2,940 matches
-
independente și suverane. Aveam cunoștințe vagi despre ce avusese loc cu câteva decenii în urmă, însă contactul pe „viu” cu ceea ce părea asemănător în linii mari (minus bubuitul exploziilor și răpăitul armelor, amploarea distrugerii și numărul victimelor) îmi dădea fiorii nesiguranței sporite, îmi înflăcăra imaginația împingând-o la cote paroxistice pe care cei mai mulți din generația mea nu le trăiseră, în nici un caz în poala mamei și la lumina lămpii și a opaițului cu seu ce lumina odăițele unde se depănau seara
CARTEA DINTRE LESPEZI! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373116_a_374445]
-
lui de îmbărbătare și tacticile expuse, odată cu apropierea mulțimii, care vuia ca o apă ieșită din matcă, dar, mai ales, a răcnetelor lui Mărășteanu (îți iau gâtul, Spârcâiac, îți iau gâtul!), toate astea l-au aruncat într-o stare de nesiguranță și frică imensă, ce i-a provocat o transpirație de sudoare rece și o sufocare, parcă l-ar fi strâns cineva de gât. Într-o clipită i-a străfulgerat ideea salvatoare: aruncă oaia neagră lupului flămând! Dar era prea târziu
SRL AMARU-17 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373187_a_374516]
-
o teamă, călătoare Pe spinarea timpului complice. Umbrele se-ntind halucinante, mi se prind de suflet, Noaptea-mi înfășoară trupu-n mantia-i de abanos, La prăpastia răbdării îmi opresc nesigur umblet, Către Cer mă-nchin, în așteptare. Vreau ca al nesiguranței văl să fie dat de-o parte, Zorii izbăvirii să-mi inunde trup și inimă Citește mai mult Noaptea, pasăre de pradă lacomă și hrăpăreață,Aripi negre a întins și freamătă pământul tot,Prins în menghină de întuneric nu mai
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
întunecă o teamă, călătoarePe spinarea timpului complice.Umbrele se-ntind halucinante, mi se prind de suflet,Noaptea-mi înfășoară trupu-n mantia-i de abanos, La prăpastia răbdării îmi opresc nesigur umblet,Către Cer mă-nchin, în așteptare.Vreau ca al nesiguranței văl să fie dat de-o parte,Zorii izbăvirii să-mi inunde trup și inimă... XXXI. MAREA SPERANȚEI, de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1293 din 16 iulie 2014. Mi-ascund sentimentele-n pânza corabiei tale fugare Să plângă
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
atâta nepăsare și lacrime șuvoi? Privește-n jurul tău...e-atâta nedreptate.... Atâta ură cruntă învăluie pământul Și-aleargă fiecare s-adune...să tot strângă De parcă au uitat ce-i dragostea, ce-i cântul... Trezește-te omenire...sunt vremurile tulburi Nesiguranța bate la porțile iubirii... Istoria ne-nvață...greșeala se plătește Și-n urma ei rămân ruinele zidirii... Acum ca niciodată e timpul de trezire Când viața pe pământ e pusă în balanță... Trezește-te omenire! Ridică-te din somnul Plăcerilor
OMAGIU DIVIN 13 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379780_a_381109]
-
dacă vă salutați? - Așa-i! Destinul este hotărât de când ne naștem, de alte forțe pentru fiecare, cum bine spui. - Mâine, poimâine vei avea și tu copii și împlinirea va fi deplină. - Cine mai știe ce va fi! Continuă Adriana cu nesiguranță în glas. - De ce spui așa? Nu ești sigură că-l iubești? - Aa, nu, ba da, îl iubesc desigur, cum să nu... se tot încurca Adriana în răspunsuri fără convingere în ce spunea de fapt. Elena își dădu seama din modul
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
din Province -Franța. Perioadă foarte grea pentru localnici care au suferit de nenumărate lipsuri, boli, foamete și sărăcie. Lucrările sale se caracterizează prin linii simple și nuanțe cenușii. Cu toate că acestea erau destul de șterse, ele sugerau o stare de confuzie și nesiguranță a vieții. Tedința aceasta de a sugera prin desen, un trai plin de lipsuri putem să o găsim într-o lucrare pe care a realizat-o cu trei ani mai devreme intitulată, , Mâncătorii de cartofi''.Pictorul avea tendința de a
VAN GOGH de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371740_a_373069]
-
exigențele pe care ei le manifestă față de aspirația lor către înalt. Gîndirea pură este puterea absolută; natura recunoaște această putere și doar atunci cînd abstracția se extinde prea mult într-un domeniu [208] aparținînd realului, ea este în pericol, în nesiguranță, ajungînd să se autodistrugă. În aceasta găsim, cel puțin, ceea ce am văzut și la magii africani, și anume faptul că spiritul este reprezentat ca o realitate superioară față de natură, iar divinul este conceput în mod esențial ca gîndire pură. În
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
al doisprezecelea secol înaintea erei noastre [228]. Ulterior s-a descoperit că au mai existat cinci, ba chiar opt pînă la nouă regi cu acest nume în India; prin urmare, și-n acest caz se plutește în cea mai deplină nesiguranță. Atîtea discordanțe există în punctele cele mai luminoase ale istoriei Indiei! Cînd europenii au intrat în contact cu India, ei au gîsit acolo o mulțime de mici stăpîniri, în fruntea cărora se aflau prinți mahomedani și indieni. Și în unele
