiparului care generează fără încetare ființa lucrului consumat; eu nu mă mai întorc către fondul comun care asigură perpetuarea ființei lui și care face cu putință manifestarea puterii mele. În nesațul preluării, eu ating însuși fondul acestei ființe și îi distrug tiparul. Uit că ceea ce nu eu am făcut nu poate fi refăcut de mine și că distrugerea lui este astfel ireversibilă. Raportul cu lucrul făcut de mine (de noi). Fabricație
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
fac ctitorii cu nemiluita și vastitatea proiectului și a preluării în proiect să meargă de la „mine“ și de la „altul“ până la „mulți“ și până la omenirea toată. Pot să doresc un cântec vast cât lumea și lumea să îmi pară mică pentru nesațul eului meu. Pe de altă parte, însuși faptul că libertatea se educă implică existența unor grade de libertate diferite și posibilitatea transferului de la „mai mult“ la „mai puțin“. Or, se poate foarte bine ca formarea mea în sfera libertății să
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
întocmai: atât Magellan, cât și San Martin au fost asasinați de indigeni, în insula Cebu.) Bacon găsește că este necesar să învețe araba, pentru a-i putea citi și înțelege mai exact pe filosofii mahomedani, din operele cărora sorbea cu nesaț știința astrologică, dintre aur și miraculoasa piatră filosofală, neaflată încă de nimeni. După Roger Bacon vine Malenchton, savantul profesor și astrolog al Universității din Wittemberg, foarte apreciat la curtea Stuarților, Francisc Bacon, baron de Werulam și alți fruntași ai gândirii
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
la vânat. În haită lupii au un comportament necruțător; sunt belicoși și sângeroși În luptele cu alte haite datorită unui sistem nervos puternic de fiară sălbatică; sunt rezistenți În lupte și suportă cu tărie durerile provocate de răni, devorând cu nesaț cadavrele adversarilor răpuși În luptă, atunci când sunt Înfometați. Desigur că perechea conducătoare apreciază raportul de forțe dintre două haite aflate În poziție iminentă de luptă și dacă simte existența unei disproporții numerice vădite, aceea care are efective mai reduse se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a vânatului, până În locuri Închise, unde se repede la gâtul prăzii, o trage În jos și o doboară la pământ, În timp ce celelalte exemplare din haită o sfâșie mai Întâi la burtă și Îi scot viscerele pe care le devorează cu nesaț, cu o voluptate sălbatică. Când vânatul este mare, nu pleacă până nu sunt sătui, după care se odihnesc și dorm aproape de cadavru sau la distanță de el, Întorcându-se, invariabil, la locul faptei, după ce flămânzesc, pentru a consuma tot ce
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În această perioadă apar și se succed reflexe diferite, care pot Împiedica succesul În educație și dresaj. De exemplu, până la 15 zile de la naștere, la cățel predomină reflexul de alimentare, când nu face 149 altceva decât că se hrănește cu nesaț și doarme; de la 15 zile până la Înțărcare (la 6-8 săptămâniă se manifestă preponderent reflexul de autoapărare, iar după Înțărcare reflexul de orientare care durează până la 6 luni, fiind perioada cea mai fertilă pentru reținerea exercițiilor de educație și dresajul de
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de hrănire preferat de câinele-lup, ca de altfel al tuturor câinilor, indiferent de rasă, rămâne carnea și hrana preparată pe bază de carne, cu care se deprinde cu ușurință tineretul În perioada de creștere și pe care o consumă cu nesaț. Trebuie În schimb să li se creeze un bun reflex biologic de hrană, cu asigurarea principiilor nutritivi necesari, atât pentru Întreținerea zilnică, cât și pentru creștere și dezvoltare corporală ori alte nevoi fiziologice În vederea formării unui comportament de reproducție corespunzător
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
secreții cu rol digestiv decât la nivelul stomacului. Astfel că alimentele (carnea, de exempluă trec din cavitatea bucală prin Înghițire direct În stomac, fără să fie masticate sau atacate de fermenți specifici. De aceea câinele are un comportament de hămesire, nesaț, fapt ce explică cerința continuă a stomacului pentru a fi menținut la nivel de plin, sub acțiunea unor fermenți puternici, care grăbesc digestia la acest nivel. Îngurgitarea hranei este Însoțită de un comportament nervos și agresiv, motiv pentru care este
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]