2,347 matches
-
INTERESUL LEGII, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Obiectul și titularul sesizării 20. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 1.236/372/III-5/2023, ca urmare a constatării unei practici judiciare neunitare la nivelul instanțelor naționale, în temeiul dispozițiilor art. 471 din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, vizând următoarea problemă de drept: „în interpretarea și aplicarea unitară a
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
drept care pot promova recurs în interesul legii, se constată că această primă cerință referitoare la titularul dreptului de sesizare este îndeplinită. ... 71. De asemenea, analizând hotărârile judecătorești anexate cererii de recurs în interesul legii, care relevă existența unei practici neunitare, cristalizată în două orientări jurisprudențiale diferite cu privire la problema de drept a cărei dezlegare se solicită, se constată îndeplinită și cea de-a doua condiție de admisibilitate prevăzută de art. 472 din Codul de procedură penală. ... 72. Ca urmare
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
consumarea infracțiunii. Odată consumată infracțiunea, realizarea altei modalități a elementului material în baza aceleași rezoluții infracționale va fi lipsită de consecințe juridice. “ ... 108. Prin urmare, această decizie de unificare a jurisprudenței trebuie reținută în cauză, în contextul în care practica neunitară constatată este generată tocmai de interpretarea diferită a semnificației atribuite unor conduite infracționale săvârșite subsecvent realizării unei prime modalități a elementului material al laturii obiective ori în cazul realizării mai multor acte materiale circumscrise unei singure modalități de săvârșire a
DECIZIA nr. 1 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296577]
-
31 ianuarie 2025, paragraful 56). ... 48. Așadar, scopul mecanismului de unificare a practicii judiciare constă în rezolvarea dificultăților reale de interpretare a respectivelor norme juridice, dificultăți care ar putea constitui temeiul unor interpretări divergente și, prin aceasta, al practicii judiciare neunitare, astfel cum s-a reținut și sub imperiul mecanismului reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 (Decizia nr. 111 din 9 decembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 31 ianuarie 2025, paragraful
DECIZIA nr. 66 din 3 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296811]
-
sesizării 23. Pentru a evalua dacă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută - preîntâmpinarea apariției unei practici neunitare la nivel național - se impune a se verifica, în primul rând, dacă, în raport cu întrebarea formulată de către titularul sesizării, sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 24. Prezenta sesizare este formulată în
DECIZIA nr. 91 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296860]
-
de principiu din partea instanței supreme, obiectul procedurii fiind reprezentat de o normă legală imperfectă, incompletă, neclară sau contradictorie, care, pe baza unei interpretări juridice adecvate, consistente, poate primi înțelesuri și aplicări divergente în situații cvasiidentice, susceptibile a genera practică neunitară (Decizia nr. 62 din 24 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 30 octombrie 2018; Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 671 din 7
DECIZIA nr. 91 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296860]
-
impune, cu evidență, a fi lămurită și care prezintă o dificultate de natură a reclama intervenția instanței supreme, în scopul înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice, având menirea de a elimina riscul apariției unei practice neunitare ... 31. Tot în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a statuat că, pentru a se putea considera că există o veritabilă chestiune de drept, caracterul complex și/sau precar al normei legale, de natură a conduce la interpretări
DECIZIA nr. 91 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296860]
-
noștri" EMITENT SENATUL Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 377 din 28 aprilie 2025 În temeiul art. 112 alin. (2) din Constituția României, republicată, Senatul adoptă prezenta moțiune simplă. S-a legiferat mult în domeniul pensiilor. Prea mult. Și, mai ales, neunitar, nedrept și fără viziune, într-un haos normativ care a produs mai degrabă inechități decât soluții. Legea pensiilor nr. 360 din 2023 a plecat la drum cu ambiții nobile - echitate, predictibilitate, respect pentru contributivitate. Frumos în teorie. În practică, însă
MOȚIUNE SIMPLĂ nr. 3 din 28 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296977]
-
și Justiție, devine evident că sesizarea prezentă nu se referă la o chestiune de drept care să necesite cu pregnanță a fi lămurită și care să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale de principiu, pentru preîntâmpinarea apariției practicii neunitare. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 12.100/3/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire
