973 matches
-
sâcâitore. Picuri de șoapte înfundate și posomorâte se strecurau ca niște furi în urechile târgoveților. Înțelesul lor nu putea fi tălmăcit, dar știa oricine că nu prevesteau nimic bun. Orașul, căzut în stenahorie, își revenea în simțiri, însă acești picuri nesuferiți de șușoteală îl făceau searbăd și urâcios. Pe străzi, începu să băltească rău a vrajbă. Guri spurcate de boieri hicleni, adunați pe sub zidurile curții domnești, trăncăneau. Răspândeau cu iuțeală dihonia. Se întreceau în a cleveti și unelti împotriva lui vodă
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
în mod tra-dițional frumosului, cum ar fi lumea basmului, a fantasticului, a magiei. Aici apar multe lucruri respingătoare, cutremurătoare, odioase, de coșmar, revoltătoare, fetide, oribile, abominabile, odioase, grotești. Apar personaje scîrbavnice, monstruoase, scîrboase, spurcate, indecente, hi-doase, murdare, înspăimîntătoare, abjecte, oripilante, nesuferite, dezgustătoare, repulsive, ignobile, schimonosite ș.a.m.d. Aproape toate sinonimele adjectivului "urît" implică o reacție de dezgust, repulsie, oroare și teamă. Aici lucrurile stau și nu stau diferit de la o cultură la alta (de exemplu, la une-le popoare prin rîgîit
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
lumea mea adică. Nu știi ce tată am. Sărac și împovărat de o familie grea e cu toate astea înzestrat c-o deșertăciune atît de mare, încît ar putea servi de prototip pentru acest viciu, după părerea mea cel mai nesuferit din lume. Măritîndu-se sora mea, el i-a promis o zestre de 2.000 de galbeni. Este ridicul cînd un om promite, în scris, ceea ce nici are, nici poate realiza; dar obligațiunea față de cumnatu-meu este pozitivă și bătrînul meu e
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
modest nemulțumit de ceea ce are? A nu circula în BMW nu-ți compromite plăcerea de a-ți schimba mașina. Agențiile de turism pot afișa călătorii feerice: a nu avea mijloacele de a ți le oferi nu-ți face totuși concediul nesuferit. Cu un buget mai mic, turiștii merg în altă parte, mai aproape, în locuri mai puțin mitice, fără ca acest lucru să dăuneze câtuși de puțin fericirii vacanței. Trebuie respinsă ideea blestemului legat de supraconsum: o satisfacție reală este, evident, posibilă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
întotdeauna grijă când întreprindeți astfel de acțiuni. Strategia se poate întoarce asupra ta din cauza sentimentului care se poate crea.) Câteodată, dacă îl lași pe cel rău să poarte discuția, problemele ți se pot rezolva foarte repede, mai ales dacă e nesuferit. Într-un final, chiar oamenii lui se vor sătura să îl tot audă și îi vor spune să înceteze. Poți contracara Omul Bun/ Omul Rău spunându-i Omului Bun: „Uite, înțeleg ce vrei să faci. De acum, orice spune el
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
incapacitate; infect; inimă; insuportabilă; invaliditate; îmbolnăvire; îngrijorare; însănătoșire; fără leac; lecție; lene acută; leneș; lipsa de anticorpi; lovitură; lungă; medici; medicină; microbi; migrenă; miopie; de moarte; moleșeală; molipsitor; mort; moșneag; necruțătoare; necurată; de nedorit; negativ; neîncredere; nemiloasă; neplăcut; nesănătos; nesiguranță; nesuferită; nevoiaș; niciodată; nimănui; oboseală; obstacol; organ; pacient; parkinson; pasăre; părere de rău; pecetluit; pierdere; policlinică; posibilitate; povară; psihic; fără putere; puternică; regim; remediu; România; sănătos; scaun; scîrbă; scoală; sedentarism; semn; sensibilitate; sfîrșit; sifilis; sindrom; singurătate; somn; sprijin; stupidă; suferințe; suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