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Eliade, La umbra unui crin..., în întâmplător apare, aici, motivul crinului. El este simbol al evadării, al schimbării fundamentale. Nuvela se termină cu o notă ridicată de suspans, imprevizibil, căci cineva sună, dar nu vorbește, fapt ce întărește ideea de nesiguranță a acțiunilor: „Târziu așeză receptorul în furcă și adăogă: Nu e nimeni! Nesiguranța este sugerată și prin punctele de suspensie din final, care poate avea interpretări multiple. 2. Conversiunea onirică a realității: a) irealitatea lumii (viața ca vis) în: Șanțurile
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
simbol al evadării, al schimbării fundamentale. Nuvela se termină cu o notă ridicată de suspans, imprevizibil, căci cineva sună, dar nu vorbește, fapt ce întărește ideea de nesiguranță a acțiunilor: „Târziu așeză receptorul în furcă și adăogă: Nu e nimeni! Nesiguranța este sugerată și prin punctele de suspensie din final, care poate avea interpretări multiple. 2. Conversiunea onirică a realității: a) irealitatea lumii (viața ca vis) în: Șanțurile și Ivan, unde se pornește de la o realitate istorică, războiul, însă tratarea faptelor
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
și măcar mi-aș putea imagina o ieșire - dar am sentimentul că sunt înconjurat de un zid nevăzut, alcătuit din Timp, ridicat din tot ce nu mai pot avea înapoi, din tot ce s-a întâmplat și e ireversibil“. Această nesiguranță îi face pe Biriș și pe Ștefan să li se pară că sunt niște ființe mici, ce parcă cerșesc zile de la acel Demiurg nepăsător la trăirile lor: „Fiecare zi pe care o trăiești parcă ar fi o zi furată, sustrasă
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
această atmosferă, pentru a sugera că acțiunea s-ar putea continua, opera câștigând astfel în expresivitate. La umbra unui crin... se termină cu o notă ridicată de suspans, imprevizibil, căci cineva sună, dar nu vorbește, fapt ce întărește ideea de nesiguranță a acțiunilor: „Târziu, așeză receptorul în furcă și adăogă: Nu e nimeni!“. Nesiguranța este sugerată prin punctele de suspensie din final, care poate avea interpretări multiple. În nuvela La țigănci, Hildegard îi spune lui Gavrilescu râzând: „Toți visăm... Așa începe
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
astfel în expresivitate. La umbra unui crin... se termină cu o notă ridicată de suspans, imprevizibil, căci cineva sună, dar nu vorbește, fapt ce întărește ideea de nesiguranță a acțiunilor: „Târziu, așeză receptorul în furcă și adăogă: Nu e nimeni!“. Nesiguranța este sugerată prin punctele de suspensie din final, care poate avea interpretări multiple. În nuvela La țigănci, Hildegard îi spune lui Gavrilescu râzând: „Toți visăm... Așa începe. Ca într-un vis... “, iar în finalul nuvelei Douăsprezece mii de capete de
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
puteri se tem să nu le scape protagoniștii locali, pe care îi știu manevrabili, însă doar pînă acolo unde jocurile locale de familie, alianțele și schimbările bruște de situație interferează cu deciziile externe, deformîndu-le și modificîndu-le. Criza se naște din nesiguranța în privința raporturilor de forțe interne și în privința relațiilor de putere externe. Toate soluțiile sînt posibile și totuși, în 1856, înfrîngerea rusă, care nu a fost o adevărată victorie otomană, a marcat deznodămîntul în sprijinul unei configurații interne, așa-zis naționale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
hectolitru. Există și grîu cu greutatea hectolitrică de 78 și chiar 80 kg. Se știe că grîul de Napoli și cel din Australia, cele mai grele dintre cele cunoscute, nu cîntăresc mai mult de 83-84 kg/hectolitru". Planează totuși o nesiguranță asupra randamentelor: "Din nefericire, de cîțiva ani, agricultura românească a fost greu încercată. Recoltele au fost mici și de proastă calitate în unele localități, iar în altele au fost complet distruse de secetă". Informarea din 1867 dă tonul: există bogății
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lua în calcul manevrele politice incitate de cursa pentru concesionarea terenurilor petrolifere. Scenariul este următorul: prin legea din aprilie 1895, guvernul român condus de conservatori, cu P.P. Carp la Ministerul Domeniilor, decide să pună capăt unei speculații excesive produsă de nesiguranța titlurilor de proprietate. Pînă atunci, cumpărarea de concesiuni avea în vedere doar mici loturi al căror titlu de proprietate nu era întotdeauna garantat. Intermediarii dintre cumpărători și țărani mizau pe profituri mari, loturile treceau din mînă în mînă, iar anarhia
