765 matches
-
pe care le-a scos relevă preocupările multiple ale lui A. pentru arhivistică, arheologie și istoriografie (în care face operă de popularizare, uneori de pionierat, fără o documentație riguroasă de specialitate), pentru literatură și toate genurile ei. Numeroase articole, multe nesemnate, conțin cronici literare și artistice (despre spectacole muzicale și teatrale din capitala Moldovei) - printre primele, în epocă, cu valoare de document, intervenții filologice în chestiuni controversate de limbă și materiale pe teme politice. A. nu părăsește, decât rar, tonul moderat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
1916, 1918), A.n. este destinată unui public larg, principalul ei scop constituindu-l popularizarea literaturii universale. Numai că schițele, povestirile și nuvelele sunt selectate, în general, nu după criteriul valorii, ci după acela al accesibilității. Apar, în traduceri mediocre, nesemnate, puțini autori celebri (Cehov, Jókai Mór, Gorki, Maupassant), cele mai multe texte fiind adaptări după scriitori obscuri sau pur și simplu proze anonime cu titluri precum Căutați femeia!, Dragoste pe nevăzute, Coconița schiloadă etc. Pe lângă acestea, revista mai publică articole despre viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285480_a_286809]
-
apelându-se și la regionalisme expresive și familiare auditoriului. Spiritul polemic imprimă stilului o tensiune permanentă. Dar deosebit de elocvent devine M. în Răspunsul la cârtirea, care s-au dat asupra persoanei lui Petru Maior... (tipărit în 1814 într-o broșură nesemnată) - un patetic fragment autobiografic - sau în trei luări de poziție împotriva unui critic vienez al Istoriei pentru începutul..., publicate în limba latină între 1814 și 1816, traduse și retipărite de Damaschin T. Bojincă în ediția din 1834 a Istoriei....., sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287961_a_289290]
-
1926. Comentarii 1. Face parte dintre „textele infern” privitoare la Eminescu. Nu a fost reluat de nici unul dintre biografii cunoscuți ai poetului (G. Călinescu, Gerge Munteanu, D. Murărașu, Petru Vintilă etc.; se pot pune față în față toate textele). Apare nesemnat în ziar (material făcut în redacție). Dumitru Cosmănescu face două afirmații concordante cu celelalte surse (fără a le cunoaște, probabil): că poetul avea o cameră a lui, specială (vezi jurnalul lui Maiorescu, procesul verbal încă de la internarea din 1883) și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
piatră mică legată de o ață. Piatra scăpând din ață, a lovit întâmplător pe Eminescu în cap”; mai târziu, la G. Potra, care pretinde că publică chiar amintirile doctorului N. C. Tomescu (dar, de fapt, are în față un text nesemnat): „L-a lovit un bolnav care se juca cu o mică piatră legată de o sfoară și pe care o învărtea, probabil, pe deasupra capului său, iar când Eminescu a trecut pe lângă el a fost izbit în partea stângă a capului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
făcut după el două copii, ambele autentificate, dintre care una se află la Iași și cealaltă la București. Obiceiul de a scoate copii și copiuțe după acte originale este vechi de când lumea, iar George Potra se află în fața unui înscris nesemnat, incomplet, pe care-l consideră copie după un act. În acest sens, este superfluă afirmația sa: „în orice caz, se vede că manuscrisul este al unui medic și aceasta o dovedește caracteristica scrisului și numeroșii termeni medicali întrebuințați în raport
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din această carte și din altele. Bine ar fi să aibă dreptate, dar lipsește demonstrația. Concluzia cea mai năucitoare ar fi că Al. Șuțu, medicul care pe față spunea tuturor că Eminescu a avut sifilis, în ascuns, în acest raport nesemnat și nefăcut public, afirmă că poetul n-a murit din cauza sifilisului ci doar din cauza unei oboseli cumplite. Mai mult încă: acest raport ar fi circulat subteran și din el se inspiră pentru unele informații primul biograf al lui Eminescu, nimeni
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
comparativ cu lucrările de specialitate, șansele ca un plagiat să fie descoperit sunt și ele mai mari decât În alte domenii. Există totuși și aici câteva situații de acest gen. De exemplu, În revista Computer games a apărut un articol, nesemnat În care se spune că Eduard Ovidiu Paraschiva a „furat” articolul „Ghidul cumpărătorului de camere video” (publicat În Cotidianul din 25 ianuarie 2004) din publicația HI-Fi & Multimedia. Ghid de produse hi-fi, foto, audio, video. La Cluj, primarul Gheorghe Funar l-