căzut; un înger căzut; înjurătură; înspăimîntat; înspăimîntător; întîlnim; josnic; laicitate; libidinos; lipsă; loc; lopată; lucifer; lucru rău; mac; Mefistofel; mic; miel; mizerie; mînă; naiba; năzbîtii; neastîmpăr; nebunie; necunoștință; necurățenie; neființă; nefolositor; negativ; neghiob; neliniște; neliniștit; nenorocire; neplăcut; nerv; nervi; nesfințenie; nesuferit; obraznic; ocolire; om rău; parșiv; Paul; păcate; păcătos; penibil; pericol; pierdere; povara; poveste; povești de copii; prieten; prost; pui; puternic; cel rău; răufăcător; răul; răutăcios; răutăciune; roșiu?; roșu și negru; sarcastic; satanic; sărac; sătana; scaraoțchi; sexy; smoală; spaimă; spirit; stejar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mare (5); nas pe sus (5); needucat (5); nesimțit (5); rușinos (5); țanțoș (5); cocoș (4); egoist (4); fițe (4); încăpățînat (4); laudă (4); orgoliu (4); sfîrșitul (4); capătul (3); figurant (3); frumos (3); înțepat (3); mării (3); nepăsător (3); nesuferit (3); persoană (3); plin de sine (3); prostie (3); tîmpit (3); adîncul (2); arătos (2); avut (2); bani (2); bogăție (2); cochet (2); curcan (2); departe (2); dezgust (2); dispreț (2); el (2); enervant (2); falnic (2); fălos (2); fîntînii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lingușire; lucru bun; doar mama; manipula; a se da mare; marfa; mari; mașină; măguli; măgulire; măreție; a mări; mărinimie; a merita; nu merită; a minți; mîncare; mîndră; a se mîndri; modest; fără modestie; motivare; mulțumi; mulțumiri; nașpa; nenorocire; nepoata; nesimțire; nesuferit; nimic; nimic frumos; noroc; nou; obstacol; om deștept; omagia; omagiere; omul; onoare; onora; parșivitate; pasiune; pălăvrăgi; părinte; pedeapsă; peria; persoana; persoană; o persoană; pestriț; pițipoancă; place; a place; plăcea; plăcut; plin; plin de sine; politică; popă; povesti; pozitiv; pozitivă; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
irascibil; Irina; isteț; iubire; izbîndă; încet; îndărătnic; ca întotdeauna; înțepat; jignire; laș; laudă; lider; Liviu; majoritatea; mare; mereu; mic; mintios; mișcător; mînios; moldovean; naiv; narcisist; cu nasul pe sus; natural; nedrept; needucat; negativism; neîncrezut; neînțelegător; nelăsător; nepăsător; neplăcere; neprielnic; nerespectuos; nesuferit; netrebnic; nevoie mare; niciodată; o persoană cu caracter; oaie; oameni; obicei; om rău; optimist; patriot; pe dinafară; pervers; pierdut; plînge; posesiv; posibil; pretențios; prietenă; prietenie; principial; principiu; proastă creștere; profesor; prost degeaba; pufos; rănit; răsfățat; roșu; rușinos; său; plin de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lăcomie; legume; leneș; lipsă de control; love; lume; lume rea; lup; mai; matematică; măcinare; medic; milă; minciună; mizerie; mîhnire; moarte; de moarte; monstru; motiv; muncă; națism; nebun; nebună; nebunie; necurat; nedescrisă; nefericire; negativitate; negricios; neiubit; neîncredere; neliniște; nemaipomenită; nenorocire; nepăsare; nesuferit; niciodată; non-suportabil; obraz; om rău; oraș; ostilitate; pagube; păianjen; părinți; pedeapsă; persoană; pierdere de timp; plăcere; plîns; poftă; politică; popă; prieten; probleme; puternic; puțină; ranchiunos; răzbunător; reacție; rea-voință; repulsie; resentiment; respingere; restanță; retragere; revoltare; riduri; roșu; rușine; sălbatică; sentiment urît
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
interesant; intrus; inutil; isteț; împrumut; de încredere; înțelegător; joacă; lacom; leagă; leneș; liniște; locatari; locuitor; manele; măr; Mariana; lîngă mine; mort; moș; mujic; mulți; musafir; muscă; nou mutat; naftalină; nasol; Nea Fane; neales; necaz; neînțelegere; nene; neplăcut; nervos; nesimțit; nesimțiți; nesuferit; nimic; nu; nuc; nu-i suport; oarecare; om apropiat; omenos; parte; partener de bloc; partener; poartă; politețe; poliție; posibil; prieten la nădejde; prietena mea; prietene; prietenul de la etajul 10; profit; proști; pușcă; rar; răutăcios; răutate; respect; sărat; sătean; scurt; secret