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la ajutor în ianuarie 1917, cu ocazia Conferinței interaliate de la Petrograd, și reînnoiește această cerere pe lîngă guvernul provizoriu, în mai. La Iași, suprapopulat de exod, situația este catastrofală: jaf, fraudă și corupție în cadrul serviciilor publice și militare. Cu toată nesiguranța privitoare la capacitatea Rusiei de a-și continua efortul militar, armata română, reconstituită în Moldova cu ajutorul misiunii franceze a generalului Berthelot, reia ofensiva în iunie. Acest efort pentru a străpunge linia frontului stabilizată pe Siret este marcat de două lupte
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
eficient decît o ocupație străină. Trăim cu toții sub călcîiul aceleiași cizme (călcîi e destul, nu mai avem nevoie de calificative). Aceeași absență a drepturilor elementare, același dispreț față de om, aceeași minciună nerușinată peste tot. Peste tot sărăcie, haos economic, demagogie, nesiguranță și teroare". Termenul de demagogie asociat celui de nesiguranță definește starea de teroare. Cele două mesaje, unul adresat lui Ceaușescu și altul participanților la conferința de la Belgrad, subliniază neaplicarea principiilor de la Helsinki și ale Constituției. Sfidarea adresată lui Ceaușescu este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aceleiași cizme (călcîi e destul, nu mai avem nevoie de calificative). Aceeași absență a drepturilor elementare, același dispreț față de om, aceeași minciună nerușinată peste tot. Peste tot sărăcie, haos economic, demagogie, nesiguranță și teroare". Termenul de demagogie asociat celui de nesiguranță definește starea de teroare. Cele două mesaje, unul adresat lui Ceaușescu și altul participanților la conferința de la Belgrad, subliniază neaplicarea principiilor de la Helsinki și ale Constituției. Sfidarea adresată lui Ceaușescu este feroce: Paul Goma propune președintelui român să semneze Carta
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sale este mediocru: fidelitatea față de șeful statului este singurul factor decisiv într-o carieră. Activiștii de partid sînt figuranți, iar atribuirea unei responsabilități specifice relevă doar arbitrariul deciziilor soților Ceaușescu. Rotațiile frecvente ale membrilor Comitetului Central fac să planeze o nesiguranță asupra indivizilor care se protejează prin imobilism. Orice inițiativă stînjenește și, drept urmare, Ceaușescu decide în 1975 că prezentarea planului se va face, din acel moment, sub conducerea sa personală. În 1987, el face cunoscut prin decret că planul anunțat pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prin Domnul cutare amenința să prevaleze, boierii îl răsturnau, dând greutate momentană altei influențe și viceversa. Domnii cei siguri despre țară. făceau tot astfel: Mircea contrapunea influența polonă celei ungare și viceversa, Ștefan asemenea. Dar acest folos, abstracție făcând de la nesiguranța lui, era cu totul întrecut de pierderile ce căta să le sufere țara prin vecinica nestabilitate dinlăuntru și contra acestui din urmă inconvenient e îndreptată Constituția noastră și domnia ereditară în orice caz însă în Constituție nu stă scris ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Orientul Europei simpatii hotărâte pentru Austria, care ar fi cea mai aptă pentru răspândirea unei civilizații adevărate în Peninsula Balcanică. Toți aceiia care-și văd existența lor amenințată în Orient nu ajung la nici o lămurire în privința razimului lor. De câte ori nesiguranța existenței statelor îi silește pe oameni de a gândi cum să-și mântuie naționalitatea, dacă nu statul, de cine să se razime în momentele supreme, tot de atît[e]a ori fanatismul și corupțiunea din Ungaria [î]i pune într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
anului 1952, în a doua jumătate. Însă o luaseră razna de tot. Am dat o dispoziție că nu se aprobă nici un fel de dislocări fără aprobarea Consiliului de Miniștri, pentru că pe tot cuprinsul țării s-au creat frământări, stări de nesiguranță pe mari suprafețe, în urma acestor măsuri. Au văzut că se poate face pentru M.F.A., au scos și ei, fără lege. S-au creat anumite instituții noi în ultimii ani, viața nu stă pe loc, în schimb nu s-a construit
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
bine, îți fotografiază un document și cei de la Washington se uită ce face Groza, Prezidiul, deputații și la toate cele ce scrie aici. Așa că te rog să controlezi foarte bine. Când am studiat acest material, am avut un sentiment de nesiguranță, de temere. Tov. Groza: Când am trimis materialul, nu l-am trimis prin curier la Cancelaria Partidului, ci l-a dus personal tov. Marussi și, cu toate că el l-a dat personal, abia după 10 zile am văzut că a fost
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]