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
prefețe (postfețe), se va pagina mai Întâi prefața (postfața) la ediția respectivă, iar apoi, În ordinea cronologică a apariției lor, prefețele (postfețele) celorlalte ediții. • Dacă volumul are colontitlu cu urmărire, prefața va avea un colontitlu (header) identic. Dacă prefața este nesemnată, se va trece atât pe pagina din dreapta, cât și pe pagina din stânga cuvântul Prefață. • Postfața este amplasată, evident, la sfârșitul cărții, Înainte de tabla de materii (cuprins). În ceea ce privește prefața, se recomandă: • Prefața care nu depășește 16 pagini se culege cu literă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
că diplomă de bacalaureat fusese recuperată și transmisă solicitantului. 32 Franci, așa cum reiese din Ibid., corespondență deja citată a Secretarului trezorier al Universității Noi din Bruxelles cu Eugen Mavrodi, Ministrul României în Belgia, 9 noiembrie 1900, nepaginat. 33 Ibid., Scrisoare nesemnata, anexă a unei corespondențe diplomatice a Legației României la Bruxelles cu Administrația Centrală a Ministerului Afacerilor Străine din București, 30 noiembrie / 13 decembrie 1900, nepaginat. 34 Ibid., Scrisoare a Secretarului trezorier al Université Nouvelle (28, Rue de Ruysbroeck, Bruxelles) către
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
plopii fără soț. Pictor care exaltă și poetizează trecutul național, mare portretist, L. este și ca literat reprezentativ pentru climatul romantic premergător anului 1848. „Mozaicul”, publicație în paginile căreia apar numai traduceri (majoritatea îi aparțin lui L., dar sunt fie nesemnate, fie trecute sub pseudonime precum Scumpescu sau Gr. Canuș), arată o preferință marcată pentru romanesc. Influențat de ideile lui Ioan Maiorescu, care încerca, prin modelul german, să contracareze invazia literaturii franceze (ce îi părea „ușoară, imorală și fadă”), L. adună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
Iconar, al cărei inițiator și conducător era Mircea Streinul, P. încearcă să promoveze literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate”. În numărul al doilea este inserat un amplu interviu luat lui Mircea Streinul de E. Ar. Zaharia. M.Ș.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]
-
UNIREA DEMOCRATICĂ, cotidian apărut la București între 2 noiembrie 1876 și 16 august 1877. Corector al acestei gazete liberale a fost I.L. Caragiale. Unele articole politice, dar mai ales notele și anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie dăscălești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]
-
cu "city of Iasi" pentru a vedea că, în ciuda imaginii noastre minunate despre "dulcele târg", nu prea existăm în universul virtual. Dincolo de câteva structuri-canava făcute de la centru (de ProBusiness sau Ministerul Turismului), aplicabile pentru toate orașele României, singura inițiativă locală, nesemnată, pare a fi un blog, prezent și pe Facebook, www.iasi-city.ro. Care însă nu are încă decât variantă în limba română. Despre site-urile Primăriei sau ale Consiliului Județean nici nu mai are rost să vorbesc, că iar îmi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
the liar. New Haven: Yale University Press, pp.1-11 [107]. Anonim 1763. Lying Intelligencer (23 ianuarie) 1:3 [103, 204]. Appell, George Nathan 1978. Ethical dilemas in anthropological inquiry: a case book. Waltham, Mass.: Crossroads Press [194]. Arbuthnot, John 1712. (nesemnat) Proposals for printing the Art of Political Lying (2 vol.). London: John Morphew [147, 301, 337]. Arendt, Hannah 1968. Between past and present: eight exercises in political thought. New York: Viking [104, 144, 147, 166, 177, 240, 304, 332, 337]. 1972
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și balade, precum Toma Alimoș sau Miorița), sunt reproduse scurte povestiri - dacă nu de-a dreptul snoave - cu pronunțat caracter moralizator, scrise în grai popular, ca de altfel întreaga revistă. O parte din texte aparțin lui Mihail Sadoveanu și, deși nesemnate, sunt destul de lesne de identificat, altele sunt retipăriri din proza lui Nicolae Gane (câteva nuvele) sau a lui Ion Creangă (Povestea unui om leneș, Cinci pâni, Moș Ion Roată și Cuza-Vodă). Se adaugă încercări literare ale unor învățători sau ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289149_a_290478]