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
laș; leneș; leu; de loc; mama; de mama focului; meschin; fără milă; ca mine; mînă largă; mîncăcios; mîncare; mîndru; morocănos; Moș Costache; mudac; mult; multe; nasol; nașpa; nebun; necăjit; necredincios; necunoscut; nedăruitor; nedoritor; nedornic; neghiob; nemulțumit; neom; nepăsare; neprietenos; nesimțire; nesuferit; netot; ca noaptea; nu; nucă; oameni; oltean; om rău; oprobiu; orgolios; păcat; pentru el; fără pereche; persoană; piatră; piel; pîine; pisălog; politician; Ponta; porc; prieten fals; pungă; refuză; repugnant; repulsie; riduri; românul; scîrbos; scoțian; scump; silă; soacră; soțul; stimă; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fiu plăcut(ă) de oamenii care sunt importanți pentru mine și este insuportabil dacă ei nu mă plac 1 2 3 4 5 7. Dacă oameni importanți nu mă plac, este din cauză că eu sunt o persoană nespus de rea și nesuferită 1 2 3 4 5 8. Când sunt tratat(ă) fără considerație, cred că acest lucru arată că în lumea aceasta există persoane rele și necuviincioase 1 2 3 4 5 9. Dacă sunt respins(ă) de cineva care-mi
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
la „Îți spun acum cum să faci, însă poți să mă întrebi și mâine, pentru că sigur vei uita” sau „Nu sta așa. Măcar prefă-te că faci ceva util”. Angajații mai în vârstă sau mai vechi spun astfel de lucruri nesuferite pentru a vă reaminti de statutul lor superior și de necesitatea de a vă ține coada între picioare. De fapt, le face plăcere să observe disconfortul dumneavoastră de nou-venit, întrucât contrastează plăcut cu sentimentele lor de securitate și pricepere cu privire la
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
în situația mea, nefericit și trist până la depravare!” (I, 207). Altădată, e la polul opus, dar consecința este aceeași: „Azi după-amiază, Celan va fi comemorat la Institutul german. Avea farmec, nu-i nici o îndoială în privința asta. Și totuși, ce om nesuferit! După o seară petrecută cu el, erai istovit, căci nevoia de a te controla, de a nu spune nimic care să-l poată răni (și totul îl rănea), te lăsa stors de vlagă și total nemulțumit, de el și de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ori de câte ori îl întâlneam, eram atât de atent și mă supravegheam atâta, că după jumătate de oră eram istovit” (III, 177). Cu ocazia unei comemorări, peste timp, aceeași reacție: „Avea farmec, nu-i nici o îndoială în privința asta. Și totuși, ce om nesuferit! După o seară petrecută cu el, erai istovit, căci nevoia de a te controla (și totul îl rănea) te lăsa stors de vlagă și total nemulțumit, de el și de tine însuți. Nu-ți puteai ierta că ai fost atât
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
poziția istoriei de regină a cunoașterilor (umane și tehnice). Astfel, vom înțelege atacurile celorlalte discipline desprinse din istorie la adresa istoriei, poziția ei "intrigantă" și "provocatoare" printre cunoașterile socio-umane. Poziția istoriei printre celelalte discipline e forma profundă de emplotment. Istoria devine nesuferitul celorlalte socio-umane. Invincibilă și indestructibilă, istoria nu poate fi încorporată unor proiecte propagandistice și totalitare cum încearcă unii intelectuali decât ca o formă slabă de discurs politic, ce se află în afara unor evidențe, pe care oamenii ar fi util să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