DECIZIA nr. 107 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296881]
-
crearea unui ansamblu instituțional democratic viabil. Având în vedere necesitățile constatate, SGG a elaborat prezenta Strategie pentru Guvernare Deschisă, care va fi implementată în perioada 2025-2030. Strategia pentru Guvernare Deschisă în România va contribui la depășirea impactului limitat, necoordonat și neunitar anterior al inițiativelor guvernamentale din domeniul guvernării deschise, stabilind clar, la toate nivelurile administrației, cadrul pentru obiective, resurse și modalități de implementare (Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei - anexa nr. 1 la prezenta Strategie și Planul de monitorizare și evaluare
STRATEGIE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296729]
-
asigurarea clarității, orientării și responsabilității în eforturile de implementare a Strategiei. România a înregistrat progrese importante în domeniul guvernării deschise, dar implementarea principiilor acesteia continuă să întâmpine provocări din cauza lipsei unei definiții clare la nivel național și a abordării neunitare a conceptelor cheie. Așa cum a fost arătat în introducere, la nivel internațional definiția guvernării deschise este oferită de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, incluzând concepte cheie precum: transparența, integritatea, responsabilitatea și participarea părților interesate. Prima definiție a guvernării
STRATEGIE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296729]
-
impact redus în administrația românească a valorii și mijloacelor guvernării deschise. La momentul actual, România are un cadru legislativ care susține transparența și accesul la informații, însă aplicarea eficientă a acestor reglementări rămâne o provocare din cauza unor practici administrative neunitare și a lipsei de resurse. De-a lungul timpului au fost create mai multe portaluri și pagini de internet dedicate guvernării deschise, precum platforma E-Consultare. Cu toate acestea, lipsesc anumite funcționalități esențiale, cum ar fi un punct de acces unic pentru
STRATEGIE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296729]
-
Guvern și părțile interesate, prin intermediul instrumentelor digitale; ● la nivelul societății civile se resimte o lipsă a procedurilor de bugetare participativă și a unor spații dedicate activităților societății civile; ● legislația prezintă vulnerabilități (recuzita normativ-juridică de reglementare este una stufoasă, disparată, neunitară și văduvită de proceduri simplificate/standarde legale, prin care poate fi eficientizată modalitatea de implementare); ● comunicarea intra și inter instituțională este deficitară; ● persoanele cu dizabilități nu au acces echitabil la consultări publice; ● este evidentă o nevoie acută de îmbunătățire a relației
STRATEGIE din 9 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296729]
-
ratei/fracțiunii de rată aferentă unui credit ipotecar/imobiliar destinat construirii unei locuințe, începând cu data de 7 decembrie 2022. ... 64. Punctele de vedere teoretice și hotărârile judecătorești transmise de instanțele consultate relevă existența unui risc de conturare a unei practici judiciare neunitare cu privire la prima chestiune de drept invocată. ... 65. Existența acestui risc, precum și un eventual impact direct și considerabil asupra bugetului general consolidat demonstrează necesitatea declanșării mecanismului de unificare a practicii judiciare consacrat de Ordonanța de urgență a Guvernului
DECIZIA nr. 40 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297095]
-
această decizie poate fi aplicat mutatis mutandis și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. ... 72. Rezolvarea în această manieră a chestiunii de drept antamate prin sesizarea conexată relevă inexistența unui risc real de apariție a practicii judiciare neunitare la nivel național în această materie, aspect de natură să confirme împrejurarea că problema de drept disputată nu prezintă o dificultate suficient de mare, astfel încât să justifice intervenția instanței supreme în scopul pronunțării unei hotărâri prealabile. ... 73. De altfel
DECIZIA nr. 40 din 17 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297095]
-
14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, este de menționat că acest subiect a fost discutat în cadrul întâlnirii președinților secțiilor specializate (foste comerciale) ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și curților de apel, dedicate dezbaterii problemelor de practică neunitară în materia litigiilor cu profesioniști și insolvenței, care a avut loc în București, la 16-17 octombrie 2023, iar opinia Institutului Național al Magistraturii a fost în sensul că aceasta se face prin raportare la dispozițiile art. 6 alin. (8) și
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