-
critice. Mai colaborează Gh. Tăutu cu o dramă istorică în versuri și G.-R. Melidon cu poezii. Din Gogol, A. D. Holban traduce Scrisorile unui nebun, prima versiune românească din opera scriitorului rus. După cum se specifică pe coperta revistei, toate articolele nesemnate îi aparțin lui Hasdeu. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287065_a_288394]
-
Alegătorul liber” și corector la „Unirea democratică”, unde e prezent, însă fără semnătură, la rubricile „Diverse” și „Felurimi”. În 1877, scoate revista umoristică „Claponul” (făcând să apară, în 1878, și un „Calendar al Claponului”) și publică în „Albina Carpaților”. Colaborări nesemnate mai are la „Telegraful” (în cadrul rubricii de „Curiozități”) și la „Bobârnacul”. Împreună cu Fr. Damé, dirijează efemera foaie „Națiunea română” (1877), suspendată curând din pricina inserării unei știri ce anunțase prematur căderea Plevnei. Scrie foiletoane de critică teatrală la „România liberă”, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
deși într-o notă introductivă se menționează că ar fi o traducere a poetului din Mark Twain. Literatura română se află, de cele mai multe ori, în atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între I.L.Caragiale și Anton Bacalbașa), Tudor Arghezi despre Gh. Brătianu, Iașul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
Twain. Literatura română se află, de cele mai multe ori, în atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între I.L.Caragiale și Anton Bacalbașa), Tudor Arghezi despre Gh. Brătianu, Iașul și maestrul George Enescu de Emil Savin, Note despre I.L.Caragiale de Sorin B. Rareș, Dimitrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
cele mai multe ori, în atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între I.L.Caragiale și Anton Bacalbașa), Tudor Arghezi despre Gh. Brătianu, Iașul și maestrul George Enescu de Emil Savin, Note despre I.L.Caragiale de Sorin B. Rareș, Dimitrie Cantemir. Pregătirea și cultura lui de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
atenția comentatorilor: N. Filimon: Ciocoii vechi și noi - roman social de Al. Iordan, Eugen Lovinescu (nesemnat), Ceva despre Eminescu de Ion Petrovici, Poeziile lui Cincinat de Victor Eftimiu, Eminescu și Iașul (nesemnat), Caragiale despre situația politică (interviu nesemnat), Coșbuc epigramist (nesemnat), Un duel satiric (între I.L.Caragiale și Anton Bacalbașa), Tudor Arghezi despre Gh. Brătianu, Iașul și maestrul George Enescu de Emil Savin, Note despre I.L.Caragiale de Sorin B. Rareș, Dimitrie Cantemir. Pregătirea și cultura lui de Ștefan Popescu. Enric
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288184_a_289513]
-
Dâmboviței către apa Oltului și romanul Doritorii nebuni, rămas neterminat, Radu Ionescu (semna Radion sau Quineva), balada Ursitorile, oda Străbunii, nuvela O zi de fericire. Sunt prezentate poezii de Gr. Alexandrescu și M. Zamphirescu. Apare romanul Don Juanii din București (nesemnat, atribuit ulterior lui Pantazi Ghica și deopotrivă lui Radu Ionescu), precedat de o scrisoare cu interesante considerații asupra genului. N. Filimon dă cronici la spectacolele de operă ale teatrului italian. Radu Ionescu, N. Strădescu și Pantazi Ghica susțin rubrica „Teatrul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286660_a_287989]
-
recunoscuți C. A. Rosetti (Musiu Rapace) și I. C. Brătianu (Musiu Bimbirică). Sunt criticați în această satiră și poeții epocii (poetul „urlător”, poetul „zis umanitar”). Petre Grădișteanu a susținut în P.r. cronica dramatică. Se mai tipărește un roman, neterminat și nesemnat, intitulat Zece ani din viața unui om de lume, dedicat lui Matei Millo. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289043_a_290372]
-
I. Lupaș, Enea Hodoș, compozitorul Timotei Popovici, Olimpiu Boitoș. Sunt evocați Petru Maior, St. O. Iosif și Ilarie Chendi, e consemnată moartea lui C. Dobrogeanu-Gherea, se abordează subiecte de istorie literară legate de V. Alecsandri și Eminescu. O recenzie elogioasă, nesemnată, despre Ion de Liviu Rebreanu apare în numărul 45/1921. Din literatura universală sunt comentați Dante, La Fontaine, Tagore. Între autorii traduși figurează Alphonse Daudet, L.Tolstoi, Maxim Gorki, Turgheniev. Enea Hodoș publică, din culegerea sa, poezii populare (în special
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286642_a_287971]