repetării, în cer, a ...așteptării în antecameră. N-ar mai avea, vorba amicului, "nici un haz" dacă în vocea Sf. Petru nu s-ar fi strecurat, îndărătnică, fals binevoitoare, dar... clară, replica feciorului (sau a funcționarului la ghișeu, sau a altor nesuferite personaje intermediare...). "Dar sfîntu-i taie vorba : -Drăguță, să ierți, domnul acuma are alte treburi; mai du-te și te mai plimbă, vino aldată." MALENTENDU ȘI MAL... ENTENDU. NENOROCIRILE AVANSCENEI Între lucrurile existînd "de cînd lumea", petrecerea, sărbătoarea, serbarea sînt, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
starea lor vegetativă față cu o viață care se desfășoară în afara lor, dincolo de ziduri, bolnavi care și-au constituit însă o comunitate. Peste ei, autoritar și înfricoșător, domnește nescris cel mai vechi pacient: Panteră. Atît de dominator, încît "Panteră ajunsese nesuferit. Îngîmfat și trufit, el făcea o glorie din boala lui și disprețuia pe toți ceilalți camarazi, ca pe niște inferiori cu care nu sta de vorbă." Vestea venirii unuia care orbise "din senin, la un chef", zguduie umila lume a
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
chiar zei care ajungeau astfel să-și întoarcă viața pe dos din cauza persoanei de care se îndrăgosteau. Așa se explică, din punct de vedere mitologic, faptul că multe fete ajung să se îndrăgostească de băieți care li se păreau inițial nesuferiți, încrezuți, urâți. Din punct de vedere științific, acest fenomen are două explicații: una cognitivă și alta pur biologică. Explicația cog ni tivă spune că atunci când bârfești pe cineva, riști să asimilezi deja o parte din acea persoană și astfel dezvolți
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
are (soția lui n.a.), pentru nenorocirea noastră cea multă ce ne-a venit din mulțimea păcatelor méle, de ne-au murit toți copiii și nu ne-au rămas măcar un copil să-l aibă mângâiere la întristăciunea cea mare și nesuferită a morții mele“. Fraza rezumă experiența unui cuplu fără copii care resimte acut absența unor legături de sânge directe, esen țiale nu numai întrans mi te rea patrimoniu lui, ci necesare în plan afectiv, să asigure „mângâierea“ sufletului în vreme
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și să-l urmeze, câștigându-i încetul cu încetul afecțiunea și încrederea. Răpus de podagră (gută), boierul primește toate îngrijirile și toată afecțiunea soției. În fapt, ea pătimește alături de el, mai ales că boala semanifestă cumplit: „cu dureri grele și nesuferite de mă chinuiam greu și zioa și nopatea“, povestește banul. Și în tot acest timp, Ilinca „să pedepsiia și să chinuia cu mine denpreună și zioa, și nopatea, nemâncată și fără de somn și fără de odihnă“. Viața pe trecută împreună i-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
hotărâtoare asupra vieții și scriturii sale de fapt, nici nu se putea imagina fără a suferi de ceva: "nu reușesc să mă închipui fără șubreda-mi sănătate; durerile de urechi sunt cele mai în măsura să-ți facă viața de nesuferit și lumea detestabila"76 ci la încăpățânarea să de a denunța fragilitatea fericirii, de a avertiza că aceasta, de fapt, nici nu există, de a-i face pe oameni "conștienți de delirul lumii". Obsesiile sale sunt, în termenii lui Savater
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pe departe atât de ”nesimțitori” după cum ar părea la prima vedere sau după cum afișează ei în mod ostentativ. Metafora cea mai potrivită a acestei etape ar fi aceea a cactusului extrem de țepos, dar care a ajuns să îmbrace această haină ”nesuferită” tocmai pentru a-și apăra fragilitatea interioară. Problema la care unii educatori (părinte, profesor, coleg mai mare etc.) ai acestei vârste trebuie obligatoriu să poată răspunde afirmativ este aceasta: ”poate și acceptă să îmbrățișeze cactusul?” Caracteristici cognitive În această perioadă
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]