curs de formare, și conturarea unei practici în legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul sesizării trimit la concluzia că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, într-o asemenea situație scopul preîntâmpinării practicii neunitare nemaiputând fi atins, chestiunea de drept nemaifiind, prin urmare, una nouă. ... 90. Această concluzie se impune și atunci când s-ar putea decela o practică neunitară în legătură cu problema de drept respectivă, situație care se regăsește în sesizarea de
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, într-o asemenea situație scopul preîntâmpinării practicii neunitare nemaiputând fi atins, chestiunea de drept nemaifiind, prin urmare, una nouă. ... 90. Această concluzie se impune și atunci când s-ar putea decela o practică neunitară în legătură cu problema de drept respectivă, situație care se regăsește în sesizarea de față, potrivit celor reținute în capitolul VII - Jurisprudența instanțelor naționale în materie. ... 91. Se reține astfel că a fost atașat un număr semnificativ de hotărâri judecătorești
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
litigiile cu acest obiect și care susține concluzia neîndeplinirii condiției noutății chestiunii litigioase. ... 92. Reamintind premisele stabilirii elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită, anume asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare, precum și evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii, devine evident că procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici divergente deja existente, consecința, într-o atare situație, fiind aceea a
DECIZIA nr. 19 din 22 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283823]
-
care judecătorii, în cursul judecății, consideră că este necesar să solicite concursul instanței supreme pentru a tranșa cu titlu definitiv problema în discuție. Această competență a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost reglementată în scopul prevenirii apariției jurisprudenței neunitare la nivelul instanțelor naționale, prin oferirea de soluții care se impun cu forță obligatorie atât instanței care a solicitat pronunțarea unei astfel de hotărâri prealabile, cât și celorlalte instanțe confruntate cu probleme de drept similare, decizia Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 71 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301191]
-
a cauzelor, ci înainte de soluționarea acestora, astfel încât procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reprezintă un mecanism menit să preîntâmpine apariția unei practici neunitare în aplicarea și interpretarea legii de către instanțele judecătorești (Decizia nr. 393 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 12 august 2015, paragraful 22 și următoarele). ... 32. Referitor la controlul de constituționalitate
DECIZIA nr. 71 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301191]
-
de asigurare a unei jurisprudențe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neuniforme, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 42. În legătură cu această cerință de admisibilitate, instanța supremă a statuat constant că, în privința sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, trebuie
DECIZIA nr. 233 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301182]
-
privi „o chestiune de drept“ care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului și înțelesului unor norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, apte să devină sursă a unor interpretări divergente și, pe cale de consecință, a unei jurisprudențe neunitare, date fiind argumentele care succed. ... 45. Astfel, în esență, se observă că întrebarea preliminară cu care a fost sesizată instanța supremă nu cuprinde identificarea de către instanța de trimitere a unor norme de drept neclare, imperfecte, apreciate ca fiind apte
DECIZIA nr. 233 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301182]
-
către instanța de trimitere a unor norme de drept neclare, imperfecte, apreciate ca fiind apte a genera poziții divergente de interpretare, considerate ca fiind deopotrivă pertinente și care să justifice necesitatea dezlegării de principiu, în scopul împiedicării apariției unei jurisprudențe neunitare în materie. ... 46. Dimpotrivă, se constată că întrebarea preliminară pendinte vizează de fapt chiar rezolvarea raportului juridic concret dedus judecății și pronunțarea soluției asupra cererii de chemare în judecată, prin stabilirea concretă a faptului dacă una dintre normele juridice invocate
DECIZIA nr. 233 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301182]
-
supra. Din cuprinsul acestora nu rezultă conturarea vreunei divergențe de interpretare a normelor juridice regăsite în sesizare și nici a vreunei dificultăți de interpretare a lor, neîntrezărindu-se așadar, nici din această perspectivă, riscul apariției și dezvoltării unei practici judiciare neunitare pe marginea textelor legale respective, astfel încât să devină necesară activarea mecanismului preventiv de uniformizare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 55. Concluzionând, întrucât noțiunii „chestiune de drept“ nu îi poate fi subsumată în
DECIZIA nr. 233 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301182]